Dacia, iulie-decembrie 1924 (Anul 11, nr. 145-295)

1924-07-01 / nr. 145

âNUL XI No. 145 Fondator: CONST. IRIMESCU ««dast­fi 91 Adasafttimit* Stf.de Wift­a» 82 ABONAMENTUL Pa . 2 luni ..... 400 lei • 6 • I . 200­0 Maaascrlsele nepabllcste na aa — tanpolizS — Director: L. M. mGSCU «ILILON NO. 42/3 Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL CONSTANȚĂ MARȚI I Jud­ß 19*4 Pentru sezonul apropiat Camere s’au ocupat. Singuri rămas­a goală, Camera, cea liberală... Colonizarea Dobrogei Convorbire cu d. I. Mecu, președinte al casei de gaj din Constanța și inspector al Bâncei Naționale In continuare redăm asta­zi, solutiunile practice propuse de d. Mecu în raportul său adresat comitetului central al Casei de Gaj din București, în chestia colonizărei Dobrogei. Soluțiuni practice In acest scop ne permitem a vă arăta că coloniștii au nevoe de trei feluri de credite și a­­nume: In primul rând au nevoe de credit pentru construiri de locuințe. Nu știm exact care va fi planul de construire al locuin­țelor și nici modalitatea de pro­curare a materialelor necesare, în ori­ce caz insa credem că, in mijlociu, se poate calcula între 15-20.000 lei nevoia fie­cărui colonist în această pri­vință. In al doilea rând vor a­­vea nevoe de credit pentru procurarea de vite și in­strumente agricole. Am arătat, în adevăr, mai sus că spre a se putea resolva mai ușor problema vitelor și a instrumentelor de muncă ar fi de dorit ca să nu fie îmbarcați decât acei coloniști cari au vite de muncă și instrumente agri­cole. Având insă în vedere că a­­cest lucru nu se va putea executa ad litteram și că mulți chiar din cei ce au vite vor încerca perderi, credem, că pentru vite și unelte agricole va fi nevoe de credit numai pentru circa 25 la sută din numărul total al coloniștilor. In al treilea rând vor a­­vea nevoe de credit pentru sămânță și furaj. Ținând în seamă faptul că strămutarea unui număr așa de mare de coloniști este o ope­rațiune grea și anevoioasă, care nu se poate executa într-un timp scurt, și având în vedere că lucrările de însâmânțare în­cep mai de timpuriu în Dobro­­gea decât în restul țârii, con­sideratul agricol din Constanța, a căutat ca, pentru campania anului curent, să dea în dijmă, localnicilor toate terenurile des­tinate coloniștilor, cari nu au sosit încă, urmând ca, cota parte de dijmă, să se reparti­zeze la timp, coloniștilor cari până la toamnă își vor lua te­renurile în primire. Cu modul acesta problema creditelor de semințe nu se va pune decât pentru campania agricolă de toamnă ,­ pentru pri­măvara anului curent nefiind nevoe să se acorde astfel de credite decât numai acelor co­loniști cari și-au luat deja în primire terenurile. Toate aceste feluri de credite, prin natura lor, nu pot fi decât credite de lungă durată, și ca atare, restituirea sumelor împrumutate în vede­rea colonizării nu se va putea face decât într'un termen mai lung decât cele 18 luni, admise de legea actuală a Caselor de Gaj. Având în vedere toate cele expuse mai sus avem onoare­a va ruga să binevoiți a nu pune la dispoziție, cât mai grab­nic, creditele de care avem ne­voe pentru această atât de im­portantă operațiune a coloni­­zarei Dobrogei*. «In urma acestei intervenții, continuă d. Mecu, am obținut un credit de 10 milioane lei din care până în prezent am dat două milioane coloniștilor, exact în condițiunile Casei de Gaj. Creditul acesta mi-a fost a­­cordat numai pentru a servi la exploatarea pământului, adică existența colonistului, pentru fur»e unelte de muncă și să­mânță. Ori eu am acordat din acest credit și sume pentru material de construcție. Locuin­țele coloniștilor sunt construite după un singur model, adică din două camere, un antreu la mijloc, o tindă și un grajd pentru vite, strictul necesar u­­nui agricultor. Creditele ce le acord colo­niștilor, cum am spus, surnt exact în condițiunile Casei de gaj, adică cu o dobândă de 6 la sută pentru ca în timp de 4­5 ani, creditele să poată fi plătite. Cele 50 de milioane lei des­pre care ziarele au vorbit zilele trecute, sunt exclusiv destinate pentru furnizarea de lemnos a coloniștilor. material Acest credit va fi dat în condiț­­nile prevăzute de legea improprie­­tării ei, adică jumătate din suma împrumutată să fie suportată de către stat, iar cealaltă ju­mătate să fie plătită de colo­nist In timp de 40 ani, termină d. Ilie Mecu. S . Crietea anaest>rat^.«FaiB­ 3tenfcu» '***■' Cronica zilei Fost’ai­lele [UNK] [UNK] [UNK] Jale și prăpăd, loc de ruină și progres... către regres, vre­muri de bejenie, de foc și pară.» Mari sunt mi­nunți e Tale, Doamne, slavă Ție! Iată într'adevăr ce citim în • Dama cu Camelii«Armand Duval era om bogat, posedând „un venit anual de I0 mii franci ,care-l dedea posibilitatea să-și •permită toate luxurile, inclusiv •o trăsură cu doi cai Alezam •de toată frumusețea, etc, etc". Zece mii de fand, adică zece mii de lei... Poftiți astăzi, ca un venit lunar de egală valoare, să vă permiteți toate luxurile, inclusiv o trăsură cu doi cai Alezam... Dar iată ce mai citim în Bri­­­lat Savarin „Psychologie da Gont*: •Potiron era un gastronom •patentat. Masa lat se compu­­́nea din cel puțin cinci feluri­­ de mâncare, plus hordeururile „variate, prăjiturile, fructele și •vinurile cele mai alese... Noroc „că eroul nostru era suflelem •de bogat... Cinci mii de franci „rentă nu-i are oriși­cine, etc.” Cinci mii de franci, adică cinci mii de lei. Poftiți astdnl, să mâncați numai păune goală și veți vedea că nu veți putea s'o scoateți la capătul.» lunii l­­ei , dar să ne apropiem, să venim în epoca antebe­lică și să răsfoim pe Maurice Donnay, „Les Exaltées” (1913): •— Marchiza?.» dar te cred, mon­eher, e putredă de bogată, 200.000 franci pe ani.„ Două sute mii lei ?... Dar, vă întreb, cine nu-i are astăzi și cine, avăndu-l, nu moare cu el de foame? ,Moare de foame", la figurat, căci dacă nu moare în realitate, apoi nici mult nu-i lipsește. *Tempora matantar"... Banal își perde, pe zi ce trece, o bună parte din valoarea-i intrinsecă. Lucrul este evident, când veți judeca că imensa și fabuloasa avere a lui Cresus, transfor­mată în monedă de acum câțiva ani, nu poate fi evaluată decât la o sută mii lei.­­Actualmente 1-2 milioane­. Ori, anul sau două milioane posedă în ziua de azi orice burtă­ verde și (pre­cât știu) nimeni nu-l cântă osa­nale, iar istoria îl va ignora ca și pe cel ce are zece sau douăzeci de milioane. Astfel fiind, recentul măcel mondial, nu a comis nimic ex­traordinar asupra valorii mone­tare, care și-a urmat cursul fi­resc de scădere de-a lungul vea­curilor. Ca groază ne întrebăm, însă, cât va costa, peste 1000 de ani, o cutie de pudră drory verita­bilă? Probabil mai multe zeci de mii de lei. Cine știe?... Cucoanele ar trebui să se aprovizioneze de pe acum! Ax. Pont Groaznica nenorocire de la barieră Funcționarul Andrei Cră­­ciunescu de la sanatoriul din Techirghiol, în timp ce venea ori cu bicicleta spre oraș, cu mare viteza, în a­­propiere de barieră, din pricina unei pante, bicicleta a isbit un stîlp de tele­graf, dar Căciunescu s’a a­­les cu craniul sfărâmat, din care cauză a încetat ime­diat din viață. întrunirea micilor Industriași și mese­­riași patroni Micii industriași și meseriașii patroni, din localitate, au ținut Cri dimineață o Întrunire în sala­­ Modernă, sub președinția d-lui Roraea Cocea, președintele or­ganizației locale, înaintea discu­­țiunilor ce au urmat, d. Cocea a prezentat publicului din sala arhiplină, pe d. Samoil, delega­tul Uniunei. Au luat apoi cu­vântul d-nii Corbeanu, Salta și Făgăraș, vorbind Împotriva func­ționarilor corporației și ai mi­nisterului muncii, cari abuzează de situația lor. D.­­ Cocea a vorbit despre rolul asociației și despre bine­facerile ei, pentru meseriașii pa­troni și micii industriași. Seria discuțiunilor a încheiat-o de Sa­moil care a vorbit despre greu­tățile întâmpinate până la for­marea Uniunei, care astăzi se poate socoti o putere națională și cinstită. lunecarea comerci­antului Bahterian Comerciantul cerealist Chircor Bahterian, domici­liat în localitate, strada Alex. Lahovari No. 12, du­­cându-se să se scalde în mare, în dreptul vilei Sutzu din str. Mărei, s'a înnecat, datorită gropilor cari se afla multe la număr, în a­­cel punct. Abia peste o oră, cadavrul nefericitului comerciant a putut fi scos din mare. Demisia d-lui Pariano din șefia partidului Național din Constanța D. C. Pariano, fost se­­nator și prefect, șeful par­tidului „Național“ din jud. D. C. Pariano Constanța a demisionat din această demnitate. Demisia d-lui Pariano, pare a fi în legătură cu re­tragerea tachiștilor din par­tidul Național. Accident de muncă Mecanicul Atanase Crestan din serviciul fabricei de sticlărie «Cristalul Dobrogei», a căzut era victimă unui accident. Tran­smisiunea mașinei apucându-i brațul stâng, i-a strivi între roții. Victima a fost internată la spi­talul comunal. Accidentul mor­tal din sară Frânarul D­oru aflându-se Sâmbătă Barbu, după amiază pe platforma unei locomotive ce manevra pe linia din fața gării ce duce în port, a căzut dealungul liniei, rupându-și șira spi­nării. Victima a încetat din viață. Flota engleză in apele grecești Atena 29.—întreaga flotă engleză din Marea Medi­­terană a sosit la Faliron, fiind întâmpinată și salu­tată de flota elenă. Popu­lația a manifestat simpatii unanime pentru națiunea engleză. Astăzi au loc mari serbări, iar de seară între­gul oraș va fi iluminat a giorno. Ședința consiliului comunal Sâmbătă după amiază, consi­liul comunal a ținut ședință or­dinară. S-au aprobat devizele pentru executarea fundațiilor de motoare la uzinele de apă de la Hinog și Caragea-Dermen, în vederea sosirei noilor motoare. Consiliul a aprobat apoi unele reparațiuni ale abatorului local. S’au făcut apoi, diverse apro­bări de credite în buget. Copil călcat de trăsură Trăsură cu N. 180, a călcat ori în fața gării pe stu­fța Rujița Iancovici, fracturându-i un pi­cior. Mica victimă, a fo­st inter­nată la spital. Paptalo­rjicii­­ sssssmsfi Li Biiv­­—i Spargere.— O spargere s'a comis eri la locuința d-lui­ Va­sile Nicol din s­tr. Dr. D­avi­la No. 1. Hoții au furat veselă d­e bu­cătărie. Pe clama?l­. — A fost­­ recla­mat poliției, d. August Fin­tz de la Viile Vechi, pentru faptul că ar fi călcat o fetiță. Incursiune bul­gară In Cadri­­later O altă bandă face pregătiri sa facă o incursiune Regimentul 11 jandarmi a fost informat telefonic că un grup de soldați bulgari Înarmați au trecut granița in România, între comunele Senova și Satul Vechi cu scop să jefuiască. Totodată, se anunță că o altă banda bul­gară, e de punctul de a trece granița în Cadrilater și este pusă sub conducerea unui zia­rist bulgar. Jandarmeria a În­treprins vaste cercetări și ur­măriri. Soț criminal La spitalul comunal a fost internată femeia Maria Gioagă, ca­re a fost crunt bătută de către so­țul ei.Victima are răni pe corp și cap. Soțul bătăuș a fost ares­tat. Accidental din port Lucrătorul Panciu Ion, lu­crând ori la încărcarea unor va­goane, un colet greu cizând-i în cap, s-a produs o gravă le­ziune, din care cauză a trebuit să fie internat la spital. Arestarea asasini­lor din Capitală Alabta­eri după amiază poliția capitalei a reușit să aresteze pe fioroșii asasini ai lui Gh. Calr și ai tutungiului din Bulevardul Carol și anume, Ion Munteanu zis Marcuț,, Gh. Scutelnicu zis Sobaru, Iacob Novac și Ladis­­lau Hoeden, toți criminali or­dinari. Cei patru asasini au fost de­puși la închisoarea Văcărești. întrunirea Muncitorilor Muncitorii de port, au ținut eri o întrunire în sala cinema­tografului .Grand". Au vorbit d-nn­ Maglașu secretarul general și Mihalcea președintele sindi­catului muncitorilor din portul Brăila, cari au criticat modul cum vechiul comitet de condu­cere al muncitorilor constanțeni și-au înțeles rolul. S’a hotărât ca d. Gheorghiu, actual secretar la Brăila, să fie numit în aceași calitate la Constanța. S'au mai discutat chestiuni în legătură cu administrarea sindicatului. SPECTACOLE La Cinema »TOMIS* cu în­cepere de astăzi, va rula filmul „MARIA CARMEN» dramă !« 7 aste. Un salon complect renovat și bine aerisit. —La Cinema Parcul GRAND* cu începere «ARENA de azi ș» in zilele următoare rulează celebrul film „GRANDINA VO­LUPTĂȚII“ în 3 mari acte. Intre pauze diferite numere de atracție de remarcat celeb­rul dansator rus MALAROF. VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului TATAIA ilia ini Ura Membrii Sfatului Negustoresc, au ținut ori dimineață în sala­­ Elpis“, o mare întrunire sub președinția d-lui Ilie Mecu, pre­ședintele secției locale. Garantarea d-lui Meet D-sa luând cuvântul, a spus că cu ocazia acestei întruniri, dorește să facă o expunere sin­ceră a situației, pentru ca d-nii membrii să se rostească asupra măsurilor de îndreptare, starea actuală de lucruri, ne mai pu­tând să dăinuiască. Puterea Sfa­tului Negustoresc se reazămâ tocmai pe cea ce la noi aproa­pe lipsește, pe numărul mare de membrii și pa solidaritatea acestora. Ori, grosul negustori­­mei se afli râslețit in dauna obștei negustorești, datorită toc­mai imprejuratei că sfatul nu posedă o casă, unde membrii să se poată întâlni și cunoaște, iar aceasta lipsă, sa datorește la răndul ei, lipsei de fonduri. Pentru acest motiv, d. Mecu a propus sporirea con­zazițiu­­nilor, de la 5 la 30 lei lunar, precum și a înscrierilor, de la 100 la 500 lei la oraș și la 200 lei la țară. Continuând cuvântarea, d. Mecu a aratat apoi serviciile a­­duse de stat, negustorimei con­­stănțene, printre care interven­țiile pentru refacere oborului de cereale, pentru facerea unei legături între căile ferate și na­­vigațiunea fluvială, pentru acce­lerarea transporturilor de marfă pentru reducerea taxelor comu­nale etc. Conchizând, d. Mecu a făcut apel la solidaritatea co­mercianților, pentru învingerea greutăților prin care trece clasa negustorească. Ghestiunea repausului duminical D. Atanasof, și-a arătat în primul rând surprinderea ca atât de puțini comercianți au răspuns chemării Sfatului, acum când e nevoie mai mult ca ori­când de un sfat bine organizat și puternic. Cu privire la repausul dumi­nical, d. Atanasof și-a arătat indignarea că există comercianți cari nu" respectă ziua de Dumi­nică, ținând magazinele deschise, D-sa cere ca sfatul să i­ a măsuri împotriva acelor comercinți. D. Petre Postelnicu, a vorbit apoi despre lipsa de solidari­tate între comercianți, despre aplicarea arbitrară a legei spe­culei și despre oftinirea traiului, din pricina lipsei de organizare producției și a distribuției. Despăgubirile de război D. Petre Bărzan, ia cuvântul venind cu o propunere foarte interesantă. Luând de exemplu modul cum s’au acordat des­păgubiri sătenilor prin scăderea taxelor de export, propune că din contu despăgubirilor pe cari le au de primit comercianții să li se scadă impozitele ce au de plată către stat. D-sa a ce­rut apoi, ca d. Mecu să inter­­vie pentru obținerea acestui pri­vilegiu. D. Mecu, declară că, cu pri­vire la modul cum sunt înca­sate impozitele și ta­dicanele la cari sunt supuși comercianții, într’o întrevedere pe care avut-o cu d. Vintilă Brătianu, a ministrul finanțelor, i-a promis că va lua măsuri pentru tem­perarea apucăturilor funcționa­rilor fiscului. D. Mecu va inter­veni astăzi la d. administrator financiar in această privință. Au mai vorbit în chestia co­tizațiilor și a repausului dumi­nical d-nii Ion Bulgărea . și Bandu. Un caz interesant D. Stețcu secretarul Sfatului a adus apoi la cunoștința co­mitetului, măsurile arbitrare pe cari le aplică șeful biroului de măsuri și greutăți, care a pus în vedere comercianților de mă­runțișuri să nu mai vândă în magazine mărfuri, socotite în măsuri streine. (Măsura e ridi­colă, deoarece, Anglia n’o să socotească în metru mosorelele de ață de dragul, unui nea­ron oarecare din Constanța)... Ședința a luat sfârșit după ce s’a votat cu unanimitate sporirea taxelor de inscriere și a cotizaților, după propunerea d-lui Ilie Mecu. Doctor B. TATARSII Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni Hotărârile partidu­lui „Naționalist al Poporului” din Constanța Silmbică 2§ Iunie a. c. a avut loc întrunirea comitetului exe­cutiv al partidului „Naționalist al Poporului“ din localitate. In urma discuțiunilor urmate, s’a hotârăt să se formează două comisiuni pentru redactarea unui program de activitate la comuna și prefectura viitoare Con­stanța. Aceste comisiuni vor primi toate propunerile ce se vor face de membrii partidului, re­lativ la o bună gospodărie, vor aduna materialul necesar, îl vor sistematiza șî-i vor da o formă definitivă cristal­zându-l în pro­grame cari vor fi supuse apro­­bării comitetului executiv, al organizației locale. Comisiunea pentru întocmirea programulu edilitar al comunei Constanța este format de d-mi­ N. D. Ch­rescu, I. Teodorescu- Valahu, I. Bor­cea, P. Postelnicu, M. Turbata, dr. W. Goldenberg și V. Nicoleu. Comisiunea pentru redactarea programului județean, se com­pune din d-nii: N. D. Chirescu, dr. M. Isacescu, G. Berea, D. Ionescu, O. Banciu și S. Huhu*­lescu. S’a hotărât" turnătoarele adu­nări pe pieșe ale organ­zației In ziua de 6 Iulie c. Duminică comuna Topalu pentru plasa Hârșova, la 13 Iulie e. In ora­șul Cernavoda și la 27 Iulie c. Duminică in orașul Mangalia. La aceste întruniri va lua cu­­vântul și d-l Toader €rețu, ță­ran din județul Suceava, fost deputat naționalist. S’a redeschis Restaurantul si Grădina B­lagina-Hotal. La servaste ala carte. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor: in ziua de 28 Iunie 4 căr. cu ovăz cu 397,50 lei suta de kgr. 5 cir. porumb eu 485 lei suta de kgr, 4 căr. cu orz a 485 lei suta de kgr. 20 căr. cu fân a 230 lei suta de kgr. Operațiuni prin Bursă, în încheiare ziua de 28 Iunie 1924 1 1­2 vag. porumb cu 455 lei suta de kgr. 3 vag. cu mei a 380 lei suta de kgr. 2 vag. cu ovăz a 380 lei suta de kgr. Inf­ormațiuni D. Virgil Madgearu, frun­tașul țărănist, se află de ori în localitate. Membrii or­ganizației locale, îl vor oferi astăzi seara un banchet, la restaurantul „Veneția"« ooo Un grup de cetățeni ne roagă să arătăm că soldații regimen­tului 13 artilerie, aruncă gunoa­­ele și tot felul de murdării în dosul regimentului, unde se află str. Crișana, ast­fel că lo­cuitorii din această parte a o­­rașului, nu mai pot trăi din cauza mirosului și a infecției. La rândul nostru atragem a­­tențiunea d-lui comandant al regimentului, în speranță că d-sa va lua măsurile necesare ca gunoaeie să fie aruncate la mare și nu un cartier locuit de cetățeni. ooo Doamnele din comitetul So­cietății „Asistența Publică” roagă călduros pe toate doam­nele și domnișoarele din oraș, cari au avut amabilitatea să primească de lucru pentru ba­zarul societății, să bine-voească a ne trimite cât mai repede posibil lucrurile ce li s'au în­credințat, urmând ca bazarul să fie deschis pe ziua de 1 August n. e. La „Tataia” a avut loc a­­seară un banchet, oferit de prima promoție de elevi ai școalei de comerț, profesorilor lor. ooo­tatorul american „Coler d’Alene" a sosit în port, având destinația pentru Novorosisk, unde va descărca materiale pen­tru sondele petrolifere rusești, opo Marți va avea loc un nou co­nsiliu comunal. Membrii comisiunei interimare din localitate în­frunte cu d. Virgil Andronesiu, au vizitat dii­nouile lucrări ce se fac la Ca­ragea-Dermen pentru aducerea apei în oraș. Astăzi întreg consiliul va ple­ca la Cerna-Voda, spre a ins­pecta uzina de apă de la Hinog­­ovo D. D-tru Voinescu, repor­ter la ziarul nostru, nu mai face parte d­i­n redacția ziarului „Dacia*1. OOO Eri s’a prezentat la redacția noastră, d. C. Apostolidi din Buhuși, care ne-a afirmat că nu este vorba de vre­o escrocherie după cum s’a publicat, ci de simple diferende comerciale pe care le are cu firmele, Papa­­zoglu et Scru și I. Costas, ce­­rialiști din localitate. pop Mercur­ vor sosi în localitate 30 de cercetași Ceho­slovaci însoțiți de cercetașii cohortei «Păstorul Bucur» din București. E­e au sosit în excursiune din București un grup de cercetași din cohorta „Păstorul Bucur» sub conducerea d-lui I. Panai­­tescu. Cercetașii cohortei „Ovidiu” din localitate, se vor întruni Marți la sediu.ooo Numai cu 3000 lei Puteți să vă înscrieți pentru un lot de casă sau prăvălie de 250-400 m. p. lângă Noul obor de cereala și noile chiristigii Costul loturilor cari variază între 80 120 lei m. p., îi veți plăti la 1 Martie 1925. PLANURI SE TRIMET LA CERERE­A se adresa d-lui N. Simio­­nescu, str. Valter Marăcineanu 8 ooo

Next