Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-03-28 / nr. 71
ANUL XI No« 71 Penăator: CONST. IRIM1SCU Redacția |I AdnUuUtrațU Strada 7raian 22 ABONAMENTUL pe :2 luni...................403 lei m i ...................28D w Manuscritele nepublicate nu se — suipdiază — VILEFON No. 42/3 Director: L. V. MIOSCU — Apare zilnic la ora 12 — DOI LEI EXEMPLARUL Lupescu a fost decorat Pentru acte de bravură. Dar vezi, mulți s’au Întrebat, Fiind la mare ’nempătură: „Pentru bravura de pe fronturi Ori, cea din Cameră, cu ghioniuri?“ Banca Centrală de Comerț — Societate Anonimă — — Capital Social Lel 51)00.000 — — Constanța, — Strada Petru Rare$, 5 — A IKEHT OPEUIlUniLE Face orice operațiuni de bancă. — Avansuri pe gaj, Mărfuri. — Gonturi curente. — — ------Scont de polițe---------Milleniile spre Imitare s — Cu dobânzi foarte avantagioase — Vina Im sau ia noastră ! Nu e de mult de cînd d. Al. Constantinescu, trecîndu-și ninele, vedea leul la paritate. După el mulți se entuziasmase, ba chiar se vorbea de intervenția guvernului, cu măsuri menite să oprească urcarea bruscă a leului. A fost un vis frumos, un miraj. Leul staționa în realitate, dar francul și de acea puteam scădea crede la o ameliorare a valutei noastre. Că va veni și vremea aceasta, e cert, fiindcă o țară bogata nu poate lîncezi multă vreme, în marasmul valutar. Pentru moment, bucuria noastră nu a putut dura. Am făcut, însă, ceva constatări. Moneda nu mai este un instrument de schimb, ci o marfă, supusă prin urmare legilor economice specifice și mai ales consecințelor cererei și ofertei. In adevăr, toate sforțările, toate măsurile luate de guvernul francez, au fost aidoma cu acele luate în Romînia; rezultatul a fost nul și în Franța, după cum nu le au rămas toate sforțările romînești. Vînzările de franci fictivi, adică vouta inflație a francului, aruncat cu nemiluita pe piețele streine, au produs acelaș efect pe care l am înregistrat în defavoarea leului, cînd se vindea la bursele streine, zilnic, de doua sau trei ori mai mulți lei decît este în realitate emisiunea băncei naționale. Evident că în asemenea înprejurări oferta prea mare a monedei, atrage după sine pe de o parte devalorizarea ei, pe de altă parte specula asupra ei. Dar cea ce nu s’a produs în favoarea leului, s’a efectuat în avantajul francului. Bănci mari engleze și americane, cu îngăduința, aprobarea și susținerea guvernelor respective, au acordat înprumuturi Franței, au pornit contra campania în favoarea francului, au început să cumpere această monedă în cantități mari și imediat cursul a fost stabilizat, apoi urcarea a început și continuă zilnic. Finanța aliată, a purces la luptă alăturea de finanța franceză și aceasta e extrem de înbucurator. In contra ofensivei bruscate a aceluiaș dușman, care a deslănțuit și vărsările de sînge din toata Europa, aliații de est,au redevenit aliații de azi. Victoria le este și de astă dată asigurată. Pentru noi Romînii, rămîne însă o mare amărăciune. De ce oare atunci, cînd ne sbăteam în ghiarele morții, și leul nostru era tărbăcit prin bursele streine, de ce aliații nu au sărit să ne dea o mînă de ajutor ? La prima vedere, parcă ne vine un simțimînt de revoltă înpotriva falșilor amici.Stînd însă la chibzuială, datori sîntem să nu ne supărăm pe ei. Este logic și putem pretinde sacrificiul cuiva? Desigur că nu. Cel mult putem să-i pretindem o bună voință, cînd ea găsește o bază, emanată de la noi, ca să poată clădi ceva în folosul tuturor. Dacă foștii noștri aliați nu ne iubesc, oare vina e a lor, sau e a noastră ? Dacă în toate țările suntem înjurați, dacă impoliteța diplomatică a lui Mussolini s’a produs, oare trebue să facem ca elevul leneș și neascultător care-și justifică insuficiența grăind acru către părintele său : profesorii mă persecută, ei sînt niște proști și niște răi ? Pare-mi-se că sîntem la fel cu trîntorul persecutat. Const. Irimescu Cronica zilei lila Praia Apropierea sărbătorilor Paștilor ne aduce in memorie o poveste tristă și veselă cu toate întâmplările adevărate. Era în ziua Vinerii mari. Vâslit Odgon, bătrân actor pletos, după moda veche, — un fel de Brichanteau românesc, — umbla aiurea pe străzile orașului, fără țintă definită, neștiind nici el încotro merge și unde se va opri. Deodată, picioarele îi se împleticiră într’un paht de dantele spumoase, din mijlocul căruia pornea ca un miorlăut de pisică. Odgon s’a aplecat, a ridicat copilul în brațe, l’a lăsat din nou pe marginea trotuarului și, în fine, ca și când ar fi fost frică să nu se răzgândească, l’a luat în brațe și a prins a fugi pe uliți, strângând cu precauțiune la sân pruncul lepădat, ca pungașul care a furat portofelul din buzunarul trecătorului. Ajuns acasă, Va sucit, l’a învârtit, l-a dat lapte cu lingurița, l’a așezat în pat, a stat în ghenunchi lângă el, iar micuțul plângea cu țipete disperate, își tremura limbulița în gură ca o foiță de hărtie pusă în fața ventilatorului și se uda la fiecare clipă de trecuse prin salteaua de pat făcând băltoacă pe podele. Pr’n straie, când clopotele bisericei din fața odăiței artistului începuseră să sune a rr ori băețelul, [căci era un brețel], conteni din plâns, închise frumos ochii și se stinse ca un porumbel. — Vasile al nostru, bun la suflet, a plâns ca și cănd odorul ar fi fost carne din sângele lui, apoi a scos din sertar micile-i economii și s’a decis să-l îngroape: înainte însă de al conduce la locașul cel de veci, Odgon s’a hotârât să oprească un nouventru cât de neînsemnat; de aceea i-a scos baveta dela gât și a păstrat-o cu îngrijire într’o cutie. Au trecut ani mulți de-atunci. Nenorocitul actor, ajuns în mizerie, se uita într’o zi cu drag la petecului acela de pânză, când dintr’odată simți în cusătura pichetului un obicct noduros. Era un solitar de toată frumusețea pe care Vasile Odgon l’a vândut pentru 55 mii lei. Morala, dacă vre odată sunteți inspirați să ridicați din drum un copil părăsit în voia soartei, căutați cu atențiune briliantul miraculos. Ax. Ponl Nenorocirea din Jurilofca Pescarul N. I. Petrovan din Jurilofca, in timp ce se afla la pescuit, pe lac a făcut uz de o granada pentru a vâna peștele. In timpul acesta însă o granadă a explodat, rănindu-l grav la cap. A fost trasportat la spitalul din Babadag. Fraudele dela gara portului le-a mai putut stabili ancheta.Iminenta arestare a lui Ivanovici E mai bine de o săptămână de când ancheta fraudelor dela gara portului, întreprinsă de către d. inspector general Alexiu, își urmează cursul. Cercetările par a fi aproape terminate. S-a stabilit că Ivanovici în calitate de șef al depozitului c. f. r., s’a făcut vinovat de falsuri în acte publice și excrocherie și luare de mită. Deoarece a falsificat chităniile de plată eliberate de sindicate pentru manipulația materialelor căilor ferate, a introdus cu ocazia verificării gestiunei sale facturi și distanța fictive și în afară de acestea a mai luat mită, încasând deja diverse agenții de vapoare—pentru diverse servicii—sume ce se cifrează în total peste un milion lei, sub formă de comisioane. In afară de aceasta, suma de care au fost frustate căile ferate, se urcă la vre-o 800.000 lei. Actele vor fi înaintate parchetului și arestarea lui Ivanovici pare a fi iminentă. Luptă între bandiți și pescari Zihi ăia tâlhari grav rănit Câțiva pescari reîntorcându-se de la Brăila prin baltă la Măcin în dreptul lacului Movila au găsit o barcă in care era o carabină cu 12 cartușe. Pescarii au luat cu sine carabina, dar în drum spre Tulcea au fost ajunși de bandiți, cărora le aparținea carabina și cari au deschis un foc violent asupra pescarilor. Unul din pescari a descărcat cele 12 gloanțe rănind grav pe tâlharul Petru Petroff. Jandarmii sunt în urmărirea bandei. Crima și tâlhăria de astă noapte In strada Valea Albă, un comerciant Înjunghiat și jefuit de 100000 lei Un nou act de banditism, s’a săvârșit astă noapte pe strada Valea Albă. Comerciantul Iusuf- Nuri din Gargalâc, trecând pe la ora 3 pe acea stradă a fost atacat de patru bandiți mascați, cari după ce l-au înjunghiat în umărul drept, lăsându-l în nesimțire, l-au jefuit de 100000 lei, bani ce-i avea asupră-și. Găsită de trecători, victima a fost transportată la spital. Se crede că Iusuf a fost urmărit din Gargalâc. ;; <hk»®wce3cksrkkokic?« Aventura unor dezertori Noaptea trecută, soldații An Salim, Salim Nuri, Agi Amet Săli și Bechir Regele, din reg. 36 inf. din Silistra, noaptea din cazarmă,ca plecând gând să dezerteze fără să fie observați de sentinele, au intrat în pădurea din vecinătatea 1tațului Caramanilor unde au lăsat efectele militare, și goi până la piele, au ieșit din pădure câ sălbatecii au alergat în goana mare spre frontieră, cu intenția de a-i găsi un refugiu în Bulgaria. Dar tocmai când gonacii noștri erau să-și ajungă scopul au fost prinși de caraule și aduși la postul din Caramanilor. A sosit monedă metalică In portul nostru a sosit azi vaporul italian „Rotemburg”, cu un încărcâmânt de 500 lăzi cu monede metalice, de ale băncii Naționale, fabricate în Italia. Intrigul transport va fi expediat la București.________ mm Explozia dela fabrica,Astra- i Români“ ! —Un mecanic grav rănit— Mecanicul Iusuf Gaspar din serviciul fabricii „Astra Română». Umblând cu o lumânare aprinsă pe lângă uin bidon cu benzină, acesta a exploadat, producând nutritului grave arsuri pe față și corp. Victima a fost internată la spital. Doleanțele comercianților consfințeni „ O comisiune compusă din reprezentanți ai Camerei de comerț, ai «Sfatului Negustorest» și ai «Uniunei comercianților de cereale din Dobrogea»,se va prezenta astăzi d-lui Virgil Andronescu primarul orașului, înmănăndu din partea comercianților constănțeni următorul memoriu: 1 „Vă este cunoscută starea deplorabilă în care se găsește oborul de cereale din Constanța și șoselele cari au acces la acel obor. In mai multe rânduri atât instituția Camerei de comerț cât și Uniunea Comercianților de cereale și Sfatul Negustoresc local, au întemnit pe lângă dos pentru îmbunătățirea acestei stări de lucruri. Datorită acestei situații precare a oborului, piața economică în general este grav lovită prin boicotarea din partea producătorilor cari refuză să vie la oborul Constanța îndreptându-se mai lesnicios spre oboarele învecinate cari deși se afli sub o adminstrație rurală sunt palate, împietruite, și mult mai bine întreținute decât oborul Constanța. Așa explică faptul că tot timpul iernei am avut o itagnare generală în obor din cauza accesului aproape imposibil, și ca o consecință întreaga piață negustorească a Constanței a suferit și suferă încă. Facem un stăruitor apel pe lângă dvs a dispune: g.Ca primăria să ia urgente măsuri pentru îmbunătățirea liniilor ferate dela obor, sa se paveze toată parcela destinată oborului precum și toate drumurile ce înconjoară această parcelă cum șî șoselele ce dau accesul acolo să fie împietruite, și să se construiască în obor o clădire mică care să servească de birou pentru organele primăriei, ale comisiunei oborului, etc. Pentru înfăptuirea acestor deziderate și pentru asigurarea întreținerea oborului și șoselelor în viitor să se decidă ca fondul provenit din taxele ce se încasează de primărie la obor, să nu fie întrebuințate decât exclusiv pentru întreținerea oborului. Cu această ocazie semnalăm atenției de vs și faptul următor: Prin decizia consiliului comunal luată în ședința de la 25 ianuarie 1924, taxele aplicate asupra intrării și ieșirii mărfurilor din Constanța au fost majorate egal pentru toate mărfurile, afară de acelea asupra produselor petrolifere, neținându-se o seamă de gradul de necesitate al produselor și de valoarea lor intrinsecă. Astfel înainte de 25 ianuarie 1924 taxele variau de la 40 lei pentru lemne, cereale, etc. la 200 lei pentru manufactură, pe când astâzi acele taxe au fost stabilite 100 lei de vagon, pentru toate mărfurile ce intră și ies din port și gară, iar la magaziile oborului 200 lei vagonul. Credem că nu toate articolele pot suporta aceiași taxă și de aceea vă rugăm să binevoiți a dispune ca articolele de prima necesitate să fie tot cu 40 lei v Vagonul ca mai înainte. De asemeni atragem atențiunea dvs j și asupra faptului că cerealele da la obor plătesc o taxă la expedierea lor din magaziile dar la linia primăriei de 200 lei da 1 vagon iar la sosirea lor în portaj o altă taxă de 100 lei, prin urmare 300 lei de vagon, ceea ce e nedrept. Această taxă are un caracter împovorător și credem ca nu e drept și logic ca atunci când toți luptăm pentru intensificarea activității portului și comerțului constănțean, veșnic în concurență cu Brăila și Galați, să se aplice astfel de taxe grele. In special pentru articolele de prima necesitate ca: lemne de foc și de construcții, mangal, cărbuni pentru combustibil, pia stră, țiglă, saci, cherestea, olane, cărți de școală și literatură, hârtie pentru ziare, făină de grâu, zahăr, zarzavat și fructe, fierărie veche, cârpe etc. vă rugăn stă 1ruitor a si reveni la[vefre ] taxe in 49 lei vagonul." Spargerile din cartier Două mari spargeri s’au comis ăstănoapte in cartier. Hoții s’au introdus în locuința d-lui Grigore Cojocaru din str. Temișana, de unde au furat lucruri în valoare de 30000 lei. De acolo, hoții au intrat in casa d-lui Ion Stoica, de unde au furat argintărie și lucruri în valoare de peste 40000 lei. otrăvit cu acid fenic . Locuitorul Memet Amil din satul Azaplar a băut din greșeală conținutul unei sticle cu acid fenic crezând ca este apă. Victima a încetat din viață. Incendiator din răzbunare Locuitorul Ion Dovleac din Satischio», având o ură nempăcată pe consăteanul său Vlad Parvu, noaptea trecută i-a pus foc unei magazii. Pagubele se urcă la suma de 80000 Ici. Otrăvită din imprudență Femeia Ecaterina Dima din corn. Ștriu care suferea de friguri, s’a dus la farmacia din sat de unde a cumpărat chinină; farmacistul însă, din nebăgare de seamă i-a dat șoricioaică cu care femeia s’a otrăvit. Starea ei e gravă. Sala cercului militar 101 In ziua de Miercuri 26 crs. elevii școalei navale din localitate au dat tradiționala serbare de 101 zile până la avansarea noiei promoții de ofițeri de marină. D. comandor Bucholtzer, comandantul școalei, a primit numeroasa asistență cu toată afabilitatea și curtoazia care-1 caracterizează. Programul foarte variat și extrem de reușit, a fost aplaudat cu multă căldură. A vrui să insistăm asupra cutoruia sau cutăruia din numerile programului, ar fi să comitem o nedreptate, de aceea aducem un cuvânt de lauda pentru toți. Dansul a durat mai bine de 3 ore. Ax. P. Republica in Gracia Atena 27. — Adunarea Națională în ședința pe care a ținut-o ori, a votat detronarea dinastiei și proclamarea republicei. Votul de încredere Atena 27. — Adunarea Națională a exprimat încrederea în guvern, cu 259 voturi contra 3 și 13 abțineri. Plata despăgubirilor CONSTANȚA 15 Maia Maslenian Luise 1350, Morarescu I 3000, Blebea loan 450 Orezea loan 750, Coandă I. 1500, Dumitrescu Eleonora 815, Petcu Dumitru 5500, Frangopol Frango 750, Triandafillas 3500, Lucian loan Mene 1000, Constanțeanu D. 1000, Roza G. Dumitru 900, Șeitan Octavian 4000, Mangiurea Draghici 500, Ghițescu N. 250, I. C. Brătianu 7500, Șaibănescu Anton 9000, Sotiriu Amalia 2500, Marioescu Gh. Stelian 1500, Râdulescu Gh. 250, Tindă B. Cosma 10000, Cotta Vasila 2000, Păruși Constantin 1000, Ceaușescu Gh. 5000, Sachelarie Al. 11000 Protopopescu C. O. 1750, Alde Gh. I. 2950, Popescu I. I. 2950, Velescu N. 626, Miloș Marcu 10250, Sava P. Steliana 3000, Cișmigiu N. Elîs 500, Cucu Dumitru 2000, Simionescu Sava 5000, Rigani N. 2500, Ciorapei S. P. 8000, Tomascu Haralambie 2500, Asan An Cadâr 8000 Abdul H. I. Osman 500, Stănescu V. 10000, Savopulo Chiriac 15000, Caratzali P. Efrosina 2000, Budeanu Cui* 10000 Titorian Ioan 2000, Frenkman H. Anna 6500, Timiraș Dumitru 5000, Weisbuch Tulea 150, Cossini A. 1000, Grambarg D. S. 750, Bregu I, Maria 1000, 16 Hai Angelescu Pandele 3000, Cu Iudi Gh.2800, Cunegunda Victoria Mamura 13990, Colef V. Teodor 2000, Brebenel Vasila 6000, Băbeanu Mihai 875, Mangiuri I. Draculi 450, Toros H. Aganîan 250, Gărdulescu Ion 5500, „Dacia Română* 7500, „Schinabek Iosef» 2500, Mandin Ioan 2500, Tanta A. Ecaterina 7500, Bărbieri I. Costica 4000, Leonte Chiriac 4000, Sulas Anasiu Cristu 1500, Trandabur R. Gh. 4500, Nielson Cristian 1000, Sarafidi Polidor 7500, Raienescu Nicolae 5000, Dumitrescu Gheorghe 10000, Costovici B. Costel 7500, Teodoru Leonida 1057, Soc. Dacia Română 1500, Stoica Mihail 2600, Sereta H. iani 1000, Părcăbăloiu I. G. 4500, Focșa I. V. 12500, Ioanid N. 1503, Constantinescu Al. 12500, Scardadas Gh. 2000, Negoița Mihail 7500, Hasan Moise 500, Boteanu Valentina 1500, Paulescu C. N. 2500, Carabiber Constantin 500 Butunoiu Andrei 15000, Beinar Frați 7500, Hristu Sotir 500, Apostolescu Stelian 10000, Popescu M. Elena Colibași 16000, Stanislav N. 5500, Ruja Teodor 5000, Tovar T. Dumitru 8500, Balicescu L Ștefan 2500, Inocențu Giusepe 7000, Kiriacopol I. A. 1000, Manolescu Ion 500, Babi Leonida 1500, Nigheloglu D. S. 2500, 17 Hai Cornățeanu Dobre 1250, Purec C. Domnica 2500, Cuși D. N. 7000, Popescu Constantin 750, Marinescu G. 17500, Mănescu R. Ion 2500, Cioroianu 1. 6750, Popiscu C-tin 12500, Cantuniari G. C. 2000, Griva D. N. 750, Crețulescu G. Iordana 2503, Vasilescu I. Mihail 10000, Condugeorge Gherasim 2500, Bettgescu Dabija 3100, Novac Tănase 150, Popescu M. Octavian 1500, Ovanessin N. Ovanez 500, Pascalidi G. G. 1000, Diamandopol S. 5225, Muche Constantin 10000, Zossima Paulina 15000 Racovița V. Claudiu 9000, Turbatu Mihail 2000, Basilescu Eugenia 15000, Nicolalde 1. 5000, Moscu N. 2500, Leantey M. Louis 6000, Petru V. Anghelina 9500, Ghimpețeanu R. V. 4500, Harpețeanu Mogoș 2500, Iosif Mitică 2500, Căpățină Petre 2500, Toescu Vasile 7500, Nicolescu V.3500, Livada G. Fochion 1500, Paladi P. Eleonora 3000, Carșini Roza 16000, Dascalescu Marin 10000, Frangopol Marina 3000, Masca Iosef 1500, Dussi C. Maria 2500, Frangopol C. D. 75, Borcea D. Ioan 5000, Lascaridis Odisaia 1500, Giovani Nicolaie 2500, Tulea M. Lina 250, Benderic D. George 2000, Frenchian M. Julieta 20000, Grigorian Eduard 2000, Pavlu Hagionstantin 750. (Urmarea mâine) Greva de la Londra Londra 27. — Negocierile pentru aplanarea grevei de la tramvaiele din Londra n’au reușit. Personalul a respins propunerea patronilor de-a li se spori salariul cu 5 shillingi pe săptămână, muncitorii cer 8. In jurul conferinței de la Viena Viena 27. — Ministrul de externe austriac Dr Gruenberger a primit delegația rusească în frunte cu d. Krostinski. Din camera franceză Paris 27. — Camera a amânat cu 421 contra 51 de voturi interpelarea regalistului Daudet privitor la atitudinea poliției cu prilejul anchetei morței fiului său. Ministrul de interne a pus chestiunea de încredere în legătură cu această interpelare. Ebilimea signației Fiattal Paris 27. — Redactorul diplomatic al agenției Havas află că la întrevederea care a avut loc întră d-nii Macdonald și Saint Aulaire s’a discutat în primul rând chestiunea siguranței Franței, care reprezintă punctul cel mai principal în acordul general, dintre Franța și Anglia. Entaziasmul în Grecia Atena 27.—întreaga Grecie serbează întronarea democrației. Din toate unghiurile țării, sosesc guvernului felicitări. In Atena Entusiasmul e de nedescris. Demisia guvernului sârb Belgrad 27.—Se anunță că guvernul Pasici a demisionat. Se crede că noul guvern va fi format tot de către d. Pasiéi. Din Camera comunelor Londra 27. — Camera comunelor a respins cu 287, contra 211 voturi o moțiune de neîncredere în guvern din cauză că a părăsit ideia unei baza navale la Singapore. Iniiiiai eintituți mă Athena 27. — Adunarea națională grecească a exprimat guvernului încredere cu 259 voturi contra 3 și 13 abțineri. De pe la sate Ahmatlar.— Un incendiu a distrus eri casa locuitorului Cadâr Amet. Pagubele se cifrează la 12000 lei. Kiote-Abdi.—Și aci, focul a distrus eri casa lui I. Zaharia și magaziile de cereale. Se crede însă că focul a fost pus. Ulíl UH Consiliul comunal nu s’a ținut ori, din cauza neîntrunirei numărului consilierilor. ooo O consfătuire a comercianților a avut loc aseară. ooo In oraș s’au ivit 5 cazuri noi din scarlatină și 1 caz de eksipel. ooo Societatea «Pentagon“ aduce la cunoștința clienților săi din întreaga Dobroge, că singurul reprezentant în această regiune pentru pantofii de tenis cu talpă de cauciuc marca L’Aigis Hut GhMSon este d. C. H. Carabiber din Constanța astfel ca orice comandă se va efectua numai prin firma de mai sus.