Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)
1923-07-01 / nr. 147
ANUL X No. 147 CONSTANTA Duminici 1 IULIE 1923 Fondator: constaat MESCU Redacția si Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 lari....................... 300 lei . 6 »•♦.*••• 160 » Manuscrisele nepublicate au sa — leapoian — Director: L. M. MOSCU TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Cine a spus că liberalii sunt în contra capitalului strein ? Oare dragostea pentru banii altora nu e principiul lor sacro-sanct ? Cazinoul comunal Rostul unor măsuri referitoare la prelungirea închiderii sau la eventuala deschidere a jocurilor de noroc.—Cum trebuie privită această chestiune îndârjirea cu care guvernul menține ordinul de închidere a jocurilor de noroc, din Cazinoul nostru comunal, a stârnit o campanie violentă în presa franceză, împotriva României. Instigatorul, după cât se spune e d. Henri Lettellier, directorul-proprietar al ziarului „Le Journal” și președinte al Sindicatului presei parisiene, iar motivul care îl indrituește să ia această poziție, e că este cointeresat alături de baronul Marcay, in câștigurile ce se pot trage de pe urma Cazinoului. Perspectiva închiderii pe tot timpul verii a localului in care-și varsă banii toți îmbogățiți zilei, evident că îi neliniștește și de aci, caută și ei, să preseze guvernul român, pe căi indirecte, că doar va ceda. Fără de a pornii deja acelaș interes și țară de a aproba procedeul sub care se comportă, trebue să recunoaștem totuși că suntem pentru redeschiderea jocurilor de hasard. Motivul, sau mai bine zis motivele? Sunt nenumărate și vom căuta ocazia să le desvoltăm în mai multe rânduri. Din primul moment,— trebue să adăugăm,—știm bine că pornim la luptă împotriva multora, împotriva tuturora acelora cari se lasă conduși de sentimentalizmul vremii și strigă în cor, împotriva jocurilor de noroc, calificându-le drept imorale, drept apanagii de distracții, ale unei singure clase, aceleia a Îmbogățiților într’o noapte. De acord suntem că ceea ce se câștigă pe urma jocului de cărți ori de ruletă, nu e clădit pe baze morale, nu are drept eșafodaj vr’o virtute. Dar nu trebue să se uite, că virtutea își poate reclama meritul numai atunci când e așezată alături de viciu vor binemerita onorurile cinstei numai acei cari prin muncă cinstită și perseverentă își vor croi o situație bună materială. Dar în afară de aceasta, să ne întrebăm: câte din activitățile omenești au la bază, altruismul? Goana de pe funcții, exercitarea comerțului, prostituția și câte și mai câte ale activități nu au drept fundament, învingerea celui slab oriincios? Și când vedem lupta aceasta îmbrăcată în veștmântul utilității sociale, nu o ridicăm la rangul de dogmă? Firește că da. Va fi fiind râu că gândim astfel, dar aceasta e situația. E un rău, care e necesar. Principiul moral, abstract și neproductiv, trebuie să-și modeleze câteodată comanda, astfel ca să poată conlucra cu utilitatea socială. Dar vom fi întrebați, — și cu drept cuvânt—ce Utilitate poate prezenta jocurile de noroc pentru societate. Foarte ușor de găsit răspunsul, aproape toți acei ce frecventează jocurile de noroc, dețin averea lor pe urma unor lovituri puțin corecte, date cândva in domeniul comerțului ori finanțelor și e un bine ca banii să nu rămâne imobilizați, ci să circule. Pe urma celui ce pierde o sumă de bani la joc, trăesc zeci și sute de oameni, câștigă și statul și în ordine morală, capătă și viciosul o pedeapsa. Totul e ca să se îngrădească cu cât mai multe restricții, posibilitatea doritorilor de a participa la joc. Un comitet energic, să privegheze ca nici un mânuitor de bani publici, niciun muncitor care cu străduință și-a agonisit o brumă de avere, să nu poată fi tentat măcar, să joace. Ținând jocurile de noroc închise, nu vedem niciun profit, pentru nimeni, înrăiții Invicii de cărți, găsesc și aiurea o masă verde, de la care statul nu poate ridica nici un gologan; zeci de funcționari negustori și muncitori vor avea de suferit pierderi simțitoare, iar primăria Urbei noastre va șterge de la activul bugetului său suma de un milion, și la pasiv va înscrie una poate tot atât de mare. E o lovitură arbitrară, și ilogică, cu urmări incalcalculabile ce se dă Constanței. Atât cât mai este timp, o revenire la normal, trebuie să se petreacă. O. Goraneanu Lppin Iuira si mitra speculei ilicite Despre urmărire și judecată VH Art. 27.— In toate cazurile , prevăzute de ultimul aliniat al art. 4 și de art. 7, 8, 10, 11 și 16 din această lege, individul prins în flagrant delict va fi instruit și judecat conform legii micului parchet din 13 Aprilie 1913. Dispozițiunile legii micului parchet se întind pe tot teritoriul țării în ce privește delictele prevăzute de articolele arâtate în aliniatul precedent. Dacă delictul nu este flagrant sau, chiar fiind flagrant dacă n’a fost săvârșit în locurile arătate de art. 1 al legii micului parchet ori în localitățile balneare sau climaterice, precum și în cazul infracțiunilor calificate contravențiuni, pentru urmărirea și judecarea celor presupuși culpabili se va ține seamă de dispozițiunile art. 28 și 29. Art. 28.—Odată cu încheierea proceselor-verbale prevăzute de art. 26 agenții vor cita pe cei presupuși culpabili pentru a doua sau a treia zi în fața judecătoriei de ocol respective, arătându-le orele de prezentare cât și locul unde se află această instanță. Dacă cei presupuși culpabili lipsesc, citarea lor se va face pe cale administrativă, conform art. 68 din legea judecătoriilor de ocoale. Art. 29.— Dacă afacerea nu este în stare a fi judecată la ora și ziua hotărâtă prin citațiune, sau dacă învinuitul prezent cere să i se acorde un termen spre a-și putea pregăti apărarea, instanța va pune în cunoștință celui presupus culpabil viitorul termen de judecată, fără a mai fi nevoe de nici o altă citațiune. In orice caz, afacerea se va judeca în termen de cel mult 5 zile de la amânare, chiar dacă procedura în ce privește citarea părței civile n'ar fi îndeplinită. Acest termen va fi respectat și în căzul delictelor flagrante ce se judecă conform legii micului parchet. Dacă învinuitul nu se găsește de față, el va fi citat conform dispozițiunilor alin. 2 al articolului precedent. Art. 30.— In toate cazurile prevăzute de această lege, ministerul de industrie și comerț, precum și agenții cari prin actele lor de constatare au învestit judecătoria de ocol, vor putea sta în instanță ca parte interesată și vor avea dreptul să atace hotărârile prin calea apelului sau a recursului. Pentru apărarea sa, învinuitul va avea dreptul să se prezinte în fața instanței însoțit de o persoană care prin cunoștințele sale tehnice ar fi în măsură a da justiției lămuririle necesare. Art. 37.—Infracțiunile pedepsite de această lege se judecă în primă instanță de către judecătoriile de ocoale. Cronica zilei 0 iie geniali că dusesem ori dimineață cu fetițele să le scot niște dințișori cari mișcau. —Bună ziua, doctore. — Vă salut cu multă precauțiune. Dar ca ce ocazie pe la mine? —Uite, cu copilașii. —Au început să schimbe dinții ? Dar dumneata nu știi că eu nu scot dinții la copii? Sa poftim domnișoară pe scaun—o să nu-ți fie frică, dar de loc,— numai așa să mă uit, de curiozitate, sunt foarte curios, așa să am eu bine... bravo, bravo, bravo, îmi place că ai curaj și d-ta ești ca mine, nici mie nu mi-e frică, dar tremur. . Dar carte știi?.. Are uite și limbă are... Ia ziua»... Și până să zică fata „a”, de unde a scos doctorii cleștele, când i V a băgat în gură, mărturisesc că nu știu, știa numai că mi-a arătat în palmă doi dințișori mici ca de șoarece. —Ia, acum, poftim și d-ta domnișoară, ce te faci că te uiți în poze ?.. Sau poate îți plac pozele ?.. Da ?.. Atunci stai pe scaun să-ți arăt logodnica mea... Și doctoru îi puse în brațe un carton unde era fotografiat el însuși în rochie de cucoană și cu pălărie de damă pe cap. Fetița prinse a râde cu hohote, dar până când să facă „hahahaho” îl și sbură din față dintele din față care mișca. —Bravo, doctore, minunat, dar d-ta ești un maestru. —Și, te rog, vorbește mai încet să nu te-audă cineva. Știi că mie nu-mi place reclama, așa să am eu bine. Ca să schimb vorba, scosei tabachera să-i ofer o țigare. Ghinion, nici o țigare. Doctorii observă mișcarea. —Așa sunt eu, n'am noroc, [zise el oftând, și-mi dete o țigare din ale lui], la fel mi se întâmplă cu toți clienții, așa să am eu bine. —In definitiv, doctore, îți mulțumesc din suflet, dă-mi voe să-ți strâng mâna și fii bun să-mi spui cât face... —Ce lucru dar se poate ? nu, nu, nici in ruptul capului... —Bine, doctore, ți-am admirat dexteritatea, ți-am apreciat talentul oratoric și jocul scenic dar asta nu împedecă să... —Dacă înșișiri să știi că supăr... —Atunci, doctore, știi ce? am să-ți fac o cronică de mulțumire ta *Dacia?... —Iți foarte mulțumesc, o să creadă lumea că scot dinții copiilor pe gratis și o să-mi vie toată Constanța. —Nu fi copil, doctore, copii n'o să vie singuri. Țac-țac, scoți doi dințișori fără importanță, apoi te interesezi de gura tatălui, a mătușei, a bunicului, care s’o nemeri: *Mă rog, poftiți să vedem... mi se pare că aveți o măsea... sau mi s'a părut mie..." Eu ce zici doctore, cum găsești ideea... —Genială, zise doctoru cu expansiune, dar, apropos, mi s'a părut mie sau a fost o arătare ?.. Ba da, uite, vezi, tocmai dintele ăsta din față... Și până să-mi dau seama, până să protestez, cu o lovitură elegantă de jiu-jitsu, doctoru mă așezase pe fotoliu. —Aoleo, doctore, zisei eu cu vocea înăbușită. Dar doctorul cu piciorul învârtea mașina și cu acul îmi bâjbâia prin gură •hrrrr-hr-hrr.» Când am eșit în stradă, numai ce-l văd pe doctoru în balcon strigându-mi : —Asculta drăguțule, să nu care cumva să faci vreo prostie să mă dai la gazetă. Ax. Poni O mare lovitură a bandiților Jefuirea comerciantului Spiropol.—Luptă între bandiți și jandarmi.— întreaga bandă împresurată.. Tulcea 30.— O nouă lovitură a bandiților, s’a produs noaptea trecută la 3 km. depărtare de mănăstirea Cocoș. O bandă compusă din vre-o cincizeci de indivizi, au surprins pe șosea automobilul în care se afla comerciantul cerealist Spiropol din Brăila, pe care l-au oprit. D. Spiropol a fost jefuit de către bandiți de suma de 45.000 lei, bani pe care-i avea asupră-și. După comiterea acestei tâlhării, bandiții au dat drumul celui jefuit. Jandarmeria la rândul ei fiind anunțată, o poteră a pornit în urmărirea bandiților, cari au fost surprinși lângă mănăstirea Cocoș, în momentul când împărțeau banii. Văzându-se descoperiți, bandiții au întâmpinat pe jandarmii cu o ploaie de gloanțe fapt care le-a înlesnit retragerea pănă în pădurea din apropiere, unde s’au făcut nevăzuți. O numeroasă poteră, formată din țărani și jandarmi au împresurat pădurea și se crede că întreaga bandă va putea fi prinsă. Pin Port Emigrări in Palestina. — Pe vaporul „România" ce pleacă cu destinația Jaffa (Palestina) au fost îmbarcați Un număr de 140 emigranți evrei din Polonia. Contrabandă.— Vama a aplicat o amendă de 7660 tei d-lui Ovanez Kircorian din localitate, pentru contrabandă de covoare. Contrabandă de mătase in port De pe vaporul «Hercules» s'au transportat în oraș, prin contrabandă mari cantități de mătăsuri Aseară la ora 7, poliția portului a reușit să surprindă pe marinarul G. B. Overset de pe vaporul olandez «Hercules», pe când încerca sa strecoare pe poarta principală No. 3, o cantitate de mătăsărie, pe care numitul o avea ascunsal sub haină. La primele cercetări s-a stabilit că pe bordul susnumitului vas, se află o încărcătură de mătăsuri din care marinarii treptat au sustras o bună parte. Contrabandistul a fost astăzi înaintat pentru complectarea cercetărilor, căpităniei portului și vămii, I Nenorocire în trenul de București O nenorocire s’a întâmplat ori după amiază în trenul București-Constanța. Pasagerului Atanase Antoniu din localitate, str. Ion Rațiu 23, care se afla pe o treaptă a vagonului, pe când trenul trecea în dreptul spitalului comunal, venindu-i rău și amețind din această cauză, a căzut între roatele vagoanelor, cari i-au tăiat jumătate din laba piciorului drept. Victima a fost internată la spital. Un atentat împotriva familiei regale române? DOUA PASAGERE SAR DIN TRENUL VARȘOVIA - BUCUREȘTI IN PLINA VITEZA. - GRAV RANITE ELE NU FAC NICI O DECLARATIE $1 REFUZA SA SE LASE FOTOGRAFIATE. - SIGURANȚA CREDE CA E VORBA DE DOUA TERORISTE RUSE La întoarcerea de la Lemberg a suveranilor români, între Lemberg și Stanislau din Trenul Varșovia-București ce mergea cu câteva ore înaintea trenului regal au sárit jos, din mers, două tinere doamne. a • * Călătorii au observat și s’a dat imediat semnalul de alarmă. Subdirectorul Siguranței române, d. Eugen Christescu, însoțit de agenții săi au urcat în tren pe cele două femei dintre care una era grav rănită la picior. * » * Arestatele au fost duse la Stanislau unde se fac cercetările. Ambele femei despre cam poliția polonă afirmă că ar fi două cunoscute teroriste ruse, păstrează cel mai desăvârșit mutism, refuzând orice lămurire sau indicație. Din cercetările făcute se deduce că cele două femei plănuiau un atentat împotriva trenului în care se aflau suveranii. * • * După arestarea celor două femei care au sărit din tren, în trecerea lui prin Galiția, poliția a luat întinse măsuri de pază pentru a asigura trecerea trenului regal care avea să urmeze după puțin timp. * * * Bagajele celor două femei au fost revizuite, dar conținutul lor nu se cunoaște încă deoarece cercetările se fac în Galiția. * * * Poliția românească presupune a fi recunoscut în una din cele doua călătoare, pe tovarășa unui cunoscut terorist. Rămâne de văzut din cercetările ce se vor face, intrucât toate aceste presupuneri sunt sau nu întemeiate. Din lumea financiară Două torțe noi In lupta aceasta de toate zilele, organul economic cel mai de căpetenie pentru înlesnirea tuturor întreprinderilor și pentru îndrumarea energiilor, e „banca”. In alte articole am vorbit de nevoia simțită în Dobrogea de așa numitele bănci intermediare, adică de acelea care țin cumpăna între banca de emisiune și publicul doritor de credit. In Constanța, este de observat că de la război încoace nevoile pieții nu mai puteau fi satisfăcute de băncile în ființă. Această situație era și este creată de două cauze: una, creșterea nevoilor de credite mari, din pricina valurilor de scumpete și deprecierii zeului, a două, îndrumarea activității bancare spre operațiuni de comerț, cu restrângerea aproape desăvârșită a operațiunilor de scont și reescont. In vidul creat astfel, în atmosfera financiară, era necesar să aflueze noi forțe care să restabilească echilibrul rupt prin concursul împrejurărilor. Două bănci mari, una din București, banca Crisoveloni a înființat o sucursală în Constanța și a încredințat direcția generală unul vechi, cunoscut și apreciat cetățean al orașului nostru, d. Spiru Mari, alta din Brăila, banca Elino-Română, de asemeni și-a întins operațiunile în regiunea Dobrogeană și a încredințat conducerea sucursalei tot unuia dintre cei mai mari comercianți din localitate, d. I. D. Xantopol. Pe lângă bucuria ce o resimțim că în mediul economic, se umple golul și noi puteri vin să antreneze anemica noastră piața financiară, ne mai bucurăm și de faptul că din sănul comercianților și al oamenilor cu vază din Constanța, au fost desemnați cei doi conducători, în criza financiară actuală, în criza actuală de oameni competenți ce bine sună știrea că două bănci noi își deschid comptoarele și le încredințează unor dirigiuitori cari cunosc piața și oameni frământați în viața comercială și industrială. Cir. Furtul de pe vaporul „H. Frassinet“ Astăzi dimineață, impiegatul vamal Niculescu, a surprins pe doi muncitori, cari încercau să iasă din hambarul vaporului francez „Henry Frassinet“, cu un pachet. Luându-se după cei suspecți, împreună cu grănicerul din post, cei Urmăriți au luat-o la fugă. Totuși unul dintre dânși a putut fi prins, împreună cu pachetul ce conținea 14 metri de stofă sustrasă de pe vapor. Cel arestat se numește LN. Marinescu și a mărturisit că noaptea întreagă a stat cu tovarășul său in hambarul vasului, pentru a comite furtul. Hoții au fost înaintați căpităniei. PIETRIȘ ȘI NISIP de vânzare la Tatara adus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS Doctor B. TATARSKI Boli interne» boli de nas, gât și urechi Strada Virgiliu No. 1 Constanța Cereri numai renumita bere „Q YB“ Faptele zilei Agresiune.— Proprietarul Gh. Puiu din bulevardul Regina Maria No. 35 și soția acestuia, dorind să se scape de chiriașul lor, plutonierul Nicoară Gheorghe din reg. 305 obuziere, i-au spart geamurile casei. Cazul fiind reclamat la poliție iar d. subcomisar Stanciu venind la fața locului, a fost întâmpinat de ambii soți, cari l-au bruscat. Față de cele întâmplate, agresorii au fost înaintați cu actele dresate parchetului. Furt un tren.— D-lui Francisc Berald, antreprenor din Galați, i s-a furat din buzunar în trenul de ori după amiază, portofelul cu suma de 500 lei. Rănire.— Vasile Decu și Ion Partagean ambii muncitori grădinari din Anadolchioi, certându-se, primul a aplicat celui de al doilea, o lovitură cu lopata la cap. Victima a fost trimisă pentru îngrijire la spital. Spargere. — Astă noapte, o spargere s’a comis la cârciuma d-lui N. Topali din bulevardul Regina Maria 18 bis. Hoții au furat lucruri casnice. Conflictele muncitorești din port Ce ne spune de inspector al muncii Narly Am anunțat intr’un număr precedent, că o nouă mișcare muncitorească se desfășoară de câteva zile în port și ca pentru mâine Duminică 1 Iulie, o mare întrunire a fost convocată de către muncitorii de port, pentru a se lua hotărâri, în ce privește modificarea prețurilor de muncă. D. inspector regional al muncii sesizat de această mișcare plecat la București, unde a participat la o consfătuire ținută la ministerul muncii. D. Narly înapoiându-se astăzi dimineață din capitală, ne-a declarat în gară, următoarele: —Chestiunea conflictelor muncitorești din portul Constanța trebue să fie pusă la punct. In caz că muncitorii vor reîncepe greva, justiția va fi chemată să sancționeze în consecință, aplicând dispozițiunile legei. Tot deodată, muncitorii greviști vor fi imediat înlocuiți. Sosirea A. S. R. Principelui Carol la Constanța Solemnitatea înaintării la gradul de sublocotenent a unei nouă promoții de elevi Marți 3 Iulie va sosi în localitate A. S. R. Principele Carol inspector general al marinei, pentru a lua parte la solemnitatea înaintării noilor sublocotenenți ai școalei navale. Solemnitatea va avea loc pe contratorpilorul „ Mârăști», depunerea jurământului, se După va oferi un banchet pe bordul vaporului „împăratul Traian*. Curent antinațional la școalele din Bazargic închiderea gimnaziului bulgar — Ancheta siguranței Cu ocazia examenelor de funa de an, la liceul bulgăresc din Bazargic, profesorii n’au ținut seamă de dispozițiunea ministerială prin care examenele de limba română sunt obligatorii. D. inspector însărcinat de regiunea X-a școlară, cu o anchetă urgentă la Bazargic, a fost primit cu răceală, iar directorul acelui liceu, i-a declarat, că deși este ordin, totuși D-sa nu crede că ar fi fost necesară examinarea elevilor la limba română. Față de aceste declarații, autoritățile școlare au cerut ministerului, închiderea liceului bulgar din Bazargic.* * .* Un alt incident, s’a petrecut cu ocazia serbărei de fine an la liceul românesc, când de elevii turci și bulgari au huiduit pe camarazii lor români. D. inspector de Voinescu a plecat la siguranță, Bazargic pentru a face o severă anchetă —alăturea de acea a reginei școlare,— pentru a stabili dacă între elevii de școală streini nu se face propagandă iredentistă. ignium Svonindu-se în oraș că d- N. Negulescu prefectul județului, ar fi demisionat pe ziua de 1 iulie din postul ce-l ocupă» suntem rugați a dezminți categoric această știre tendențioasă. —Intr’un număr trecut al ziarului nostru, am inserat o corespondență din Techirghiol, prin care se arăta că un acident s’a petrecut unei bărci de pe lac, și că pasagerii au trebuit să treacă într’un vas ce le-a venit într’ajutor, barca amenințând să fie inundată de apă. Primim acum o adresă din partea poliției din Techirghiol, prin care se rectifică informațiunea în sensul că pe baza cercetărilor făcute, s’a constatat că nu s’a produs nici un accident cu urmări, demne de remarcat, in cursul verii curente. —Consiliul comunal va ține ședință astăzi după amiază. —D. N. Ștefănescu, prefectul poliției din Timișoara, a fost însărcinat să conducă inspectoratul de siguranță din Dobrogea în tot timpul absenței titularului’