Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-05-09 / nr. 103

ANUL XI No. 1«3 Fondator: CON ST. IRIMESCU XetUctife și Admialfi­rtils SJf AirSi VfAJSB 32 ABONAMENTUL Pe 12 m­ai:.................. 400 lei , 6 ........................ 250 . Manuscrisele nepublicste nu se — taspotwJ — TELEFON No. 42/31 CONSTANȚA VINERI » MAI 1924 Director: L. M. MOSCU Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL I Hienele cimitirului In numărul de ori al ziarului nostru, au arătat că din cavoul comun al cimitirului creștin din localitate, au dispărut un mare număr de schițe, în cari se aflau oseminte desgropate din acel cimitir. Faptele prezentând des­tulă gravitate, am întreprins o anchetă la chiar fața locului, unde am putut culege informațiuni In­teresante, cu privire la această afacere. ■n scandal de ani de zile Am putut constata cu ocazia acestei anchete, că nu una ori două ladițe cu oseminte au dis­părut, ci numărul lor se poate până acum socoti cu sutele. Scandalul durează de câțiva ani de acum, și nimeni nu s’a inte­resat, deși veneau reclamațiuni peste reclamațiuni. Natural că cei ce au sustras lădițele­ sicrie, au aruncat osemintele într’un ungher al cavoului, fiindcă l’a­­veau ce face cu ele. O movilă de oase confirmă acest fapt: Care ar fi însă sco­pul sustragerii lădițelor? Comercializarea... Există o supoziție ce tin­de la deslegarea enigmei. Ar fi acea că lădițele din cavou sunt sustrase și puse în vânzare de vreo bandă de borfași ce se îndeletni­cește probabil cu desfacerea pe piață a acestor macrabre mărfuri ale cavoului cimi­tirului. Lădițe vândute la soldați Aceasta supoziție pare a f fi Însuși adevărul faptelor de­oarece, nu de multă vre­me ni s'a adus la cunoștință că s’a vândut In oraș la soldați, Iâdițe pentru păs­trarea echipamentului­ ori­ginale din cavoul cimitiru­lui, Întâmplarea făcând ca cineva să recunoască una dintre ele. Ceace e mai re­gretabil, e faptul că inten­dentul care este răspunză­tor, nu găsește de cuviință să supravegheze cimitirul. Dat fiind astfel situația, e re­­gretabil de asem­enea că autori­tățile nu iau măsuri aspre îm­potriva hienelor ce au năpădit asupra cimitirului, mai ales că fapta bestiilor frizează codul pe­nal, ca profanare de morminte. Cerem deci o severă anchetă și pedepsirea vinovaților. ______ _________ ALDRA Trebue să se unească La ordinea zilei, pe târî­­mul politic, este fără în­doială, discuțiunea urmată între partidul național și partidul țărănist. Aceste partide trebue să se unească. De ce ? Aci stă întreaga problemă. Auzi vorbindu-se de mi­nire, pentru a răsturna un guvern socotit nefast și care pare că reprezintă nu­mai o clică de politiciani— conducătorii—și o altă clică de profitori și ariviști — șleahta partizanilor—. Ei bine, nu aceasta poate fi cheia de boltă care să lege și să închege două grupări politice. Chestiunea trebue pusă altfel. Pe cine și ce idei repre­zintă fiecare dintre aceste două partide politice. După cît știm, partidul țărănist, pornit pe baza lup­tei de clasă, dorește ridi­carea țărănimii la nivelul social și politic în care forța pe care o are talpa țării, prin numărul și puterea ei economică, să devie o rea­litate, încet, încet, aceasta forță s’a manifestat, s’a eviden­țiat și dorește... dar, vezi, aceasta e imposibil, e cu neputință ca un grup de oameni, în numele unei mase amorfe și mișcata numai prin instincte, fără licăriri de conștiența clara sa aibă pretențiunea de a dirigui o țară, întregul ei popor al­cătuit din atîtea și atîtea clase sociale deosebite, a­­tîtea și atîtea categorii de interese sociale diferențiate și de multe ori în conflict direct. de Totuși mișcarea pornită partidul țărănist, era necesara. Prea multă pu­tere națională, era sub căl­câiul cîtor­va. Dar nu e mai puțin ade­vărat că nici nu trebue să­pată prăpastia, din ce în ce mai adîncă între­­ cele clase mari sociale, între o­­rășeni și țărani. Partidul național, deși ramificat la orașe ca și la sate, are o tendința poli­tică înclinată spre ridicarea clasei tîrgoveților, forma­rea unei burghezii chiabură și conștienta, o forța, prin urmare, din care să poată, în clipe de nevoi, răsări e­­lementele de păstrare tradițiilor sociale recunos­a­cute bune și să apară în acelaș timp și acea clasă suprapusă, mai restrînsa, a conducătorilor. Solidarizmul național pre­conizat de acest partid este un temperant, o frînă a concepției unilaterale, evi­dențiată prin lupta între clase. Iată deci și pentru ce partidele aceste două, tre­bue să se unească: Ele re­prezintă ideia întruchipării unor forțe nebuloase și în acelaș timp reprezintă pe cele două clase sociale mari, cari înglobează în ele pe toate celelalte mai mă­runte. Dacă aceste două par­tide nu se unesc și nu por­nesc înpreună pe acelaș drum, luptînd pe acelaș front, atunci ele vor fi duș­mane căci se vor îndepărta, ducîndu-se până la radica­­lizmul cel mai aprig, fiecare înspre direcțiunea aleasa și atunci din luptă politică, acțiunea lor ar degenera în adevărată luptă civila între două forțe naționale, între două ramuri ale ace­­luiaș trunchiu, între frați. Trebue să se unească. Const. Irimenica Aduarea perii a­riei letileiilii mâni le mini ganmana lit iroiea" In localul școalei evanghelice din localitate, a avut loc dri dimineață prima adunare ge­nerală a «Ligei cetățenilor ro­mâni de origină germană din Dobrogea». Scopul adunării era de a se vota statutele în­tocmite și de a se alege comi­tetul de direcție al Sfatului Ligii, întrunirea s’a deschis la o­­rele 9 și jum. dim. sub preșe­­denția d-lui M. Dm. Leyer și cu biroul compus din d-nfi Bre­ner și Neuman. Primul care ia cuvântul e d. M. Em. Leyer care salută adu­narea, compusă din delegații gru­pelor comunale și mulțumește celor ce au răspuns la apelul de constituire a Ligii. Preotul Iosif Scheiner, aduce jurămân­tul de credință și supunere către patria română și Tron și propune—ceea ce adunarea ad­mite—să se trim­eată telegrame în acest sens către familia re­gală și primul ministru. Explică țelurile: cultural, economic și de ajutor mutual ale Ligii u­­reaza armonie și prosperitate. D. G. Resner propune ca sta­tutele Ligei să fie traduse și în limba germană, și răspândite printre membrii Ligei. D. Brener face istoricul co­loniștilor români de origină ger­mană din Dobrogea și face confesiunea că elementul de o­­rigină germană a nutrit totdea­una necondiționat, sentimente de credință față de patria ro­mână, care i-a îmbrățișat. D. Șt. Sandu, avocatul co­munității evanghelice, arată ne­cesitățile care au impus alcătui­rea Ligei și relevă spiritul eco­nomic și umanitar totdeodată în care au fost concepute sta­tutele Ligii. Men­ț­inează că a­­cestea sunt alcătuite, prin act autentic, în conformitate cu le­gile țării, cu tendința ca Liga să obțină personalitate juridica și încheie arând succes lucră­rilor adunării. Se procedează apoi la vota­rea statutelor, în principiu, pe articole și în bloc, propunân­­du-se mici modificări. Prin voturi secrete se alege în urmă comitetul de direcție al sfatului Ligii. Au fost aleși: președinte d. M. Em. Leger, vice-președinte G. Steiman, prim secretar M. Neuman, al doilea secretar, prin aclamații, E. Brenner, casier Ritter. La orele 1, adunarea a luat sfârșit, și în sala de mese a școalei, si a servit o masă co­mună. La sfârșit au toastat pentru dinastie și țară d. M. Leger, pentru prosperitatea Li­gei e. M. Neuman și în fine pentru adunarea Ligei, care s-a arătat la înălțimea chemării sale, pătrunsă de sentimente de ordine, de altruism și de națio­nalism român, de avocat Octav Goiuneanu, ultimul vorbitor termină manifestându-și încre­derea că Liga va aduce o con­­tribuție valoroasă în progre­sul economic al Dobrogei, d­e­­pășind astfel consolidarea for­țele statului român. Doctor B. TATARSKi bolii interne, boli de nas,gât fi urechi, —! Operații)! I Cronica zilei Modern House Caracteristica modernelor căs­nicii este lipsa de copii. S’au dus vremurile când prin gospo­dăria omului tropăiau patru, cinci și de multe ori zece puști, mânjiți pe față cu marmeladă de prune, sau ținând în mână un codru de pene. Dar cum ați putea pretinde ca M­me X., spre exemplu să se transforme în fabrică de tanderi, când dimineața doarme, la prânz se gătește, după masă și duce în vizită și seara dan­sează? N'are timp și­ apoi nici nu se gândește la așa ceva; doam­nele s'au dedat ca trup și su­flet danciagatilor și flirtului platonic, ca mici excepții, când ele merg și mai departe. Boala sterilității a cuprins dintr’un cap la altul al globului tot se­xul zis slab, cu atâta tărie, vio­lență și încăpățânare, încât cu­coanele nu-și mai aduc aminte, decât ca prin vis, că sunt fe­mei, iar guvernele se bocesc, sta­tisticele ne îngrozesc și des­creșterile populațianilor pun pe Scindarf pe numeroșii miniștrii de război. N'avem oameni, iar, în fața acestei lipsandu­l, siguranța în­săși a Statului este periclitată pe zi ce trece. Dar, orice afirmare își are și negațiunea ei. Vă amintiți, fără îndoială de acel avocat din piesa lui Courteline, care­­ transpiră în fața curții cu jart,­­ pentru a demonstra onestitatea și Inocența clientului său, — avocat, care, printr’o licență permisă [din fericire) numai în scrierile dramatice, este numit procuror în plină ședință, pe când procurorul de mai înainte devine apărătorul criminalului. Nici primul, nici cel de-al doi­lea nu și-au perdut cumpătul, ci au argumentat pro­st contra, cu același convingere, căldură și perseverență. El, doamne, domnilor miniș­trii de război, dar cum vreți d­v., să pornească M-me X, fa­brica ca soldații de cari aveți nevoe, când bărbatul se căz­nește de dimineața până seara, abia izbutind să-și agonisească strictul necesar, pentru una, două, sau maximum trei guri, — a tul, a nevestit și a unui prunc, — guri cari urmează să fie îndopate, încălțate, îmbră­cate și duse la cinematograf ? Nu, nu, un singur copil mai merge; doi sau trei copii, astă­zi, nu mai poate fi decât apa­­nagiul multimilionarilor, el fiind, (adică copil), un lax mai costi­sitor decât mașina Roll’s Royce, icrele negre sau pătlăgelele vi­nete. De­ aceea progeniturile viito­rului, se pun din ce în ce mai de des în spirt, sau se trimit în Rai înainte chiar de a fi fost concepute, după un precept creș­tinesc, prin excelență rostit de Iisus pe muntele Ghetsimane: "Lăsați copii să vie la mine"... Ax. Ponl Lup­­onii și filoi Gei vii, de prin Constanța, sunt furați. Dar nici cei morți, pe semne nu­s cruțați. Ori, fi­ vor și ei, comercializați? VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului T­atsis Figuri constințene D. Constantin Pariano șeful secțiunei lo­iale a partidului national-democrat O nenorocire ca multe altele.. Nu e zi aproape, ca munca să nu trimită spitalului, victimele sale. Un muncitor cu numele Iosif Sandu, domiciliat în oraș pe strada Olteniei No. 13, luând eri la descărcarea unor butoaie cu vin la un magazin de bău­turi spirtoase, unul dintre bu­toaiele căzu peste piciorul nu­mitului muncitor, strivind­u-i-l. In stare gravă, Sandu a fost internat la spital. Un grănicer, prins furând stof. Gardianul particular al agen­ției „Embiricos" a surprins astă noapte pe soldatul grănicer Po­pa Manole ce era în port, pe când acesta, desfăcea un balot de ștofe, pentru a sustrage din el. Hoțul a fost arestat. Flote străine vor vizita Constanța Sâmbătă după amiază a so­sit în portul Galati o escadră franceză compusă din cano­­nierele «Bathnore» și «Achile» puse sub comanda unor căpi­tani de fregată. Escadra va rămâne In portul Gala­t, timp de câteva zile, după care va vizita portul Constanta. Totodată, aflăm că mai multe unități din flota de război a Statelor­ Unite care actualmente se află în Mediterana, vor vi­zita Constanța, la finele lunei Mai. Repatrierea unor ma­rinari de pe vaporul „Beney Maru“ Astăzi dimineața a sosit în portul nostru un grup de mari­nari și un ofițer, ce făceau parte din echipajul vaporului japonez ■ Beney Maru“, care fiind se­chestrat de către corpul portă­reilor din Galați. Vasul fiind scos spre a se vinde la licitație, a fost cumpărat de societatea de navigație română ,România­. Echipajul care era format din japonezi și turci a fost debar­cat urmând sä se repatrieze. Dm b­ire 0 tânără Invâțătoare se si­nucide Înghițind o soluție de sodă caustică Face senzație în Murfatlar, si­nuciderea domnișoarei Teodora Podolică, învățătoare la școala primară din acel oraș. Numita a fost găsită ori în nesimțire într’o odaie a locuinței sale, și care transportată la spitalul co­munal din localitate, s'a stabilit că se otrăvise, înghițind o solu­ție de sodă caustică. Cea ce s’a putut stabili până acum, este că în ajun de a comite ac­tul disperat, domnișoara Podo­lică, avusese o serie de neînțe­legeri familiare. Starea sinuciga­șei este gravă, și cu toate în­grijirile ce i s'au dat, nu se poa­te preciza dacă va scăpa cu viață- Comitagii­l I-au reînceput acti­vitatea DOI MILITARI ROMÂNI UCIȘI O telegramă sosită autorită­ților arată că noaptea trecută bandiți veniți probabil de pe teritoriul bulgar, au atacat o patrulă românească aflată pe li­nia de graniță între comunele Sahinlar și Cavorga din jud. Durostor. Sergentul Nedelea Dumitru și caporalul Mureșan Dumitru au fost omorâți. Soldatul Marin Ion se află, grav rănit, internat în spitalul Bazargic. din port De la căpitănie.­­ Ștefan Pe­­trovici, muncitor în port a fost arestat aseară de către sergen­tul instructor Munteanu de la pichetul de grăniceri. Petrovici se afla în dosul magaziei ince­­diate acum câteva zile, și inten­ționa să fure din mărfurile cari au putut fi salvate. Cu actele dresată susnumitul a fost înaintat căpităniei por­tului.­­ Un oarecare Moritz Erli­­mann a fost prins la plecarea vaporului „România”, încercând să iasă din țară în mod frau­dulos, strecurându-se printre e­­migranți evrei. Numitul a fost înaintat siguranței. Mișcarea portului Vase Intrate, — «Louis Frais­­sinet* francez cu 430 tone măr­furi generale dela Marsilia, „Mi­nerva» olandez cu 200 tone măr­furi dela Amsterdam, «Bavarian» englez cu 360 tone mărfuri ge­nerale dela Liverpol, «Manchu­rian» englez cu 90 tone mărfuri generale dela Hull, «Adaur» nor­vegian cu 3000 tone cereale de la Sulina,­­Ludovig Mrazek“ român deșert de la Alexandria. Vase es­te. — «Delm­ato» gre­cesc la Pireu. Câteva constatări Ce­i cu ancheta Am prevăzut că, deși s’au des­coperit mari fraude la gara por­tului, mușamaua va fi aruncată înainte ca ramificațiile în­tr­egei potlogării să fie date la iveală. Și de ce nu? Cui va folosi ca doi bieți funcționari să zacă in pușcărie, pentru un fapt ajuns neînfamant, dat fiind că și minis­teriabili simt îndeajuns obișnuiți cu acest sport. Așa se face că în acest (s)port, principala acțiune a câtorva a fost acea de a fura francul sta­tului, înainte ca portul nostru să ajungă port-franc, mai ales când erau siguri că porțile puș­căriei nu li se vor deschide. Ori­cum ar fi, o muțenie ge­nerală domnește peste taina ave­rilor celor prinși cu mâna in mierea statului. D­upă cum se vorbește, mulți se întrec chiar să sprijine pe nevinovații hoțo­mani. Asta reamintește o anec­dotă veche, de pe timpul împă­rătesei Ecaterina a Rusiei. Se întrunise Duma, să discute dacă trebue ori nu monopolizat comerțul de băuturi spirtoase. In fața pericolului, cârciu­marii cu toții alergară și cu saci cu aur, conrupseră pe toți membrii Dumei—afară de unul—ca aceș­tia să le pledeze cauza. Dintre acei astfel conrupți, nu știa însă nici unul ce făcuse altul, așa că fie­care socotea că va fi singu­rul la pledoarie. Mai rămânea însă unul ne­­conrupt. Atunci Unul dintre căr­­ciumari, luă în spate un sac de galbeni, năvăli în camera celui încă nemiluit, trânti sacul pe podea și înainte ca demnitarul să se desmeticească, cârciuma­­rul dispăruse. Putu să audă doar cuvintele „ia și taci“, a­­runcate în grabă de cărciumar» La întrunirea Dumei, cel astfel mituit, veni la ședință și aduse și sacul cu galbeni al cârciuma­­rului. Două zile au ținut desba­­terile și din câte se discutau, nimic nu s’a hotărât împotriva cărciumarilor; din contra în afară de unul toți se întreceau să le pledeze cauza. Unul însă tăcuse mereu. La sfârșitul ședinței însă, el aduse în mijlocul localului Dumei sa­cul cu pricina și făcu următoarea constatare: «Dacă mie, pentru ca să tac mi s’a dat un sac cu au­r, cât oare ar fi luat colegii mei, să vor­bească două zile întregi?» E o constatare pe care o fac și eu, vorbind despre ancheta faimoasei afaceri de la gara por­tului, cât și despre aceia cari se străduesc să arunce obișnui­ta mușama. O tragică sinucidere Cadavrul sinucigașului, scos de vafuri, după șapte luni Muncitorul Stancu Bia, se îmbolnăvise în luna Noembrie anul trecut, de o maladie incu­rabili, și-și pusese în gând să­­și pue capăt zilelor. Fiind in­ternat la spitalul comunal, nu­mitul dispăru de acolo, lăsând o scrisoare fiului său Constan­tin Pia. De atunci nu s’a mai știut de urma dispărutului. Dri dimineață, valurile mării au scos la țărm la bazinul de petrol, rămășițele unui cadavru, care s’a stabilit a fi a dispărutului Stancu Bia. Parchetul a dispus înhumarea. Nenorocirea de la moara „Caliacra“ O nenorocire s’a întâmplat acum« două zile, la moara «Ca­liacra din Bazargic. Lucrătorul Dima Gheorghief aflându-se pe acoperișul morii la o înălțime de 15 metri, a alu­necat, și căzând în stradă a rămas mort pe loc. Conflictul dintre Rusia și Germania Berlin 8.­Dintre persoanele, pe care poliția politică din Ber­lin le-a arestat în localul misiu­­nei economice sovietice, 7 au fost aduși în fața judecătorului care a lansat mandat de ares­tare împotriva a 5 persoane. Ambasadorul rusesc, care vroia în legătură cu acest in­cident să plece Luni la Mos­cova, și-a amânat plecarea pânâ la întoarcerea lui Stomoniacov din Londra. Ziarele consideră amânarea plecării d-lui Krestin­­ski la Moscova ca un semn de ameliorare a raporturilor în­cordate. Ambasada sovietică informea­ză Reich-ul că-și rezervă drep­tul de a se înțelege cu guver­nul său. Ambasadorul rus din Berlin a adresat un nou protest îm­potriva perchezițiilor efectuate de autoritățile germane la se­diul misiunei comerciale sovie­­tiste. Guvernul din Moscova cere reparatiuni. Londra 8. — In cercurile po­litice engleze incidentul diplo­matic de la Berlin, provocat de arestările operate la sediul so­vietelor, e considerat ca foarte grav. Presa spune că incidentul acesta va avea urmări impor­tante și el a fost agravat prin procedeul întrebuințat de mi­nistrul de externe al Germa­niei. IN­FIBil­lDi­ Eri a început la tribunalul Constanța secția II, plata des­păgubirilor de războiu. Comisi­­unea a început lucrările de la ora S dimineața pentru a putea sa­tisface mai mulți dăunați, apo La prefectura poliției sunt va­cante două posturi de subco­misari, un post de copist și un post de agent la serviciul bi­roului circulației. ooo Examenul particular din se­siunea Mai a elevilor cari dau două clase într’un an, începe în ziua de 15 Mai c. ooo Comisiunea pentru înfrățarea speculei, s’a întrunit ori după amiază la prefectura de județ. ooo Astăzi dimineața a sosit tran­satlanticul «Madona» cu 200 de evrei din J Polonia și Ukraina, cari au vizitat localitățile mai importante din Palestina, ooo Vaporul «Regele Carol“ va sosi mâine dimineață cu pasa­geri și mărfuri de la Pireu și Cospoli, ooo Societatea «Ocrotirea Orfani­lor din Războiu», regiunea VII Con­stanța, aduce la cunoștiință că întrucât la licitația ce a avut loc în ziua de 21 Martie cr. cu oferta închise pentru vinderea unei mașini «Presto“ proprieta­tea acestei societăți, nu s’a pre­zentat nici urî concurent, se a­­duce la cunoștința generală că această licitație s’a amănat pen­tru ziua de 20 Maiu c. ota 10 a. m. când va avea loc în biu­­roul acestei regiuni din palatul prefecturei de județ­­eoo Aflăm că d. Sale Lichtemb­erg cunoscut comerciant și indus­triaș din localitate, a preluat reprezentanța pentru orașul și județul Constanța cât și pentru Cadrilater a societății anonime de asigurări generale «Franco- Română» din București. Societatea bazăndu-se pe fonduri de reasigurări de peste 500000000 fres., a dat reprezen­tanței locale limite largi în ce privește tarifele și condițiunile astfel că poate face asigurări în ramurile: viață, incendiu, grin­dină, transport maritim, fluvial și terestru, furturi, prin spargere asigurarea bagajelor etc., în con­­dițiunile cele mai avantajoase, putând concura astfel societățile similare. Sediul local se află în str. Petru Rareș 5, opo Deși un incendiu a consumat acum câteva zile uzina cine­matografului „ELITA“, acest ci­nematograf funcționează normal, reprezentându-se monumentalul film «MESALINA“, cunoscută dramă petrecută în timpul im­periului roman.

Next