Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)

1923-07-01 / nr. 147

ANUL X No. 147 CONSTANTA Duminici 1 IULIE 1923 Fondator: const­­aat MESCU Redacția si Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 lari....................... 300 lei . 6 »•♦.*••• 160 » Manuscrisele nepublicate au sa — leapoian­ — Director: L. M. MOSCU TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Cine a spus că liberalii sunt în contra capitalului strein ? Oare dragostea pentru banii altora nu e principiul lor sacro-sanct ? Cazinoul comunal Rostul unor măsuri referitoare la prelungirea închiderii sau la eventuala deschidere a jocurilor de noroc.—Cum trebuie privită această chestiune îndârjirea cu care guvernul menține ordinul de închidere a jocurilor de noroc, din Cazinoul nostru comunal, a stârnit o campanie violentă în presa fran­ceză, împotriva României. Insti­gatorul, după cât se spune e d. Henri Lettellier, directorul-pro­­prietar al ziarului „Le Journal” și președinte al Sindicatului presei parisiene, iar motivul ca­re îl indrituește să ia această poziție, e că este cointeresat a­lături de baronul Marcay, in câștigurile ce se pot trage de pe urma Cazinoului. Perspectiva închiderii pe tot timpul verii a localului in ca­­re-și varsă banii toți îmbogățiți zilei, evident că îi neliniștește și de aci, caută și ei, să preseze guvernul român, pe căi indi­recte, că doar va ceda. Fără de a pornii deja acelaș interes și țară de a aproba pro­cedeul sub care se comportă, trebue să recunoaștem totuși că suntem pentru redeschiderea jo­curilor de hasard. Motivul, sau mai bine zis mo­tivele? Sunt nenumărate și vom căuta ocazia să le desvoltăm în mai multe rânduri. Din primul moment,— trebue să adăugăm,—știm bine că por­nim la luptă împotriva multora, împotriva tuturora acelora cari se lasă conduși de sentimenta­­lizmul vremii și strigă în cor, împotriva jocurilor de noroc, calificându-le drept imorale, drept apanagii de distracții, ale unei singure clase, aceleia a Îmbogățiților într’o noapte. De acord suntem că ceea ce se câștigă pe urma jocului de cărți ori de ruletă, nu e clădit pe baze morale, nu are drept eșafodaj vr’o virtute. Dar nu trebue să se uite, că virtutea își poate reclama meritul numai atunci când e așezată alături de viciu vor binemerita onorurile cinstei numai acei cari prin muncă cinstită și perseverentă își vor croi o situație bună materială. Dar în afară de aceasta, să ne întrebăm: câte din activități­le omenești au la bază, altruis­mul? Goana de pe funcții, exer­citarea comerțului, prostituția și câte și mai câte ale activități nu au drept fundament, învin­gerea celui slab ori­incios? Și când vedem lupta aceasta îm­brăcată în veștmântul utilității sociale, nu o ridicăm la rangul de dogmă? Firește că da. Va fi fiind râu că gândim astfel, dar aceasta e situația. E un rău, care e nece­sar. Principiul moral, abstract și neproduc­tiv, trebuie să-și modeleze câteodată comanda, astfel ca să poată conlucra cu utilitatea socială. Dar vom fi întrebați, — și cu drept cuvânt—ce Utilitate poate prezenta jocurile de noroc pen­tru societate. Foarte ușor de găsit răspun­sul, aproape toți acei ce frecv­­entează jocurile de noroc, de­țin averea lor pe urma unor lo­vituri puțin corecte, date când­va in domeniul comerțului ori fi­nanțelor și e un bine ca banii să nu rămâne imobilizați, ci să circule. Pe urma celui ce pierde o sumă de bani la joc, trăesc zeci și sute de oameni, câștigă și statul și în ordine morală, ca­pătă și viciosul o pedeapsa. Totul e ca să se îngrădească cu cât mai multe restricții, posi­bilitatea doritorilor de a parti­cipa la joc. Un comitet energic, să privegheze ca nici un mânui­tor de bani publici, niciun mun­citor care cu străduință și-a a­­gonisit o brumă de avere, să nu poată fi tentat măcar, să joace. Ținând jocurile de noroc în­chise, nu vedem niciun profit, pentru nimeni, înrăiții Invicii de cărți, găsesc și aiurea o masă verde, de la care statul nu poate ridica nici un gologan; zeci de funcționari negustori și munci­tori vor avea de suferit pierderi simțitoare, iar primăria Urbei noastre va șterge de la activul bugetului său suma de un mili­on, și la pasiv va înscrie una poate tot atât de mare. E o lovitură arbitrară, și ilo­gică, cu urmări incalcalculabile ce se dă Constanței. Atât cât mai este timp, o re­venire la normal, trebuie să se petreacă. O. Goraneanu Lp­pin Iuira si mitra speculei ilicite Despre urmărire și judecată VH Art. 27.— In toate cazurile , prevăzute de ultimul aliniat al­­ art. 4 și de art. 7, 8, 10, 11 și 16 din această lege, individul prins în flagrant delict va fi instruit și judecat conform legii micului parchet din 13 Aprilie 1913. Dispozițiunile legii micului parchet se întind pe tot teri­toriul țării în ce privește delic­tele prevăzute de articolele a­­râtate în aliniatul precedent. Dacă delictul nu este flagrant sau, chiar fiind flagrant dacă n’a fost săvârșit în locurile a­­rătate de art. 1 al legii micului parchet ori în localitățile balne­are sau climaterice, precum și în cazul infracțiunilor calificate contravențiuni, pentru urmărirea și judecarea celor presupuși culpabili se va ține seamă de dispozițiunile art. 28 și 29. Art. 28.—Odată cu încheierea proceselor-verbale prevăzute de art. 26 agenții vor cita pe cei presupuși culpabili pentru a doua sau a treia zi în fața ju­decătoriei de ocol respective, arătându-le orele de prezentare cât și locul unde se află aceas­tă instanță. Dacă cei presupuși culpabili lipsesc, citarea lor se va face pe cale administrativă, conform art. 68 din legea judecătoriilor de ocoale. Art. 29.— Dacă afacerea nu este în stare a fi judecată la ora și ziua hotărâtă prin cita­­țiune, sau dacă învinuitul pre­zent cere să i se acorde un termen spre a-și putea pregăti apărarea, instanța va pune în cunoștință celui presupus cul­pabil viitorul termen de jude­cată, fără a mai fi nevoe de nici o altă citațiune. In orice caz, afacerea se va judeca în termen de cel mult 5 zile de la amânare, chiar dacă procedura în ce privește cita­rea părței civile n'ar fi îndepli­nită. Acest termen va fi respec­tat și în căzul delictelor flagrante ce se judecă conform legii mi­cului parchet. Dacă învinuitul nu se găsește de față, el va fi citat conform dispozițiunilor alin. 2 al artico­lului precedent. Art. 30.— In toate cazurile prevăzute de această lege, mi­nisterul de industrie și comerț, precum și agenții cari prin ac­tele lor de constatare au înves­tit judecătoria de ocol, vor pu­tea sta în instanță ca parte in­teresată și vor avea dreptul să atace hotărârile prin calea ape­lului sau a recursului. Pentru apărarea sa, învinuitul va avea dreptul să se prezinte în fața instanței însoțit de o persoană care prin cunoștințele sale tehnice ar fi în măsură a da justiției lămuririle necesare. Art. 37.—Infracțiunile pedep­site de această lege se judecă în primă instanță de către ju­decătoriile de ocoale. Cronica zilei 0 ii­e geniali­ că dusesem ori dimineață cu fetițele să le scot niște dinți­­șori cari mișcau. —Bună ziua, doctore. — Vă salut cu multă precau­­țiune. Dar ca ce ocazie pe la mine? —Uite, cu copilașii. —Au început să schimbe din­ții ? Dar dumneata nu știi că eu nu scot dinții la copii? Sa pof­tim domnișoară pe scaun—o­ să nu-ți fie frică, dar de loc,— numai așa să mă uit, de curio­zitate, sunt foarte curios, așa să am eu bine... bravo, bravo, bravo, îmi place că ai curaj și d-ta ești ca mine, nici mie nu mi-e frică, dar tremur. . Dar carte știi?.. Are­ uite și limbă are... Ia zi­ua»... Și până să zică fata „a”, de unde a scos doctorii cleștele, când i V a băgat în gură, măr­turisesc că nu știu, știa numai că mi-a arătat în palmă doi dințișori mici ca de șoarece. —Ia, acum, poftim și d-ta domnișoară, ce te faci că te uiți în poze ?.. Sau poate îți plac pozele ?.. Da ?.. Atunci stai pe scaun să-ți arăt logodnica mea... Și doctoru îi puse în brațe un carton unde era fotografiat el însuși în rochie de cucoană și cu pălărie de damă pe cap. Fe­tița prinse a râde cu hohote, dar până când să facă „haha­­haho” îl și sbură din față din­tele din față care mișca. —Bravo, doctore, minunat, dar d-ta ești un maestru. —Și, te rog, vorbește mai în­cet să nu te-audă cineva. Știi că mie nu-mi place reclama, așa să am eu bine. Ca să schimb vorba, scosei tabachera să-i ofer o țigare. Ghinion, nici o țigare. Doctorii observă mișcarea. —Așa sunt eu, n'am noroc, [zise el oftând, și-mi dete o țigare din ale lui], la fel mi se întâmplă cu toți clienții, așa să am eu bine. —In definitiv, doctore, îți mulțumesc din suflet, dă-mi voe să-ți strâng mâna și fii bun să-mi spui cât face... —Ce lucru dar se poate ? nu, nu, nici in ruptul capului... —Bine, doctore, ți-am admi­rat dexteritatea, ți-am apreciat talentul oratoric și jocul scenic dar asta nu împedecă să... —Dacă înșișiri să știi că supăr... —Atunci, doctore, știi ce? am să-ți fac o cronică de mulțu­mire ta *Dacia?... —Iți foarte mulțumesc, o să creadă lumea că scot dinții co­piilor pe gratis și­ o să-mi vie toată Constanța. —Nu fi copil, doctore, copii n'o să vie singuri. Țac-țac, scoți doi dințișori fără importanță, apoi te interesezi de gura ta­tălui, a mătușei, a bunicului, care s’o nemeri: *Mă rog, poftiți să vedem... mi se pare că aveți o măsea... sau mi s'a părut mie..." Eu ce zici doctore, cum găsești ideea... —Genială, zise doctoru cu expansiune, dar, apropos, mi s'a părut mie sau a fost o a­­rătare ?.. Ba da, uite, vezi, toc­mai dintele ăsta din față... Și până să-mi dau seama, până să protestez, cu o lovitură elegantă de­ jiu-jitsu, doctoru mă așezase pe fotoliu. —Aoleo, doctore, zisei eu cu vocea înăbușită. Dar doctorul cu piciorul în­vârtea mașina și cu acul îmi bâjbâia prin gură •hrrrr-hr-hrr.» Când am eșit în stradă, nu­mai ce-l văd pe doctoru în bal­con strigându-mi : —Asculta drăguțule, să nu care cumva să faci vre­o pros­tie să mă dai la gazetă. Ax. Poni O mare lovitură a bandiților Jefuirea comerciantului Spiropol.—Luptă între bandiți și jandarmi.— întreaga bandă împre­surată.. Tulcea 30.— O nouă lovi­tură a bandiților, s’a pro­dus noaptea trecută la 3 k­m. depărtare de mănăsti­rea Cocoș. O bandă compusă din vre-o cincizeci de indi­vizi, au surprins pe șosea automobilul în care se afla comerciantul cerealist Spi­ropol din Brăila, pe care l-au oprit. D. Spiropol a fost je­fuit de către bandiți de su­ma de 45.000 lei, bani pe care-i avea asupră-și. După comiterea acestei tâlhării, bandiții au dat dru­mul celui jefuit. Jandarmeria la rândul ei fiind anunțată, o poteră a pornit în urmărirea bandi­ților, cari au fost surprinși lângă mănăstirea Cocoș, în momentul când împărțeau banii. Văzându-se descoperiți, bandiții au întâmpinat pe jandarmii cu o ploaie de gloanțe fapt care le-a în­lesnit retragerea pănă în pădurea din apropiere, un­de s’au făcut nevăzuți. O numeroasă poteră, for­mată din țărani și jandarmi au împresurat pădurea și se crede că întreaga bandă va putea fi prinsă. Pin Port Emigrări in Palestina. — Pe vaporul „România" ce pleacă cu destinația Jaffa (Palestina) au fost îmbarcați Un număr de 140 emigranți evrei din Polonia. Contrabandă.— Vama a apli­cat o amendă de 7660 tei d-lui Ovanez Kircorian din localitate, pentru contrabandă de covoare. Contrabandă de mătase in port De pe vaporul «Hercules» s'au transportat în oraș, prin contrabandă mari cantități de mătăsuri Aseară la ora 7, poliția portului a reușit să surprin­dă pe marinarul G. B. O­­verset de pe vaporul olan­dez «Hercules», pe când încerca sa strecoare pe poarta principală No. 3, o cantitate de mătăsărie, pe care numitul o avea ascun­sa­l sub haină. La primele cercetări s-a stabilit că pe bordul sus­­numitului vas, se află o în­cărcătură de mătăsuri din care marinarii treptat au sustras o bună parte. Contrabandistul a fost astăzi înaintat pentru com­­plectarea cercetărilor, căpi­tăniei portului și vămii, I Nenorocire în trenul de București O nenorocire s’a întâm­plat ori după amiază în trenul București-Constanța. Pasagerului Atanase An­­toniu din localitate, str. Ion Rațiu 23, care se afla pe o treaptă a vagonului, pe când trenul trecea în drep­tul spitalului comunal, ve­­nindu-i rău și amețind din această cauză, a căzut în­tre roatele vagoanelor, cari i-au tăiat jumătate din laba piciorului drept. Victima a fost internată la spital. Un atentat împotriva familiei regale române? DOUA PASAGERE SAR DIN TRENUL VARȘOVIA - BUCUREȘTI IN PLINA VITEZA. - GRAV RANITE ELE NU FAC NICI O DECLARATIE $1 REFUZA SA SE LASE FOTOGRAFIATE. - SIGURANȚA CREDE CA E VORBA DE DOUA TERORISTE RUSE La întoarcerea de la Lemberg a suveranilor români, între Lemberg și Stanislau din Trenul Varșovia-București ce mergea cu câte­va ore îna­intea trenului regal au sárit jos, din mers, două tinere doamne. a • * Călătorii au observat și s’a dat imediat sem­nalul de alarmă. Subdirectorul Siguranței române, d. Eugen Christescu, însoțit de agenții săi au urcat în tren pe cele două femei dintre care una era grav ră­nită la picior. * » * Arestatele au fost duse la Stanislau unde se fac cercetările. Ambele femei despre cam­ poliția polonă a­­firmă că ar fi două cunoscute teroriste ruse, păstrează cel mai desăvârșit mutism, refuzând orice lămurire sau indicație. Din cercetările făcute se deduce că cele două femei plănuiau un atentat împotriva trenului în care se aflau suveranii. * • * După arestarea celor două femei care au sărit din tren, în trecerea lui prin Galiția, poliția a luat întinse măsuri de pază pentru a asigura trecerea trenului regal care avea să urmeze după puțin timp. * * * Bagajele celor două femei au fost revizuite, dar conținutul lor nu se cunoaște încă de­oarece cercetările se fac în Galiția. * * * Poliția românească presupune a fi recunoscut în una din cele doua călătoare, pe tovarășa unui cunoscut te­rorist. Rămâne de văzut din cercetările ce se vor face, in­tru­cât toate aceste presupuneri sunt sau nu întemeiate. Din lumea financiară Două torțe noi In lupta aceasta de toate zi­lele, organul economic cel mai de căpetenie pentru înlesnirea tuturor întreprinderilor și pen­tru îndrumarea energiilor, e „banca”. In alte articole am vorbit de nevoia simțită în Dobrogea de așa numitele bănci intermediare, adică de acelea care țin cumpă­na între banca de emisiune și publicul doritor de credit. In Constanța, este de obser­vat că de la război încoace ne­voile pieții nu mai puteau fi sa­tisfăcute de băncile în ființă. Această situație era și este crea­tă de două cauze: una, crește­rea nevoilor de credite mari, din pricina valurilor de scum­pete și deprecierii zeului, a două, îndrumarea activității bancare spre operațiuni de comerț, cu restrângerea aproape desăvârșită a operațiunilor de scont și rees­­cont. In vidul creat astfel, în at­mosfera financiară, era necesar să aflueze noi forțe care să res­tabilească echilibrul rupt prin concursul împrejurărilor. Două bănci mari, una din Bu­curești, banca Crisoveloni a în­ființat o sucursală în Constanța și a încredințat direcția generală unul vechi, cunoscut și apreciat cetățean al orașului nostru, d. Spiru­­ Mari, alta din Brăila, banca Elino-Română, de ase­meni și-a întins operațiunile în regiunea Dobrogeană și­ a încre­dințat conducerea sucursalei tot unuia dintre cei mai mari co­mercianți din localitate, d. I. D. Xantopol. Pe lângă bucuria ce o resim­țim că în mediul economic, se umple golul și noi puteri vin să antreneze anemica noastră piața financiară, ne mai bucurăm și de faptul că din sănul comer­cianților și al oamenilor cu vază din Constanța, au fost desem­nați cei doi conducători, în criza financiară actuală, în criza actuală de oameni compe­tenți ce bine sună știrea că două bănci noi își deschid comp­­toarele și le încredințează unor dirigiuitori cari cunosc piața și oameni frământați în viața co­mercială și industrială. Cir. Furtul de pe vaporul „H. Frassinet“ Astăzi dimineață, impiegatul vamal Niculescu, a surprins pe doi muncitori, cari încercau să iasă din hambarul vaporului francez „Henry Frassinet“, cu un pachet. Luându-se după cei suspecți, împreună cu grănice­rul din post, cei Urmăriți au luat-o la fugă. Totuși unul dintre dânși a putut fi prins, împreună cu pachetul ce conți­nea 14 metri de stofă sustrasă de pe vapor. Cel arestat se numește LN. Ma­­rinescu și a mărturisit că noap­tea întreagă a stat cu tovară­șul său in hambarul vasului, pentru a comite furtul. Hoții au fost înaintați căpităniei. PIETRIȘ ȘI NISIP de vânzare la Tatara adus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS Doctor B. TATARSKI Boli interne» boli de nas, gât și urechi Strada Virgiliu No. 1 Constanța Cereri numai renumita bere „Q Y­B“ Faptele zilei Agresiune.— Proprietarul Gh. Puiu din bulevardul Regina Ma­ria No. 35 și soția acestuia, do­rind să se scape de chiriașul lor, plutonierul Nicoară Gheor­­ghe din reg. 30­5 obuziere, i-au spart geamurile casei. Cazul fiind reclamat la poliție iar d. subcomisar Stanciu venind la fața locului, a fost întâmpinat de ambii soți, cari l-au bruscat. Față de cele întâmplate, agre­sorii au fost înaintați cu actele dresate parchetului. Furt un tren.— D-lui Francisc Berald, antreprenor din Galați, i s-a furat din buzunar în tre­nul de ori după amiază, porto­felul cu suma de 500 lei. Rănire.— Vasile Decu și Ion Partagean ambii muncitori gră­dinari din Anadolchioi, certân­­du-se, primul a aplicat celui de al doilea, o lovitură cu lopata la cap. Victima a fost trimisă pentru îngrijire la spital. Spargere. — Astă noapte, o spargere s’a comis la cârciuma d-lui N. Topali din bulevardul Regina Maria 18 bis. Hoții au furat lucruri casnice. Conflictele mun­citorești din port Ce ne spune de inspector al muncii Narly Am anunțat intr’un număr pre­cedent, că o nouă mișcare muncitorească se desfășoară de câteva zile în port și ca pentru mâine Duminică 1 Iulie, o mare întrunire a fost convocată de către muncitorii de port, pentru a se lua hotărâri, în ce privește modificarea prețurilor de muncă. D. inspector regional al muncii sesizat de această mișcare plecat la București, unde a par­­­ticipat la o consfătuire ținută la ministerul muncii. D. Narly înapoiându-se astăzi dimineață din capitală, ne-a de­clarat în gară, următoarele: —Chestiunea conflictelor mun­citorești din portul Constanța trebue să fie pusă la punct. In caz că muncitorii vor reîncepe greva, justiția va fi chemată să sancționeze în consecință, apli­când dispozițiunile legei. Tot de­odată, muncitorii greviști vor fi imediat înlocuiți. Sosirea A. S. R. Princi­pelui Carol la Constanța Solemnitatea înaintării la gradul de sublocotenent a unei nouă promoții de elevi Marți 3 Iulie va sosi în loca­litate A. S. R. Principele Carol inspector general al marinei, pentru a lua parte la solemni­tatea înaintării noilor subloco­tenenți ai școalei navale. So­lemnitatea va avea loc pe con­­tratorpilorul „ Mâră­ști», depunerea jurământului, se După va oferi un banchet pe bordul va­porului „împăratul Traian*. Curent antinațional la școalele din Bazargic închiderea gimnaziului bul­gar — Ancheta siguranței Cu ocazia examenelor de funa de an, la liceul bulgăresc din Bazargic, profesorii n’au ținut seamă de dispozițiunea ministe­rială prin care examenele de limba română sunt obligatorii. D. inspector însărcinat de re­giunea X-a școlară, cu o anche­tă urgentă la Bazargic, a fost primit cu răceală, iar directorul acelui liceu, i-a declarat, că deși este ordin, totuși D-sa nu crede că ar fi fost necesară examina­­rea elevilor la limba română. Față de aceste declarații, au­toritățile școlare au cerut mini­sterului, închiderea liceului bul­gar din Bazargic.* * .* Un alt incident, s’a petrecut cu ocazia serbărei de fine an la liceul românesc, când de e­­levii turci și bulgari au huiduit pe camarazii lor români. D. inspector de Voinescu a plecat la siguranță, Bazargic pentru a face o severă anchetă —alăturea de acea a reginei șco­lare,— pentru a stabili dacă între elevii de școală streini nu se face propagandă iredentistă. ignium Svonindu-se în oraș că d- N. Negulescu prefectul județu­lui, ar fi demisionat pe ziua de 1 iulie din postul ce-l ocupă» suntem rugați a dezminți cate­goric această știre tendențioasă. —Intr’un număr trecut al zia­rului nostru, am inserat o co­respondență din Techirghiol, prin care se arăta că un acident s’a petrecut unei bărci de pe lac, și că pasagerii au trebuit să treacă într’un vas ce le-a venit într’ajutor, barca amenințând să fie inundată de apă. Primim acum o adresă din partea poliției din Techirghiol, prin care se rectifică informațiu­­nea în sensul că pe baza cerce­tărilor făcute, s’a constatat că nu s’a produs nici un accident cu urmări, demne de remarcat, in cursul verii curente. —Consiliul comunal va ține ședință astăzi după amiază. —D. N. Ștefănescu, prefectul poliției din Timișoara, a fost însărcinat să conducă inspecto­ratul de siguranță din Dobrogea în tot timpul absenței titularului’

Next