Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)
1924-07-01 / nr. 145
âNUL XI No. 145 Fondator: CONST. IRIMESCU ««dastfi 91 Adasafttimit* Stf.de Wifta» 82 ABONAMENTUL Pa . 2 luni ..... 400 lei • 6 • I . 2000 Maaascrlsele nepabllcste na aa — tanpolizS — Director: L. M. mGSCU «ILILON NO. 42/3 Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL CONSTANȚĂ MARȚI I Judß 19*4 Pentru sezonul apropiat Camere s’au ocupat. Singuri rămasa goală, Camera, cea liberală... Colonizarea Dobrogei Convorbire cu d. I. Mecu, președinte al casei de gaj din Constanța și inspector al Bâncei Naționale In continuare redăm astazi, solutiunile practice propuse de d. Mecu în raportul său adresat comitetului central al Casei de Gaj din București, în chestia colonizărei Dobrogei. Soluțiuni practice In acest scop ne permitem a vă arăta că coloniștii au nevoe de trei feluri de credite și anume: In primul rând au nevoe de credit pentru construiri de locuințe. Nu știm exact care va fi planul de construire al locuințelor și nici modalitatea de procurare a materialelor necesare, în orice caz insa credem că, in mijlociu, se poate calcula între 15-20.000 lei nevoia fiecărui colonist în această privință. In al doilea rând vor avea nevoe de credit pentru procurarea de vite și instrumente agricole. Am arătat, în adevăr, mai sus că spre a se putea resolva mai ușor problema vitelor și a instrumentelor de muncă ar fi de dorit ca să nu fie îmbarcați decât acei coloniști cari au vite de muncă și instrumente agricole. Având insă în vedere că acest lucru nu se va putea executa ad litteram și că mulți chiar din cei ce au vite vor încerca perderi, credem, că pentru vite și unelte agricole va fi nevoe de credit numai pentru circa 25 la sută din numărul total al coloniștilor. In al treilea rând vor avea nevoe de credit pentru sămânță și furaj. Ținând în seamă faptul că strămutarea unui număr așa de mare de coloniști este o operațiune grea și anevoioasă, care nu se poate executa într-un timp scurt, și având în vedere că lucrările de însâmânțare încep mai de timpuriu în Dobrogea decât în restul țârii, consideratul agricol din Constanța, a căutat ca, pentru campania anului curent, să dea în dijmă, localnicilor toate terenurile destinate coloniștilor, cari nu au sosit încă, urmând ca, cota parte de dijmă, să se repartizeze la timp, coloniștilor cari până la toamnă își vor lua terenurile în primire. Cu modul acesta problema creditelor de semințe nu se va pune decât pentru campania agricolă de toamnă , pentru primăvara anului curent nefiind nevoe să se acorde astfel de credite decât numai acelor coloniști cari și-au luat deja în primire terenurile. Toate aceste feluri de credite, prin natura lor, nu pot fi decât credite de lungă durată, și ca atare, restituirea sumelor împrumutate în vederea colonizării nu se va putea face decât într'un termen mai lung decât cele 18 luni, admise de legea actuală a Caselor de Gaj. Având în vedere toate cele expuse mai sus avem onoarea va ruga să binevoiți a nu pune la dispoziție, cât mai grabnic, creditele de care avem nevoe pentru această atât de importantă operațiune a colonizarei Dobrogei*. «In urma acestei intervenții, continuă d. Mecu, am obținut un credit de 10 milioane lei din care până în prezent am dat două milioane coloniștilor, exact în condițiunile Casei de Gaj. Creditul acesta mi-a fost acordat numai pentru a servi la exploatarea pământului, adică existența colonistului, pentru fur»e unelte de muncă și sămânță. Ori eu am acordat din acest credit și sume pentru material de construcție. Locuințele coloniștilor sunt construite după un singur model, adică din două camere, un antreu la mijloc, o tindă și un grajd pentru vite, strictul necesar unui agricultor. Creditele ce le acord coloniștilor, cum am spus, surnt exact în condițiunile Casei de gaj, adică cu o dobândă de 6 la sută pentru ca în timp de 45 ani, creditele să poată fi plătite. Cele 50 de milioane lei despre care ziarele au vorbit zilele trecute, sunt exclusiv destinate pentru furnizarea de lemnos a coloniștilor. material Acest credit va fi dat în condițnile prevăzute de legea improprietării ei, adică jumătate din suma împrumutată să fie suportată de către stat, iar cealaltă jumătate să fie plătită de colonist In timp de 40 ani, termină d. Ilie Mecu. S . Crietea anaest>rat^.«FaiB 3tenfcu» '***■' Cronica zilei Fost’ailele [UNK] [UNK] [UNK] Jale și prăpăd, loc de ruină și progres... către regres, vremuri de bejenie, de foc și pară.» Mari sunt minunți e Tale, Doamne, slavă Ție! Iată într'adevăr ce citim în • Dama cu Camelii«Armand Duval era om bogat, posedând „un venit anual de I0 mii franci ,care-l dedea posibilitatea să-și •permită toate luxurile, inclusiv •o trăsură cu doi cai Alezam •de toată frumusețea, etc, etc". Zece mii de fand, adică zece mii de lei... Poftiți astăzi, ca un venit lunar de egală valoare, să vă permiteți toate luxurile, inclusiv o trăsură cu doi cai Alezam... Dar iată ce mai citim în Brilat Savarin „Psychologie da Gont*: •Potiron era un gastronom •patentat. Masa lat se compúnea din cel puțin cinci feluri de mâncare, plus hordeururile „variate, prăjiturile, fructele și •vinurile cele mai alese... Noroc „că eroul nostru era suflelem •de bogat... Cinci mii de franci „rentă nu-i are orișicine, etc.” Cinci mii de franci, adică cinci mii de lei. Poftiți astdnl, să mâncați numai păune goală și veți vedea că nu veți putea s'o scoateți la capătul.» lunii lei , dar să ne apropiem, să venim în epoca antebelică și să răsfoim pe Maurice Donnay, „Les Exaltées” (1913): •— Marchiza?.» dar te cred, moneher, e putredă de bogată, 200.000 franci pe ani.„ Două sute mii lei ?... Dar, vă întreb, cine nu-i are astăzi și cine, avăndu-l, nu moare cu el de foame? ,Moare de foame", la figurat, căci dacă nu moare în realitate, apoi nici mult nu-i lipsește. *Tempora matantar"... Banal își perde, pe zi ce trece, o bună parte din valoarea-i intrinsecă. Lucrul este evident, când veți judeca că imensa și fabuloasa avere a lui Cresus, transformată în monedă de acum câțiva ani, nu poate fi evaluată decât la o sută mii lei.Actualmente 1-2 milioane. Ori, anul sau două milioane posedă în ziua de azi orice burtă verde și (precât știu) nimeni nu-l cântă osanale, iar istoria îl va ignora ca și pe cel ce are zece sau douăzeci de milioane. Astfel fiind, recentul măcel mondial, nu a comis nimic extraordinar asupra valorii monetare, care și-a urmat cursul firesc de scădere de-a lungul veacurilor. Ca groază ne întrebăm, însă, cât va costa, peste 1000 de ani, o cutie de pudră drory veritabilă? Probabil mai multe zeci de mii de lei. Cine știe?... Cucoanele ar trebui să se aprovizioneze de pe acum! Ax. Pont Groaznica nenorocire de la barieră Funcționarul Andrei Crăciunescu de la sanatoriul din Techirghiol, în timp ce venea ori cu bicicleta spre oraș, cu mare viteza, în apropiere de barieră, din pricina unei pante, bicicleta a isbit un stîlp de telegraf, dar Căciunescu s’a ales cu craniul sfărâmat, din care cauză a încetat imediat din viață. întrunirea micilor Industriași și meseriași patroni Micii industriași și meseriașii patroni, din localitate, au ținut Cri dimineață o Întrunire în sala Modernă, sub președinția d-lui Roraea Cocea, președintele organizației locale, înaintea discuțiunilor ce au urmat, d. Cocea a prezentat publicului din sala arhiplină, pe d. Samoil, delegatul Uniunei. Au luat apoi cuvântul d-nii Corbeanu, Salta și Făgăraș, vorbind Împotriva funcționarilor corporației și ai ministerului muncii, cari abuzează de situația lor. D. Cocea a vorbit despre rolul asociației și despre binefacerile ei, pentru meseriașii patroni și micii industriași. Seria discuțiunilor a încheiat-o de Samoil care a vorbit despre greutățile întâmpinate până la formarea Uniunei, care astăzi se poate socoti o putere națională și cinstită. lunecarea comerciantului Bahterian Comerciantul cerealist Chircor Bahterian, domiciliat în localitate, strada Alex. Lahovari No. 12, ducându-se să se scalde în mare, în dreptul vilei Sutzu din str. Mărei, s'a înnecat, datorită gropilor cari se afla multe la număr, în acel punct. Abia peste o oră, cadavrul nefericitului comerciant a putut fi scos din mare. Demisia d-lui Pariano din șefia partidului Național din Constanța D. C. Pariano, fost senator și prefect, șeful partidului „Național“ din jud. D. C. Pariano Constanța a demisionat din această demnitate. Demisia d-lui Pariano, pare a fi în legătură cu retragerea tachiștilor din partidul Național. Accident de muncă Mecanicul Atanase Crestan din serviciul fabricei de sticlărie «Cristalul Dobrogei», a căzut era victimă unui accident. Transmisiunea mașinei apucându-i brațul stâng, i-a strivi între roții. Victima a fost internată la spitalul comunal. Accidentul mortal din sară Frânarul Doru aflându-se Sâmbătă Barbu, după amiază pe platforma unei locomotive ce manevra pe linia din fața gării ce duce în port, a căzut dealungul liniei, rupându-și șira spinării. Victima a încetat din viață. Flota engleză in apele grecești Atena 29.—întreaga flotă engleză din Marea Mediterană a sosit la Faliron, fiind întâmpinată și salutată de flota elenă. Populația a manifestat simpatii unanime pentru națiunea engleză. Astăzi au loc mari serbări, iar de seară întregul oraș va fi iluminat a giorno. Ședința consiliului comunal Sâmbătă după amiază, consiliul comunal a ținut ședință ordinară. S-au aprobat devizele pentru executarea fundațiilor de motoare la uzinele de apă de la Hinog și Caragea-Dermen, în vederea sosirei noilor motoare. Consiliul a aprobat apoi unele reparațiuni ale abatorului local. S’au făcut apoi, diverse aprobări de credite în buget. Copil călcat de trăsură Trăsură cu N. 180, a călcat ori în fața gării pe stufța Rujița Iancovici, fracturându-i un picior. Mica victimă, a fost internată la spital. Paptalorjicii sssssmsfi Li Biiv—i Spargere.— O spargere s'a comis eri la locuința d-lui Vasile Nicol din str. Dr. Davila No. 1. Hoții au furat veselă de bucătărie. Pe clama?l. — A fost reclamat poliției, d. August Fintz de la Viile Vechi, pentru faptul că ar fi călcat o fetiță. Incursiune bulgară In Cadrilater O altă bandă face pregătiri sa facă o incursiune Regimentul 11 jandarmi a fost informat telefonic că un grup de soldați bulgari Înarmați au trecut granița in România, între comunele Senova și Satul Vechi cu scop să jefuiască. Totodată, se anunță că o altă banda bulgară, e de punctul de a trece granița în Cadrilater și este pusă sub conducerea unui ziarist bulgar. Jandarmeria a Întreprins vaste cercetări și urmăriri. Soț criminal La spitalul comunal a fost internată femeia Maria Gioagă, care a fost crunt bătută de către soțul ei.Victima are răni pe corp și cap. Soțul bătăuș a fost arestat. Accidental din port Lucrătorul Panciu Ion, lucrând ori la încărcarea unor vagoane, un colet greu cizând-i în cap, s-a produs o gravă leziune, din care cauză a trebuit să fie internat la spital. Arestarea asasinilor din Capitală Alabtaeri după amiază poliția capitalei a reușit să aresteze pe fioroșii asasini ai lui Gh. Calr și ai tutungiului din Bulevardul Carol și anume, Ion Munteanu zis Marcuț,, Gh. Scutelnicu zis Sobaru, Iacob Novac și Ladislau Hoeden, toți criminali ordinari. Cei patru asasini au fost depuși la închisoarea Văcărești. întrunirea Muncitorilor Muncitorii de port, au ținut eri o întrunire în sala cinematografului .Grand". Au vorbit d-nn Maglașu secretarul general și Mihalcea președintele sindicatului muncitorilor din portul Brăila, cari au criticat modul cum vechiul comitet de conducere al muncitorilor constanțeni și-au înțeles rolul. S’a hotărât ca d. Gheorghiu, actual secretar la Brăila, să fie numit în aceași calitate la Constanța. S'au mai discutat chestiuni în legătură cu administrarea sindicatului. SPECTACOLE La Cinema »TOMIS* cu începere de astăzi, va rula filmul „MARIA CARMEN» dramă !« 7 aste. Un salon complect renovat și bine aerisit. —La Cinema Parcul GRAND* cu începere «ARENA de azi ș» in zilele următoare rulează celebrul film „GRANDINA VOLUPTĂȚII“ în 3 mari acte. Intre pauze diferite numere de atracție de remarcat celebrul dansator rus MALAROF. VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului TATAIA ilia ini Ura Membrii Sfatului Negustoresc, au ținut ori dimineață în sala Elpis“, o mare întrunire sub președinția d-lui Ilie Mecu, președintele secției locale. Garantarea d-lui Meet D-sa luând cuvântul, a spus că cu ocazia acestei întruniri, dorește să facă o expunere sinceră a situației, pentru ca d-nii membrii să se rostească asupra măsurilor de îndreptare, starea actuală de lucruri, ne mai putând să dăinuiască. Puterea Sfatului Negustoresc se reazămâ tocmai pe cea ce la noi aproape lipsește, pe numărul mare de membrii și pa solidaritatea acestora. Ori, grosul negustorimei se afli râslețit in dauna obștei negustorești, datorită tocmai imprejuratei că sfatul nu posedă o casă, unde membrii să se poată întâlni și cunoaște, iar aceasta lipsă, sa datorește la răndul ei, lipsei de fonduri. Pentru acest motiv, d. Mecu a propus sporirea conzazițiunilor, de la 5 la 30 lei lunar, precum și a înscrierilor, de la 100 la 500 lei la oraș și la 200 lei la țară. Continuând cuvântarea, d. Mecu a aratat apoi serviciile aduse de stat, negustorimei constănțene, printre care intervențiile pentru refacere oborului de cereale, pentru facerea unei legături între căile ferate și navigațiunea fluvială, pentru accelerarea transporturilor de marfă pentru reducerea taxelor comunale etc. Conchizând, d. Mecu a făcut apel la solidaritatea comercianților, pentru învingerea greutăților prin care trece clasa negustorească. Ghestiunea repausului duminical D. Atanasof, și-a arătat în primul rând surprinderea ca atât de puțini comercianți au răspuns chemării Sfatului, acum când e nevoie mai mult ca oricând de un sfat bine organizat și puternic. Cu privire la repausul duminical, d. Atanasof și-a arătat indignarea că există comercianți cari nu" respectă ziua de Duminică, ținând magazinele deschise, D-sa cere ca sfatul să i a măsuri împotriva acelor comercinți. D. Petre Postelnicu, a vorbit apoi despre lipsa de solidaritate între comercianți, despre aplicarea arbitrară a legei speculei și despre oftinirea traiului, din pricina lipsei de organizare producției și a distribuției. Despăgubirile de război D. Petre Bărzan, ia cuvântul venind cu o propunere foarte interesantă. Luând de exemplu modul cum s’au acordat despăgubiri sătenilor prin scăderea taxelor de export, propune că din contu despăgubirilor pe cari le au de primit comercianții să li se scadă impozitele ce au de plată către stat. D-sa a cerut apoi, ca d. Mecu să intervie pentru obținerea acestui privilegiu. D. Mecu, declară că, cu privire la modul cum sunt încasate impozitele și tadicanele la cari sunt supuși comercianții, într’o întrevedere pe care avut-o cu d. Vintilă Brătianu, a ministrul finanțelor, i-a promis că va lua măsuri pentru temperarea apucăturilor funcționarilor fiscului. D. Mecu va interveni astăzi la d. administrator financiar in această privință. Au mai vorbit în chestia cotizațiilor și a repausului duminical d-nii Ion Bulgărea . și Bandu. Un caz interesant D. Stețcu secretarul Sfatului a adus apoi la cunoștința comitetului, măsurile arbitrare pe cari le aplică șeful biroului de măsuri și greutăți, care a pus în vedere comercianților de mărunțișuri să nu mai vândă în magazine mărfuri, socotite în măsuri streine. (Măsura e ridicolă, deoarece, Anglia n’o să socotească în metru mosorelele de ață de dragul, unui nearon oarecare din Constanța)... Ședința a luat sfârșit după ce s’a votat cu unanimitate sporirea taxelor de inscriere și a cotizaților, după propunerea d-lui Ilie Mecu. Doctor B. TATARSII Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni Hotărârile partidului „Naționalist al Poporului” din Constanța Silmbică 2§ Iunie a. c. a avut loc întrunirea comitetului executiv al partidului „Naționalist al Poporului“ din localitate. In urma discuțiunilor urmate, s’a hotârăt să se formează două comisiuni pentru redactarea unui program de activitate la comuna și prefectura viitoare Constanța. Aceste comisiuni vor primi toate propunerile ce se vor face de membrii partidului, relativ la o bună gospodărie, vor aduna materialul necesar, îl vor sistematiza șî-i vor da o formă definitivă cristalzându-l în programe cari vor fi supuse aprobării comitetului executiv, al organizației locale. Comisiunea pentru întocmirea programulu edilitar al comunei Constanța este format de d-mi N. D. Chrescu, I. Teodorescu- Valahu, I. Borcea, P. Postelnicu, M. Turbata, dr. W. Goldenberg și V. Nicoleu. Comisiunea pentru redactarea programului județean, se compune din d-nii: N. D. Chirescu, dr. M. Isacescu, G. Berea, D. Ionescu, O. Banciu și S. Huhu*lescu. S’a hotărât" turnătoarele adunări pe pieșe ale organzației In ziua de 6 Iulie c. Duminică comuna Topalu pentru plasa Hârșova, la 13 Iulie e. In orașul Cernavoda și la 27 Iulie c. Duminică in orașul Mangalia. La aceste întruniri va lua cuvântul și d-l Toader €rețu, țăran din județul Suceava, fost deputat naționalist. S’a redeschis Restaurantul si Grădina Blagina-Hotal. La servaste ala carte. Piața cerealelor Cereale sosite și vândute la obor: in ziua de 28 Iunie 4 căr. cu ovăz cu 397,50 lei suta de kgr. 5 cir. porumb eu 485 lei suta de kgr, 4 căr. cu orz a 485 lei suta de kgr. 20 căr. cu fân a 230 lei suta de kgr. Operațiuni prin Bursă, în încheiare ziua de 28 Iunie 1924 1 12 vag. porumb cu 455 lei suta de kgr. 3 vag. cu mei a 380 lei suta de kgr. 2 vag. cu ovăz a 380 lei suta de kgr. Informațiuni D. Virgil Madgearu, fruntașul țărănist, se află de ori în localitate. Membrii organizației locale, îl vor oferi astăzi seara un banchet, la restaurantul „Veneția"« ooo Un grup de cetățeni ne roagă să arătăm că soldații regimentului 13 artilerie, aruncă gunoaele și tot felul de murdării în dosul regimentului, unde se află str. Crișana, astfel că locuitorii din această parte a orașului, nu mai pot trăi din cauza mirosului și a infecției. La rândul nostru atragem atențiunea d-lui comandant al regimentului, în speranță că d-sa va lua măsurile necesare ca gunoaeie să fie aruncate la mare și nu un cartier locuit de cetățeni. ooo Doamnele din comitetul Societății „Asistența Publică” roagă călduros pe toate doamnele și domnișoarele din oraș, cari au avut amabilitatea să primească de lucru pentru bazarul societății, să bine-voească a ne trimite cât mai repede posibil lucrurile ce li s'au încredințat, urmând ca bazarul să fie deschis pe ziua de 1 August n. e. La „Tataia” a avut loc aseară un banchet, oferit de prima promoție de elevi ai școalei de comerț, profesorilor lor. oootatorul american „Coler d’Alene" a sosit în port, având destinația pentru Novorosisk, unde va descărca materiale pentru sondele petrolifere rusești, opo Marți va avea loc un nou consiliu comunal. Membrii comisiunei interimare din localitate înfrunte cu d. Virgil Andronesiu, au vizitat diinouile lucrări ce se fac la Caragea-Dermen pentru aducerea apei în oraș. Astăzi întreg consiliul va pleca la Cerna-Voda, spre a inspecta uzina de apă de la Hinogovo D. D-tru Voinescu, reporter la ziarul nostru, nu mai face parte din redacția ziarului „Dacia*1. OOO Eri s’a prezentat la redacția noastră, d. C. Apostolidi din Buhuși, care ne-a afirmat că nu este vorba de vreo escrocherie după cum s’a publicat, ci de simple diferende comerciale pe care le are cu firmele, Papazoglu et Scru și I. Costas, cerialiști din localitate. pop Mercur vor sosi în localitate 30 de cercetași Cehoslovaci însoțiți de cercetașii cohortei «Păstorul Bucur» din București. Ee au sosit în excursiune din București un grup de cercetași din cohorta „Păstorul Bucur» sub conducerea d-lui I. Panaitescu. Cercetașii cohortei „Ovidiu” din localitate, se vor întruni Marți la sediu.ooo Numai cu 3000 lei Puteți să vă înscrieți pentru un lot de casă sau prăvălie de 250-400 m. p. lângă Noul obor de cereala și noile chiristigii Costul loturilor cari variază între 80 120 lei m. p., îi veți plăti la 1 Martie 1925. PLANURI SE TRIMET LA CEREREA se adresa d-lui N. Simionescu, str. Valter Marăcineanu 8 ooo