Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-01-01 / nr. 1

ANUL KI No. 1 Fondator : CONST­­IRIMES tü Redact»* Ft JUde inte tra­il» : Strada Tras­e 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni :... . 400 tei !» 6 » . • . .­­ 250 » Manuscrisele oeptinicate nu se — înapoiază — Director: L. M­ MOSCU »Bl­ EgQW Wo. 43^3 IL .­­ *»«■•« 0r.12 CONSTAn­IA i­ Mart» 1 IANUARIE 1924 DO» LEI EXEMPLARUL In anul 1924 Cu ziua de azi, pornim în al treilea an de munca și de luptă., de când vâl­toarea războiului ne-a dat ragaz sa reîncepem opera de mai înainte, și nu a fost ușoara situația noastră, față de scumpirea progre­sivă a hîrtiei Și a traiului. Nu a fost truda și sacrifi­ciu ce ni s’a cerut, fara ca sa facem surplusul de mun­ca și sacrificiile necesare. Am fost însă, răsplătiți de­oarece tirajul, cu toata urcarea de preț, de la un leu la doi lei exemplarul, departe de a se micșora, a sporit. Cititorii noștri, primească și de asta dată, cele mai calde mulțumiri și fie în­credințați că vom urma și de azi înainte, pe calea a­­pucata, pâstrînd „Dacia”­­ca o icoana a cinstei, a bu­nei cuviinți, a presei cele adevărate. Vom fi și de azi înainte organul opiniei publice, a­­paratorul dreptății și al meritelor. Dar, vom fi, ca și până acum vajnica santinelă a bunului public, moral și material, lăudând unde este merit, biciuind chiar până la sânge când astfel va trebui să procedăm. Fiecare zi trecută, cu grija de a ne face datoria, ne îndoldește și pentru vi­itor, spre mai bine, din ce în ce mai bine. Ne putem mândri cu faptele noastre din trecut; ne putem fals cu rezulta­tele muncii noastre, căci multe au fost îndreptările ce au venit după­­ stăruin­țele noastre și multe cu­rente sanatoase și utile am susținut și am izbutit sa le veder canalizate spre e­­voluția lor normala.­­ Dacă ne-am făcut dato­ria, acea datorie, pe care o presă serioasa și con­știincioasa trebue să o aibă veșnic în fața ei, ca o po­runca dumnezeiască, atunci, pășim cu încredere și acest nou an, siguri fiind ca nici un suflet nu ne dezaproba, fie el chiar acel al unui om a cărui interese indivi­duale le-am lovit, apărând interesele vitale ale nea­mului, ale țării, ale ome­nirii. Vâ cerem, acelora ce ne-ați deci, vouă apreciat și iubit, acelaș sprijin, a­­ceași solicitudine. Noi nu ne vom abate de la datoria noastră, nici de la țelul pentru care am f­i pornit la luptă. «DACIA» Ședința consiliului comunal Un consiliu comunal s’a ținut Sâmbătă după amiază, sub pre­ședinția d-lui primar Virgil An­dronescu. În afară de chestiuni mărunte de buget, s’a hotărât reorgani­­i­zarea serviciului teh­nic al co­­­­munei, pentru a corespunde ce­rințelor viitoare. S’a decis de a­­semenea să se prevadă suma de un milion pentru serviciul salu­brității al orașului. In chestia uzinelor comunei, în urma cererei d-lui consilier comunal Gh. Popa, s’a decis ca o comisiune să ancheteze pe directorul acestor uzine, d. Haf­­fenscher care ar fi comis unele abateri grave. S-a decis de ase­­menea reorganizarea uzinelor comunale precum și militariza­rea pompierilor, urmând ca d. primar Andronescu să facă de­mersurile necesare pe lângă mi­nisterul de răsboi. Consiliul a mai hotărât acor­darea unei subvenții de 15000 lei societăței văduvelor din râs­boi și a alteia de 20000 lei, so­cietăței «Asistența Publică». In ce privește salariile funcți­onarilor, consiliul a prevăzut un spor de 200 -­300 lei pe lună, după categorii. Perceptorilor li s’a rezervat din buget suma de 100000 lei, cu spor pe anul 1924. In urma intervenției unei de­legații de măcelari, consiliul a hotărât următoarele noui prețuri pentru cauze: Carnea de vacă 20 lei, de porc 30 lei untură topită 70 lei o­­sânzi 80 lei și slănină 5­1 lei. Cronica zilei ! Fapt divers Când gerul a coborât toate treptele termometrelor, când mai mult resimte frigul scăfârlia cheli­ OT, Chiriac al nostru își leapădă surtucul și duhnește că moare de cald: —Aici arde, măi frate-mia să seacă la inimă. Și kilogramele de vin se pe­rindă prin fața damblagiului pe când cadavrele de sticle goale se îngroapă, d­ae peste grămadă, sub masă. —La ce bei, omule, la ce? —Ia, ca s’o uit, măi frate­­mic, ca să nuo mai văd cu gân­dul, mereu colea in lumina o­­chilor... Dar, ți-ai găsit. Piere dracu de tămâe?.. Ba­., Fe­meia-i dracu... Că, de beau să n'o mai văd, iaca ce o văd de două ori, de două ori măi fra­te-miu... Gurile rele obțin alte cari d­e­­loveiesc atâtea zi contra lumii întregi, nu’ndrăznesc sa facă nici „păs* când e vorba de Chiriac al nostru. A convins el cândva, cu pumnul lui de fer, câ e omul cel mai cinstit „care nu se poate să fie mai cum se cade“. De-atunci vecinii au că­zut în păcatul opus: Vau lăudat pe unde au putut și Vau ridicat în slavă când li s'a prezentat ocaziunea. Nimic meu caraghios decât afirmările microcosmului de mahala, care susținea în raptul capului că Chiride al nostru n'ar pune în gură un strop de turfă măcar dt-ar fi să fie să- l ici bucățele. Am relatat acest fapt au­tentic, pe care, dv. ca și mine, derutel ta ori lam întâlnit in piață. Chiriac este un bețivan patentat, poliția îl adună df prin cârciumi mai în fiecare seară. Mahalaua O laudă. De ce ? pentru ca se teme de el. Madame X. este feme­ia cea mai destrăbălată, mulți au vă­zut-o prin trăsuri sau hoteluri. Prietenile o laudă. De ce? pentru că... e darnică, dăruiește tot ce are, primește bine, știe sâ tacă. Și de-aci un potop de exa­gerări. Chiriac nu gustă un strop de vin și madame X este cea mai onestă creatură de pe scoarța pământului. Un critic fin tocmai în a­­ceste hiperbole vede adevărul. Dar este cazul că in astfel de împrejurări situația criticilor este cât se poate de... critică. Nimeni nu-l va crede, nici chiar cei cari cunosc faptele. Criti­cul va fi tratat de bărfitor și poate chiar maltratat de cei bârfiți. Se­­ adeverește zicâtoarea: •Pune-te bine cu dracu te vrei să te duei în rai». Ex. Peni. Furt la tren In trenul plecat aseară spre București, i s’a furat d-Iru­ că­pitan Isvoranu din marina mili­tară, o blina și o valiză cu do­cumente de valoare. O femeie înghețată pe strada Dumbra­va Roșie Astăzi dimineață, tre­cătorii au descoperit, într-un morman de ză­padă, cadavrul înghețat al unei bătrâne. Parchetul a fost amin­­­tat. Urmărirea unui criminal Brigada de siguranță din Bistrița, a cerut brigăzei locale arestarea Individului losif Rothdefer, care, s’ar fi refugiat in orașul nostru. Numitul este urmărit de autoritățile din Bistrița, pen­tru faptul că în noaptea de 26—27 Decembrie a. c. a co­mis o crimă, în acel oraș. I Ce poate face viscolul D. Acsîtos, directorul „Uniu­­nei Comerciale” sucursala C-1a, venind azi dimineață de acasă cu un pachet de 50000 lei pe care îl ținea sub palton, în dreptul palatului comunal din cauza viscolului, vrând a-și menține echilibrul, spre a nu cădea jos, a scăpat pachetul cu bancnote care din cauza vântu­lui au fost toate împrăștiate neputând găsi de­cât un sin­gur bilet de 500 lei. ,Dacia“ pășește în al treilea an Cu numărul de astăzi „Dacia” pășește în al treilea an de exis­tență, ca ziar cotidian. Pentru cine cunoaște greută­țile ce le întâmpină o gazetă— mai ales în provincie—greută­ți provenite din cauze materi­ale și teh­nici, avem speranța că va ști să aprecieze munca celor grupați în jurul tribunei libere și strict independente ce este ziarul „Dacia*. Necruțând nici un sacrificiu, „Dacia* a reușit să învingă toate dificultățile ce i-au stat in cale, făcându-și drumul necurmat în masele cele mai largi ale popo­rului, a cărui apărare i-a luat-o totdeauna. Fără nici Un concu­rs din afa­ră „Dacia” a pășit tot înainte, cu fruntea în sus, nefiind înfeu­dată nimănui, decât poporului pe care îl iubește și îl servește. Cu această deviză de absolu­tă, strictă independență „Dacia"­­ intră în al treilea an al existen­ței sale, A­PAC. Agresiunea din Adamclisi — Doi jandarmi bătuți — Alaită seară, Ia un ba! ce a avut loc In comuna Adam­clisi se araui și doi caporali jandarmi din acel post, pen­tru a menține ordinea. La un moment dat, locui­torul Constantin Constantin din comuna Enigea, care se afla în local, se repezi fără nici un motiv asupra jan­darmilor, pe cari ii lovi și dezarmă. Cazul se cercetează. Faptele zilei început de incendiu. — Un început de incendiu s’a decla­rat noaptea trecută la bodega d-lui Hristu Suslu din str. Ca­rol. Focul a fost localizat ime­diat. Bandă arestată. — Comisa­rul Stanciu a reușit să aresteze o bandă de hoți compusă din Stanciu Brezuia, Vasile Bonca și Florea Stan­cari au comis o serie de flirturi în oraș. Pentru construcția liceului Sume colectate LISTA No. 526 Încredințată d-lui primar al comunei Ghelengic Dați benevol de mai mulți locuitori din comună 68 șase­­zeci­le». v LISTA No. 574 încredințată d-lui Rigani fost administrator financiar. Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de tras, gât și­­ irechi. — Operațiuni strada Virgllift No. 1 Constanța 1. C. G. Zaharia 10 lei 2. Polix. C. Marinescu 20 „ 3. Elena Coman 10 „ 4. Mihail Lupescu 10 „ 5. M. Margiu­ 10 „ 6. G. T. Stănescu 10 • 7. Gh. Popescu 10 „ 8. C. Georgescu 10 • 9. D. Bârzan 5 „ 10. N. Ionescu 3 • ■ N­. D. Stoicescu 5 „ 12. D. Dumitriu Î0 „ 13, N. Poppu 20 „ Gh. Tom 10 „ A. I. Stoica 10 „ C. Triandafil 10 „ Ing. D. Staicovici 50 „ Maria Ciaîic 30 „ N. Gh. Klriakidis 20 • 14. 15. 16. 17. 18. 19, Total 265 lai In ședința consiliului, d. primar s’a­­ exprimat că presa, Și stă pe cap ca o mafie. Curios miraj aci la noi, in urbea tristă, cu noroi... Primara vede-o mafie, Presa - iar cetățenii, viceversa. Ei văd o mafie infernală. Administrația comunală. 202 Nenorocirea din str. Valea-Albi O BATRANA MOARE ASFICSIATA O nenorocire s’a întâmplat noaptea trecută în str. Valea- Albă No. 68. Bătrâna Anica Ionescu s’a culcat, lăsând în mijlocul odnei sale, o găleată în care se aflau cărbuni de mangal încinși. Ga­zele emanate de cărbuni însă au asfixiat-o în timpul nopții, astfel că dimineața corpul neîn­suflețit al nefericitei bătrâne a fost găsit de vecini. Parchetul a autorizat înhu­marea. Încercare de sinucidere Chelnerița Lirdea Dederici din serviciul cofetăriei „Mărășești“ a încercat ori sa se sinucidă, într’o cameră a hanului Casap­­chioi, dând o cantitate de spirt denaturat. Cuprinsă de dureri, Lînica a fost transportată la spitalul co­munal unde i s’au dat ajutoare. Nu se cunosc cauzele precise, ce au îndemnat ca tânăra fată sa comită acest act disperat. Audiția muzicală, dela liceu Intr’o atmosfera intimă a a­­vut loc aseară audiția elevelor d-lui Polanovsky, în amfiteatrul liceului. Publicul venit cu pre­tenții puține a plecat totuși satisfăcut ca și intr’un oraș de provincie se face muzică seri­oasă. Ce este de remarcat mai la toa­te elevele d-lui profesor Podanovscky e că și-au insu*­a­t acea claritate și justă re­dare caracteristică profesorului lor. Prin cunoscutul marche­ mi­­litaira de Schubert elevele E­­delstein și Vesilovsky au câș­tigat dela început auditoriu; e­­leva Pomerantz promite mult prin felul cum a interpretat Chanson triste. D-rete, L. Edel­­stein și Casim­­s au ară­tt că posedă simț muzical în redarea a două bucăți lirice de Griez, d-ra Papazian mult tempera­ment. D-ra A. Frenkian ne-a dat dovadă că își dă seama de subtilitatea muzicei franceze ci­­zelând cu multă fineță o pa­gină de Delafosse. Impromptu-ului de Reinhold îi-a dat o interpretare admi­rabilă d-ra Constantinescu; de­­asem­enea și d-ra Parascu a tălmăcit exact Griîb­u de Schu­mann. D-ra M. Frenklan a exe­cutat cu mare claritate și in­teligență muzicală un Allegro de Bach­iar cu multă vioiciune și eleganță Ecosalses de Beet­­hoven-Buzoni D-ra Frangopol a avut o bucată pe cât de greu de interpretat tot atât de greu de înțeles. S’au achitat bine d-rele An­­ghelopol Kircorian, Calim­­s, Cio­bar și Balian deasemenea și d-nii Peneîtî» și Benlian. Dați pentru "Crucea Roșie" Din Oltina In zilele de 22, 23 și 24 De­­­cembrie 1923 școala de meserii Oltina a fost inspectată de d. inspector al școalelor de mese­rii V. Gh. Nicolau. —D. Țifoiu ajutor de maestru rotar de la școala de meserii Oltina, a fost înaintat în postul nou înființat, de maestru tâm­plar. —Postul de maestru rotar de la școala de meserii Oltina, ră­mânând vacant prin înaintarea d-lui Țifoiu, doritorii de a ocu­pa acest post vor înainta acte­le și o cerere direct acestei școale pentru numire prin reco­mandarea către minister.­­In zilele de 22, 23 și 24 Decembrie 1923, s’a făcut în comuna Oltina, verificarea in­strumentelor de măsurat și cân­tărit din centrul Oltina, de că­tre d. Petre Ioan verificator șef al biroului de măsuri și greu­tăți din Constanța. Coresp. Finante-Comert ■ Economie 31 DiCiMeth­ 1923 Alegerile pentru Camera de Comerț din Durostor Contrar prevederilor Camerei de comerț din Constanța și a tuturor pronosticurilor, pe cari le-am înregistrat de altfel, și noi, guvernul a dat curs alegerilor pentru Camera de comerț din Silistra. In ultimul moment, primim o telegramă din Silistra care ne înștiințează eăi alegerile sunt un fapt înplinit. Duminică a început votarea; alegerile au de­curs în liniște , până la ora 12 au votat peste 500 de alegători. Rezultatul îl vom publica la timp. Consfătuirea comercianților Membrii „Sfatului Negus­toresc“ s’au întrunit ori dimineață în sala cinema­tografului „Regal“, sub pre­­șidenția d-lui Grigore Gri­­goriu. D. Nic. Ștefan după ce constată cu părere de rău că comercianții au răspuns în număr mic la apelul „Sfatului Negustoresc“, face un istoric al chestiunilor discutate cu ocazia congre­sului „Sfaturilor Negusto­rești“ din București. V. Grigoriu a adus apoi la cunoștiin­ța comercianți­­lor reducerile pe cari le-a făcut comisiunea camiona­­tului, pentru mărfuri. In privința taxelor co­munale, o comisiune com­pusă din comercianții Ion Bârzan, I. Spoială­­ și D. Rizescu, se va prezenta astăzi după amiază d-lui primar, pentru a cere pen­tru ultima oară o reducere pe cât mai mare posibilă. Delegația va cere d-lui primar și­ readucerea hanu­rilor în oraș. Activitatea silozurilor pe zilea de 29 Decembrie Grâu . 15120 Secară » 30060 Eșlri : Porumb . • 817618 Ovăz „ 403660 Sold porumb kgr. 5229432 Sold orz . 11191777 Sold ovăz « 4909531 Sold secară . 279020 Sold grâu « 161160 Intrări; Porumb kgr. 767164 Orz . 713110 Ovăz , 48290 Cum se per­de credința Când cu ocazia discuțiunilor urmate la Camera de comerț pentru primirea în comitet și a unui reprezentant trimis de fe­derala băncilor cooperative să­tești, am înregistrat cu adâncă mulțumire, recunoașterea aces­tor instituții cooperative, a că­­ror menire este de a lucra ală­turea de comerțul obișnuit, fă­când acea măreață operă de desfacere a produselor țărănești în condițiiuni prielnice pentru plugari. Iată însă, că faptele vin sa ne pună­­ lumină unele lucrări cari dacă vor dăinui, desigur că vor desființa credința pe care plugarii o căpătaseră in această federală și în băncile cooperative. E un fleac de nimic, un biet comision, dar el arată că și fe­derala merge pe aceleași cărări pe care lăcomia și specula le croește în comerț. Iată faptul: Un plugar adu­ce un vagon și jumătate de orz, la silozuri. Negustorii iau probă din marfă și unul din ei, rupe prețul și tranșează cu producătorul. Piața mărfei se dispune a fi făcută prin „Banca federală Constanța» și aceasta alcâtuește contul de speze și își alocă un comision de 770 lei pe­ lângă 2250, plata fractului C. P. R. taxa la Cameră și «diverse", fă­ră a specifica cât e fractul, cât taxa, cât „diversele" și mai a­­les ce sunt acele diverse. După multă discuție și revoltă din partea producătorului, federala scade 340 lei din cont. Ne întrebăm, așa trebue pro­cedat cu oamenii simpli cari vin încrezători să admită ser­viciile, ne­cerute, ale unei Insti­tuții de credit creată pentru u­­șurarea plugarilor? Din doua lucruri, una­ ori banca federală a plătit, cu din banii săi, și prin urmare a facut un împrumut negustorului. Ur­mând ca de la acesta să-și tra­gă beneficiul sub formă de do­­bânzi și comision, ori a primit fie la acel negustor valoarea ce trebuia plătită și în acest cin costă enorm, prea mult, număratul banilor când i-a pri­mit și când i-a plătit. Dar și in acest caz, serviciul prestat de bancă, a fost pentru negustor, deci de la­p 1 trebuie să pri­Lum­, Marți și Miercuri HISTOIRE D­IN PIERRO” cu Francesca Bertini La Cinema „ELITA mească răsplata. Desigur l-a primit, și atunci este incalifica­bil că mai pretinde și chiar în­casează de la producătorul cu care nu a avut nici o­ legătură. Instituția aceasta de credit este creată pentru desfacerea în co­­mun a produselor țărănești. Da­că ea își perde menirea, își va perde și credința și imediat i se va perde și rostul de a exis­ta. Ni se pare însă, că nu a­­ceasta ar trebui să fie. Cir. Cursurile schimbului Bursa din Paris de la 29 Decembrie 1923. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor: 2 căr. grâu arnaut cu 530 lei suta de kgr. 30 căruțe cu­ orz cu 395 Lei $uta| ^ 1 căruță in cu 1250 lei suta de kgr. 7 căruțe ovăz cu 340 lei suta de kgr. 24 căruțe porumb cu 395 lei suta de kgr. 25 căruțe cu fân cu 140 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă. 18 vag. CU porumb cu 420- 422,50 lei suta de kgr. 22 vagoane cu Orz 415*420 lei suta de k. 8 vag. ovăz cu 315 lei suta de kgr. 3 vag. cu secară cu 457,50 lei suta de kgr. Mișcarea portului Vase esite : — „Palachi" italian cu cereale pentru Tri* est. Romania ... 10, Londra....................853­ 3 1\2 New-York . . . 19­61 1\2 Belgia...........................87,70 Italia...........................84,30 f^ragu 57,30 Serbia......................22,90 Elveția ..... 342,50 Vtena....................... 28. Olanda . . . , 743,70 Navluri maritime Constanța-CoapoH.— Petr­ol in cutii 6 lire otomană tona, pe­trol vărsat 4 jum. lire otomane per tona, cereale vrac 38 frs. per tona, cereale în saci 400 lei per tona. Constanța-Pireu. —■ Cereale în saci lei 500 per tonă. Constanța* Corfu.— Cereale vrac și în saci 45*50 frs. per tonă. Constanța Vemexia Triest. —Cereale grele 40-42 frs. per tonă, cereale ușoare 45-48 frs. per tonă. Con­stanța Marsilia -Geno­va. — Cereale vrac 40 frs. par tona, cereale în saci 44-50 frs. per tona. Conertanța­ Hamburg-Ad­­­versa Roter­dam.—Cereale vrac și în saci 1416 shillings per unit. Constanța- New-York.— Nuci 18 dolari per tonă. Piața lemnăriei Pe metri cubi. ju­glărie 2000- 2200, dușumele 2000, tâmplărie 2100 2300, scânduri tombant 1800, IV­ a 1650, cioplituri de brad 1850, scânduri diverse I­a 1950, li-a 1700, IV-a 1500,șip­­cărie lș2 jum. m­l. 1900, 3­6 m. lungime 2000. Piața palenialelor mama Ss sarcsa Kiawa vsaamam Bisam­ ­ Zahăr tos 27, zahăr cu­bic 29-30, orez rango 16, le­ orez grase 20, săpun turcesc 43, smochine 17,50, untde­lemn grecesc 70-75, sardele cutii 1400-1450, cașcaval grecesc 55 lei, brânză telemea 41, măs­line 32-40, stafide negre 27, ca­fea rio 58-60, cafea santos 78- 80. Pta­aden­telărie Pe kgr. talpă 125-150, piele blank 210-270, tova­ 200-245, box cal. l-a 30-78 lei box Il­ a 36-48, șevro­l­ a 70-85 li-a 34-62, HI-a — me&ina 230-240, lak C. H. 130-140, iac a li-a 120-135. Pista manufacture­ Bm BSBS fi SMă La SZaÎ BMiSBBt Ifiga SztBBBaBM Cabot C. 29-30, ids, Cabat C.C. C. 33, jds, madspolen 90 cm, 36-38 lei, milioane cehoslova­ce 56-58 lei metrul, Ocks For­turi italiene calități bune 39-41 lei, calități ușoare 34-35. Inscrieți-ov­ia „Crucea Roșie* a

Next