Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-05-04 / nr. 100

anul XI No. 190 Fondator: CORST. IRIMESCU Redacția #1 A4mial>tf*ti* Strada ^razaa 32 ABONAMENTUL Pe 12 i­ni.................. 400 tel . 6 „.................. 250 . Manuscrisele nepubUctte na n — la apsiază — Director: L. M. MOSCO­ V K L B r O N No. «2/3I Apare zilnic la ora 12 CONSTANȚA •UM1N1CA 4 MAI 1924 31 DOI LEI EXEMPLARUL Jurând pe crucea ncârligată. Azi „Viitorul“ ne arați, Că-i pericol foarte mare A socialiștilor mișcare. Sunt și printre muncitori Suficienți agitatori.... VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului T­ataia Necesitatea unei bănci de depozite sîntem în plină criză de numerar. Banul lipsește și tocmai acum cînd nevoile agricul­turii sînt mai mari, iar cam­pania de lucru pentru tot felul de construcțiuni e în plină activitate. Multe sînt pricinele cari cauzează această criză; în diferite articole le-am ară­tat amănunțit și nu voi re­veni asupra lor. Dintre toate, ce pare, însă, că cea mai importantă cauză e împrăștierea bani­lor în mîinile atîtor milioane de locuitori, cari tezauri­zează puținul numerar pe care îl au.­­Am mai spus cîndva, că hîrtia monedă emisă de Banca Națională este ab­solut insuficientă pentru a­­coperirea nevoilor econo­mice a populațiunii din Ro­­mînia. Această face ca foarte greu sa se găsească acumulat la un singur om, o sumă mai mare de bani în numerar. Ei bine, acești bani, tre­­bue drenați, adunați la un joc, întrebuințați. In ciorapul și sub sal­teaua cu târuia sau altuia, banul își perde valoarea fiindcă acel care a făcut o economie de o mie, două de lei, nu poate face nimic cu ei. Dacă însă din potrivă sutele și miile de strângă­­tori,vși-ar aduna economiile la un loc, s'ar crea capi­taluri imense bune pentru întrebuințat fie la produse fie la deschideri de credite pentru producători. Această funcție aparține băncilor. Ele însă, se avîntă mai mult în afaceri, fac comerț și industrie pe câmpt propriu și nu vor să se încarce cu capitalurile stre­ine depuse spre fructificare. Partea apucata de bănci, e oare­cum greșită. Opera­­­­țiunile pe care le fac ele intră învederat în cadrul activității bancare, dar prea sînt toate bănci de afaceri și nu vedem nici una de depozite. Se înțelege, că riscurile și mai ales munca băncilor de depozite, sînt mai mari de­cît pentru băncile de a­­faceri, totuși principiul fi­nanciar fiind­ mânuirea ba­nilor altora, pentru a-i face productiv, iar capitalul băn­­cii să servească drept ga­ranție, este neîndoios că părăsirea activității bancare propriu zise, de către băn­cile noastre, este o dezer­tare de la datorie. Dacă actualele bănci, la­come de cîștiguri ușoare provenite din comerț, dacă alcătuitorii acestor bănci lacomi de locuri și tantieme provenite din consiliile de administrații ale tuturor în­treprinderilor alcătuite de bănci, în societăți anonime, dacă toate băncile preferă să ridice scontul aproape de camătă în loc să dre­neze capitalul răsleț și im­­productiv, prin ajutorul că­ruia să-și complecteze spo­rul de beneficii, dacă s’ar lipsi de camătă și comerț aceasta nu înseamnă că întreaga economie trebue să se supue directivei date în materie bancară, de em­pirici sau chiar de intelec­tuali specialiști în materie dar anchilozați în obiceiuri moștenite. Dacă și în bancă biaro­­cratismul și inerția mentală au ajuns să aibă precădere atunci putem crede că nea­­mul acesta este hărăzit perris prin lene și anemie cerebrala. O reacțiune trebue să se producă. Putea-vom oare să scoatem băncile actuale din făgașul în care au in­trat? Dacă una ca asta nu se va putea, atunci nu mai este de­cît o soluție, înfiin­țarea băncilor de depozite. La această soluție trebue să se gîndească toata lu­mea care are în fundul sal­tarului un ban păstrat cu sfințenie și legat cu mii de noduri în contra tuturor is­pitelor. Banii aceștia vor deveni o forță economică imensă și e păcat să stea neîntrebuințați pentru folo­sul obștesc ca și pentru fo­losul celor ce-l posedă. Inițiativa în acest sens, tot unei bănci îi revine și nu văd alt organ financiar mai indicat de­cît Banca Națională. Din îndemnul ei să por­nească curentul care va al­cătui o bogăție națională din răspirata mizerie a tu­turor. " Const­­rimeten Miniștrii și armata greacă au depus jură­mântul la 1 Mai Atena 3.­­Er­ a avut loc un tedleum solemn la catedrală cu pri­lejul înființarei republicei. Preșe­dintele, miniștrii și înalții funcți­onari au depus jurământul de cre­dință republicei. După amiază a avut loc o mare ceremonie militară pe câmpul lui Marte, unde armata a depus ju­rământul de fidelitate pentru re­publică. Muncitorii comuniști au încercat să manifesteze în mod violent cu ocazia zilei de Luni și s-au întrunit pe altă piață decât aceia indicată de autorități. Co­muniștii au încercat să dea adu­­nărei lor un caracter politic și au protestat împotriva scumpirei vieței. Poliția a împrăștiat pe munci­tori, întrebuințând pompe de apă. Muncitorii au tras focuri de re­volver în contra poliției. Un soldat a fost rănit. 0 mănăstire de la Sf. Munte distrusă de incendiu BELGRAD. 3 — In noaptea învierii un puternic incendiu a distrus complect mănăstirea Hi­­lendar de la Sf. Munte. In această mănăstire deceda­tul episcop bulgar Paisi a scris prima istorie a poporului bul­gar. Delimitarea frontierei între Ulster și statul­­ liber irlandez Lafayette 3.­­Thomas, minis­­trul coloniilor, a declarat în Ca­mera Comunelor că nef­iind posibil un acord între statul liber și Ir­landa de Nord, chestiunea fronti­­erei urmează să fie decisă con­­orm tratatului anglo-irlandez. Gu­vernul britanic va lua deci măsuri necesare pentru punerea în vigoare a tratatului. Această importantă declarațiune arată că guvernul va nriuni com­isiunea frontierei pre­văzută prin tratat, deși Irlanda de Nord re­fuză categoric de a ua parte. à O NEDUMERIRE Ziarul Universul continuă a publica liste de generoși donatori, care-și dau obolul întru înbunătățirea starei studențimei române. In fruntea listei, publicată în numărul din 30 Aprilie 1924, găsim înscrisă Cernavoda cu iei 14000. Un gest frumos. Cu atâta mai frumos, cu cât este cel din­tâi“ din Dobrogea, afară de subscripțiile școlărești și el ne-a umplut sufletul de bucurie. Când pare o să vedem și gestul Constanței, ca să ne umple sufletul nostru și de mai mare bucurie. Ziarul Dacia a deschis și el o listă, în acelaș scop și condiționat ca rezultatul să fie trimis tot Universa­lul. Subscripția merge scârțâind, și timp de două luni s’au strâns câne, cănește vre’o șase mii de lei. La e ce oare? Să simtă Constanța mai puțin românește ?! Ce pată rușinoasă ar fi, dacă s’ar întâmpla ca asta să fie cadza nesubscrierii! Să fie faptul că Constanța este un oraș de oameni aproape numai de afaceri și nu luând parte, ca ori­care alt port, alcătuită din elemente eterogene? Niciodată nu este de crezut. Oamenii de afaceri au și ei suflet. Dovadă tocmai Cernavodă, unde subscriitorii fac parte din aceiași clasă și nu sunt numai români de naștere, ci cum se vede, buni cetățeni ro­mâni, ori care le-a fost sau le este obârșia. Ce-i trebue atunci cetățeanului constănțean ca să-și deslege băerile pungii ? Iată o întrebare, al căruia răspuns a-1 așteptăm: iată o nedumerire de care suntem cuprinși. ROCHINO Cronica zilei Un­ii trii Servitorul din casa omului este o reminiscență a sclaviei. Inchipații-vă d-v., cu biata Lina, după ce este condamnată să încaseze 700 lei lunar, să doarmă, Doamne sartă-mă, că o... pașa turcească, sa mănânce cât patru, și să șteargă praful la doua saloane și un antreu, zic, după toate aceste calami­tăți, îi se mai cere, din când în când, să rămână neclintită la post, ca un câne la paza ogra­­dei, cinci, ba poate chiar mai multe ore în șir. Lucrul este Intolerabil și de­­aceea, din toată inima, ne în­humă­m la strigătele ei de re­voltă. — Jos burjol­. — Trăiască Internaționala a treizeci și treia. — Trăias­c bolșevismul. Căci, la dreptul vorbind, ce este bolșevism și ce înseamnă comunism, dacă nu răsturnarea nesuferitei stari actuale de lu­cruri și venirea sa:« „burghezie” a clasei numite a proletarilor ? Dar constatăm că, pe nesim­țite, ne-am lâsat furați de su­blimele Idei rofii, îndepărtăn­­du-ne astfel de obiectul prezen­tului film, care, în cazul de față, nu este altul decăt acela al Linei. Intrați d­v. în locul Linei și judecați ce-ați fi spus dacă în ziua a 3-a de Paște, cucoana v'ar fi dat, cu toată nerușina­rea, ordinul să rămâneți acasă? — Lino, dragă Lino, scumpă Lino, noi ne permitem să mer­gem intr’o vizită, fii bună, te rog, dacă nu te superi și dacă vrei sa nu lași casa singură cât vom lipsi noi. »Uno dragă, scumpă Lino, și mai știu ea ce, — las că cu­noaștem noi vorbele astea dulci mai amari ca chinina. Apoi, un rău, auzi neruși­nare, și-au găsit ciocoii ziua să închidă fața la zahaus, când toți soldații se plimbă pre ulițt. Insă să nu credeți d­v.­că Una noastră era tocmai așa de proastă. — Las’să iasă dum­nealor pe ușa din față, c’o șterg și eu pe cea de din dos. Cum s’a gândit, așa a și făcut. Dar vezi d-ta, că Aghiu­ță își vâră coada unde nu-l surice oala. Hop-top, la colțul străzii, Lina dă peste stăpână. Acum, nu doar că i-o fi fost frică, dar, vorba ceea, ce-ți trebue ție ceartă, cicăleală ți câte și mai câte. Lina e fată cu scaun la cap, de-acea o rupe la fugă și vine de se așează pe cel din bucătărie. — Bine Luno, bine Unuța, dar parcă te rugasem frumos să nu pleci în lipsa noastră. — Dar cine a plecat cu­coană ? — Ei, asta-i acuma, nu te mai face, că doar te-am văzut cum te văd și­ acuma. Ei, poftim, după toate cele­lalte, cucoana asta mai și minte. — la’n ascultă madama, făcu Una înfigăndu-și mânile în șolduri, pă mine să nu mă pros­tești, că doar nu’s dă calea... Auzi, dumneata... M’ai văzut... Păi cum m'ai văzut, cucoană, păcatele mele, că doar te uitai pă jos când ț­-am eșli în cale. In fața acestei argumentări, stăpâna Linei a sfeclito și a tăcut ca un pește. Ax. Poni Ce-i cu fraudele de la poștă? —Unde plec telegramele? La coș.­Dar costul lor? Pe la varieteuri— Câțiva funcționari din ser­viciul poștei locale, atraseră ultimul timp atențiunea publicu­lui, prin luxul lor și totodată, atențiunea poliției, prin scanda­lurile și petrecerile la cari s’au dedat. Din câte am aflat, d. inspec­tor poștal Tibacu, a putut des­­lega misterul ce plana. Mai mulți funcționari dintre acei dela telegrafie, primeau telegrame la ghișeu, și după ce încasau costul lor, ori aruncau manuscrisele la coș, ori trime­teau manuscrisele la destinație, fără însă a le înregistra în con­troalele poștei locale. Faptul s’a descoperit din ca­uză că benzile de control ale telegramelor transmise nu erau inregistrate. In felul acesta cei incorecți au însușit mari sume de bani, dat fiind prețul ridicat al tele­gramelor cu destinație externă. Principalii vinovați, ancheta a stabilit că sunt funcționari Ghi­­țescu și Ionescu. Afacerea a fost deferită par­chetului iar cei incorecți au fost excluși din serviciu, de către consiliul de disciplină. Ancheta își urmează cursul. Un soldat tăiat de tren O nenorocire s’a întâmplat ori după amiază în gara Mur­­fatlar. Soldatul Gheorghe I. Gheșe din regimentul 40 Călugăreni, vroind să se urce în trenul ce venea spre Constanța, acesta punându-se brusc în mișcare, numitul soldat a căzut între roțile vagoanelor cari i-au am­putat piciorul stâng. Nefericitul soldat a fost adus în localitate și internat la spitalul militar. încă o nenorocire? O nenorocire pare a se fi întâmplat astănoapte pe linia ferată dintre stațiile Saligni și Cernavoda. Călătorii din trenul de București auziră la un mo­ment dat țipete grozave, dar din pricina întunericului nu s’a putut observa ce se întâmplase. La C.­Voda gara a fost anun­țată și o echipă de cantonieri a plecat în cercetare de­oarece se crede că un pasager ar fi căzut din tren între linii. Sătean jefuit Noaptea trecută hoții s’au in­trodus prin spargerea unui geam în casa locuitorului Meamut­lomer Facă din satul Arabagi iar județul Durostor, furându-i pe lângă lengerie și două salbe de aur în valoare de 15000 lei și 1000 lei în numerar. Misiune militară japoneză sosită in localitate E VORBA DE TRATA­TIVE CU JAPONIA Cu vaporul italian „Leopolis“, a sosit ori o misiune militară japoneză, compusă din maiorul Shizutaru Akiyama și căpitanul Heitaru Kimura. Această misiu­ne a sosit din Angora, unde a semnat un tratat cu guvernul otoman și a plecat aseară la București în vederea unor tra­tative cu guvernul nostru. faptele zilei încercate de spargere.­­ As­tă noapte, doi necunoscuți au în­cercat să spargă ușa magazi­nului de manufactură al d-lui Zambaccian, din piața Unirei. Gardianul societății ,Paza de Noaptea­, simțind însă pe bor­fași ia șomat să se predeze. Aceștia luând-o la fugă, gardia­nul a tras focuri de armă, fără ca să poată lovi pe vreunul. Nenorocirea de la fabrica „Wolf“ Lucrătorul Neculae Durbă­­lău din serviciul uzinei socie­tății „Wolf“ a căzut eri, victima unui accident. In timp ce mu­mitul vroia să așeze o curea pe o roată de transmisiune care se afla la o înălțime de 4 m, a căzut și și-a rupt șura spinărei. Victima a fost transportată la spitalul comunal. Atac banditesc Noaptea trecută un mare nu­măr de bandiți au atacat cu fo­curi de armă pe locuitorii Săli Memet și Ibraim Hagi Amet ambii din corn. Balabanlar ju­dețul Durostor, în timp ce mu­niții se aflau pe câmp, în a­­propiere de comună. Victimele, după ce au fost crunt bătute au fost jefuiți de haine și bani. Mișcarea portului Vase esite: «Mentor* gre­cesc cu 2000 tone cereale dela Sulina, «Falkenberg* italian cu 194 tone lămâi dela Catania, „Muntenegro» italian cu 342 to­ne mărfuri generale dela Genova „Marmaros“ grec cu 54 tone mărfuri dela Pyreu «Leopolis* italian cu mărfuri generale dela Triest. Vase es­te. »Constantino­­poli* italian cu 1925 tone ce­reale dela Marsilia,­­Eleni» gre­cesc cu 147 tone mărfuri gene­rale pentru Galați, «Anastasios Syrmos« grecesc cu cereale pentru Triest. Doctor B. TATARSKI bolii Interne, boli de nas, gâi urechi. — Operațiuni SECTARISM Publicul nostru a putut ur­mări, în zilele acestea, o miș­care de protestare pornită de anumite cercuri și ziare spre a scăpa sau îmbunătăți comuniștilor noștri, arestați starea de autoritățile militare bucureștene și depuși în diferite închisori. Această mișcare de protestare ar fi să fie tot ce poate fi mai frumos dacă pornește numai din dragostea aproapelui, dacă duce la înlăturarea suferinței semenului tău, dacă urmărește micșorarea durerei fratelui tău, dacă țintește creșterea fericirii omului. Suntem alături cu toți acei cari au ridicat glasul lor de protestare și ne revoltăm că azi se mai poate săvârși încet abu­zul ca cineva sa fie arestat și pus la întuneric și opreală, fără nici un motiv sau fără si i se arăte­ motivul. Că e stare de asediu sau ca nu e, că o au­toritate militară sau că o au­toritate civilă instrumentează, e tot una pentru noi. Principiul și păcatul e acelaș. Libertatea oricăruia dintre noi e sfântă și nimeni nu te-o poate răpi din gust, nici din dorință, căci Unde ara ajunge dacă așa s’ar petrece lucrul ?. Această libertate ne este ga­rantată de lege și legea n’o poate nimeni călca, fără sâ nu fie urmat de pedeapsa ei, întâi aceasta și întru atâta numai protestarea și revolta noastră stă alături cu a tutu­rora, ori­cine ar fi el. Dincoace și dincolo de aceste principii noi ne deosebim fundamental și cărările noastre se despart. Din clipa în care știm cu si­guranță că anumiți cetățeni din­tre noi au vrut, prin ei însăși sau sprijiniți de elemente din a­­fara, sa distrugă ceia ce nouă ne este drag, să înlăture statul românesc național și să-l înlo­cuiască printr'o formă alta de stat, pe care noi o considerăm contrară intereselor noastre su­perioare, întrebuințând pentru alungarea scopurilor mijloace ascunse și neîngăduite de legile în ființă, vedem în acești cetă­țeni niște uneltitori criminali în­potriva noastră chiar. Uma­nitarismul nostru se oprește aici, când e vorba de o ame­nințare, care ne privește dea dreptul. Și a susține mai de­parte că astfel de cetățeni, a cărora crimă dovedită să înțe­lege, ne privește pe toți, trebue sa se bucure de libertate și de îngăduința și a legei și a noas­tră, pentru ideia în sine de u­­manitarism, este a ne face complici cu cei vinovați, este, în al doilea loc, a cădea în fa­riseism falsitate și părtinire, în care au căzut nu de mult ace­leiași cercuri și ziare, care n’au suflat măcar o vorbă când o parte din studenții români au fost ținuți închiși zile și săptă­mâni întregi la Văcărești, fără nici un motiv legal, fără un mandat judecătoresc. Reprobăm mișcările violente și de dreapta și de stânga dar ne place să fim cinstiți în revolta noastră și egali în protestarea noastră umanitară. Actualele cercuri și ziare ne-au împănat urechile așa de mult cât erau mai să ne asurzească—și aceasta luni dearândul— când cu atentatul contra [d*lui Rosenthal — și era doar în cauză numai o persoană—și au rămas mute n’au făcut nici măcar reporta­­giul obligator și cinstit când a fost vorba de procesul studen­ților complotiști. De ce, mă rog ? De ce două măsuri două atitu­dini atâta de deosebite ? De ce ? Iată ceia ce ar trebui să ni se lămurească. Cât ne primește pe noi personal noi Ințelegem­ și știm bine că nu umanitarismul sfânt in sine, conduce activarea acestor cercetări și a presei lor, ci sectarismul internațional, în forma lui cea mai dușmănească, statului național românesc. Carmin Chestiunea alegerii președintelui în Grecia Atena 3.­­ Pe chestia alegerea noului președinte s-au ivit neîn­țelegeri în sânul guvernului între miniștrii civili în frunte cu primul ministru și miniștrii militari. Civilii ar dori ca amiralul Con­­duriotis să rămână președinte de republică, pe când militarii nu acceptă această candidatură. Lupta decisivă în această chestiune se va da în parlam­­ent. Iugoslavia recunoaște republica greacă Belograd. 3.­ Guvernul din Belograd a însărcinat p d. Mar­­covici, ministrul S. H. S. la A­­tena, să comunice guvernului grec hotărârea guvernului din Belograd de a recunoaște oficial noul regim republican instaurat prin plebiscitul din 13 Aprilie. SERBAREA de primăvara a ziariștilor profesioniști Ca In toți anii, cercui zia­riștilor constințeni, compus din redactorii și reporterii ai cotidianelor independente «Dobrogea Jună» și „Dacia“, a organizat o mare serbare de primăvară, In sala Ca­zinoului comunal, la 8 Iunie a. c. (în ziua de Rusalii). De pe acum, se fac mari pregătiri în vederea acestei serbări. Grecia intră în Mica Antantă Atena 3.­Se anunță că ambasadorul Franței în lo­calitate a avut o lungă întrevedere cu d. Papanastasiu președintele consiliului de miniștri. Ambasadorul a făcut cunoscut premierului grec că guvernul francez este dispus să favorizeze intrarea Gre­­ciei în formațiunea Micei Antante. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol -- proprietatea C. Peahă , T. Nițescu. Activitatea silozurilor pe ziua de 2 Mai 1924 Sold porumb kgr, 3797749 Sold grâu : 2830740 Sold orz « 1807939 Sold ovăz , 1737800 Intrări; Porumb kgr» Grâu „ Orz „ 442510 15060 30710 lim! Proprietarii de moșii, aren­dașii și sătenii sunt înștiințați că, ca­sa centrală a împroprie­tărirei, a trimes băncilor popu­lare și cooperativelor din fie­care comună, contracte tip de asigurări, contra grindinei, se­mănăturilor și se recomandă a­­gricultorilor a-și asigura semă­năturile, luând cunoștință de condițiunile din contract și plă­tind prima de 39 lei de fie­care hectar la banca populară locală, ooo Ziaristul spaniol­­. Louis Cartinovis, redactor la ziarul „Le Soleil du Madrid”, a sosit ori cu vaporul «Leopolis”, în orașul nostru­. opo Domnii ofițeri in rezervă sunt anunțați că prelegerile informa­tive vor fi reluate Duminică 4 Mai 1924, la Cercul militar C­ra­voo Vaporii! „România" a sosit astăzi dimineață de la Alexan­dria cu 159 excursioniști evrei care au vizitat diferitele locali­tăți din Palestina. ooo Astăzi va pleca la Odessa vaporul italian „Leopolis“ cu un transport de mărfuri și ma­teriale pentru Rusia. ooo Marți 6 Maiu a. c. va pleca vaporul „împăratul Traian“ cu pasageri și mărfuri pentru Cos­■­poli și Pireu. poo La cinema „REGAL“ rulează cu Începere de astăzi celebrul film francez „AGONIA“ după romanul lui LOTTIE BLAIR PASKER. Intre pauze trupa de reviste „REGAL“ va juca revista „Vin­­tileanca-Mierlești“. La cinema „ELITA“ rulează filmul „CRINUL VIEȚII“ după scrierea M. S. REGINA MARIA. Intre pauze va debute cu pie­­tistul Bajescu Oardă cu cele mai noi cuplete de actualitate. La cinema arena „GRAND“ rulează .KINETOPHON, cine­matograf vorbitor inventat de EDISON.

Next