Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)

1925-01-01 / nr. 1

► ANUL XII. No 1 DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Joi 1 Ianuarie 1925 Director­ Proprietar L M. MOLCU M­nuscrisele nepublicate nu se — înapoiază —DACIA Director politic: o. goruneanu TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 I­I — Reclame după tarif Redacfla și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . 6 » . 50Ü Iei 270 . ȚARA: Sorcova, Veselă odat ’era, Azi e tristă, Vai de ea... Opoziția de-a tăcea Vor sta domnii șobolani încă 99 de ani. In saloanele „BRISTOL de revellion, s’au pregătit așteptate surprize !! Rețineți locuri din vreme. Se va petrece admirabil,, u ne* AN NOU• •• Odată cu sosirea Reveillonului, omenirea se întreabă întotdeauna, înfrigurată: ce va aduce Noul­ An? Și astăzi deci, în ultima zi a lui 1924, ca și altă dată, pe buzele noas­tre a tuturora, flutură aceași eternă seculară întrebare. Ne mai despart, doar câteva ore, de cele douăsprezece bătăi, ale cea­sornicului, ce vor aduce vestea că bătrânul Pământ, a pășit în cel de al 1925-lea an, de la nașterea propovăduitorului dreptății. Trecutul—anul expiat—îl cunoaș­tem, cu toate bucuriile și amără­ciunile sale, prezentul—sărbătoarea reveillonului—e puntea magică spre Viitor, către enigmaticul teritoriu spre care călătorim. * Când vom pune piciorul pe țăr­mul acela necunoscut, în pragul acelei­­ porți cu iscripția aurită „19,25% întreaga sferă va tresări. Vor vibra în văzduh bubuiturile de tun, melodiile vesele ori zgo­­motoase ale fasz-bandurilor, pahare vor fi ciocnite, va curge șampania valuri-valuri, iar pe mesele unde se va răsfăța belșugul a cinci con­tinente, aurul se va rostogoli dia­bolic, între bizarele cărți de joc, cu chipuri de cavaleri, curtezane și împărați legendari.­­ Toate­ toate acestea, în cinstea necunoscutului stăpănitor de a cărui porunci va trebui să ascul­tăm, fatal de acum înainte... Dar, acel imens torent de veselie și tumult de petreceri, nu se va înneca, nu se va pierde oare în of­tăzile celor în suferință, în plan­șetele văduvelor și ale orfanilor, în scâncetele miilor de copilași ne­vinovați, din colibele ce găzduesc foamea și frigul, în cartierele măr­ginașe unde tronează mizeria? Pentru unii Anul Nou, profilează în tainice orizonturi, bucurii noui și speranțe optimiste. Pentru marea lume a proletaria­tului însă,—fie chiar acela inte­lectual—el apare doar, ca o slabă licărire a speranței de mai bine, în suflete decepționate. Deci, în clipa când s prin neant se vor pierde ultimile­­ psalmodiri nocturne ale anului în agonie, iar triluri vesele vor anunța sosirea așteptată, va fi un moment de uitare; tânăr ori vârstnic, bogat ori sărac, cu toții vor fi uniți, prin aceiași caldă speranță. —„An Nou, ce bunuri ne aduci ?” vor întreba oamenii eșiți întru în­tâmpinarea oaspelui. La care, noul venit s’ar cădea să răspundă: —„Ajutați pe sărmani, alinați-le suferințele prin fapte bune! A­­tunci numai, veți primi bunuri, pe cari singur Cerul, vi le poa­te da!” ! AL. DRATSKI —* -----’XOK Relațiunile Greco-Române Declarațiile d-lul Langa Râș­­canu­ făcute presei elime Ministrul nostru la Atena, d. Langa Rășcanu a acordat un in­terview ziarului „Ethniki Plioni”, declarând că nu știe nimica despre proiectul unei alianțe greco-sârbo­­române. România are un tratat de alianță cu Serbia și într’adevăr dorește ca Grecia sa recâștige cât de curând toată puterea pe care a avut-o în trecut. D. Langa Rășcanu a asi­gurat ziarul elen că întreaga opinie publică românească urmărește cu simpatie sforțările făcute de Grecia, spre a se putea reface. D. Langa Rășcanu a dat apoi a­­sigurări că de la sosirea d-sale la Atena n’a făcut altceva decăt să lucr­eze pentru strângerea relațiu­­nilor dintre cele două țări, întâmpi­nând la Atena cele mai bune dispu­­țiuni din partea tuturor. Nu exist­­ă nici o chestiune care ar putea apiedica cooperarea dintre Ro­mânia și Grecia pentru asigurarea unei păci îndelungate. D. Langa Rășcanu a explicat a­­poi scopul apropiatei sale călătorii în țară care nu ar avea nici un fel de legătură cu denunțarea tratatu­lui greco-sârb.­ ­XOX­ . J } Plecarea primu­lui ministru bulgar Buc. 31.­­­ Astăzi la orele 10 dimineața d. Al. Țancof, primul ministru al Bulgariei a părăsit Capitala plecând la Giurgiu cu trenul auto-motor al d-lui Ionel Brătianu. -oxo- Goni sunt furați muncitorii din port Brigada de siguranță din locali­tate, a arestat pe șefii de echipă, Nicu Teofanescu și Andrei Budu­­reanu, cari ar fi înșelat pe mun­citorii din port cu sume enorme de bani. Actualmente o anchetă este în curs. 1 ' ------oxo- Un ceferist împuș­cat de hoți Manevrantul de vagoane Ion Frățilă de la cantonul 2, a sur­prins astă noapte pe doi indivizi gre furau benzină din vagoanele cisterne de pe linie. La somațiile manevrantului, hoții au tras fo­curi de revolver, rănindu-i în pi­ciorul stâng, după care, au reu­șit să dispară. Victima a fost transportată la spitalul comunal din localitate. ——exo— I Literare Cântecele Valurii Ruga Tritonului Mă svâr­șlesc cu spasmuri de balaur Și n’am odihnă.. Vântul mă întoarnă De două nopți. Și’nesfârșita goană Sunt fericit, eu—un Triton — Că luna ’mi svârle aur!... Veniți, O­­ voi, fecioare mult iubite Și-oți regăsi pe tânărul Timon. Vin Chrysis, Seso, Și scumpă Myrtod­eia.. Vin Bachis cu oglinda ’n care Radopeia Se oglindea,cu Aesop la zile fericite Co’n Bacanala - ceasuri de urgie — Să reînviem grădina Afroditei. Și fiecare ’n brațele iubitei Să zămisi­m a vieții simfonie !... Veniți fecioarelor curate Învăluite ’n pulbere de soare Să premărim a zilelor cântare ! Nic. I. Butucescu •xox-------­ Furt de bijuterii Din serviciul familiei Tănases­­cu, strada Mitropolitul Saguna­nt, a dispărut servitoarea Sanda Chi­­roiu, împreună cu bijuterile din casă. Poliția a reușit să aresteze pe hoață, în momentul când se pregătea să părăsească orașul, plecând cu trenul spre București I­D 3 Sănătate! Pace, dragoste și bună învoire între oameni Prin acest fel de a se purta între dânșii, întreaga țară va ajunge la Umanul dorit după care fiecare popor râvnește. ! Harie Episcop de Constanța * ! Ceea­ ce am putea mai mult dori de anul nou 1925, ar fi poate toc­mai ce ne-a lipsit în anul trecut și, s’ar putea spune în toți anii de după războiu. DIN PARTEA GUVERNULUI cât mai multă și mai spornică activitate, cu o riguroasă obser­vare a elementelor de care se ser­vește în aducerea ei la îndeplinire. DIN PARTEA OPOZIȚIEI, un control cinstit, sever, strict și o­­biectiv asupra activităței guver­nului;—DIN PARTEA UNORA ȘI A ALTORA: părăsirea mijloace­lor de luptă de până acum. Intro­ducerea unui sistem civilizat de a face politică și înțelegerea fun­damentală a datoriei supreme ce avem, in momentul de față, de a consolida și cimenta, ceea­ ce am dobândit în atâtea jertfe de sânge Și de avere. IAR DIN PARTEA TUTUROR ROMÂNILOR, price­perea marelui adevăr, că numai prin muncă hotărâtă, necurmată și ordonată, și prin înlăturarea tu­turor nebuniilor la modă care în­cearcă să ne abată din această cale vom putea readuce bunul trai și belșugul de altă dată în țara noas­tră, astăzi atât de mare și de fru­moasă,—bunul trai și belșugul ce începusem a-l avea în patria mai mică de ori și care—încă odată— numai din supraproducțiune, da­torită muncei, pot renaște. I. N. Roman­ Avocat. Senator * r Multă sănătate, an cu belșug * și necondiționată dragoste de fără și bună ordine. Virgil Andronescu Primarul Constanței * Urările mele pentru anul 1925? Nu am nici o urare de făcut am doar un sfat de dat. Să aibă fiecare om o opinie și în acelaș timp să aibă curajul opiniei sale. C. Irimescu Avocat fost prefect doresc ca populația musul­mană, să se vindece de boala emigrărilor și să înțeleagă că numai lucrând aci, își va pu­tea­ îmbunătăți atât starea ma­terială, cât și cea intelectuală. Selim A Mulachim Avocat. Deputat : d -J .I'*'' * [ Nu obișnuesc să fac urări. Const. Alimănișteanu Deputat Doresc o ad­ministrație care să se intereseze mai mult de nevoile populațiunei, decât de interesele particulare, lucru ce-l socotesc posibil, întru cât depinde foarte mult realizarea acestui deziderat de chiar cetățenii constănțeni. Pentru aceasta este nevoie să iasă puțin din letargia în care se găsesc și să se miște fără a ține seamă de interese politice de partid. Avocat N. Chirescu Șeful partidului na­ționalist al poporului. Doresc o bună administrație comunală I. Radovici Avocat, membru în comitetul de conducere al partidului național român.­­ Cât mai curând o cădere, a liberalilor, alegeri libere și formarea unui guvern parlamentar. Vasile Lepădatu Membru în comite­tul de conducere al partidului țărănesc. Doresc solidaritatea tuturor funcționarilor, pentru ca această pătură intelectuală să-și înfăptu­iască dorințele cerute de atâta timp. R. Roșculeț Directorul prefecturei de județ Pâine bună și eftină pentru constănțeni. Prof. Gr. P. Roșu Ajutor de primar Doresc unirea tuturor oame­nilor de bine și cu dragoste de Constanța, ca, prin puteri unite să ridice acest oraș la rangul ce îl merită în Româ­nia Mare. Tulea Weisbuch Vice „Uniunei președinte al cerealiștilor din Dobrogea.* * * Doresc ca liniștea și ordi­nea să nu fie tulburate Gr. V. Ștefu Prefectul poliției și inspector general al si­guranței. Doresc reorganizarea radicală a serviciului, deoare­ce așa este astăzi, asistența sanitară cum la țară este aproape inexistentă. Doresc mai multă higienă și grijă pentru apă, gunoaie lumină și celelalte, pentru constănțeni Dr. M. Isacescu Medic primar al ju­dețului. Doresc sănătate tuturor prie­tinilor și sprijinitorilor liceului, de asemenea celor ce au luptat și luptă pentru ducerea la bun sfârșit a noului local. G. Coriolan Director al liceului „Mircea cel Bătrân.* Să dispară răutatea pe lume - toată lumea să se iubească. N. Constantinescu-Pană Prof. ia liceul „Mir­­cea cel Bătrân.* An de rodnică activitate, spor la toate și un an pentru toți, cu perspective mai bune pen­tru întreaga viață economică. I. Petriscu Directorul Băncii Ge­nerale și vice-pre­­ședinte al Camerei de comerț Binele țărei mele. Traian Constantinescu Avocat fost primar Doresc concetățenilor noștri, să-i văd mai râu de cum sunt. Const. N­­arry Directorul ziarului „Dobrogea Jună.“ *­­ Lumină și apă, și pe urmă plec. Gh. Arghirescu Inginer inspector ge­neral, directorul teh­­n­c al Primăriei Iubire între toți cetățenii Ro­mâniei Mari. Ilie Seni Consilier comunal Urez concetățenilor noștri, dra­goste de neam iubirea aproape­lui și credință nestrămutată în legea cea sfântă, pentru eși complect victorioși din a putea lupta cea mare pentru triumful libertă­­ței și a civilizației eterne. Teodor Culiță Directorul prefecturei de poliție Urez întregei suflări din românească, sănătate deplină țara și mulțumire sufleteasca. Pincus Șapira Membru al Camerei de comerț Eu nu doresc nimic. Prof. N. Negulescu Prefectul județului *­­0X0-Doctor B. TATARSKI Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. * f Ancheta Daciei Ce doriți să aducă anul 1925? „Dacia“ urează cititorilor săi, ca în 1925, belșugul și veselia să gonească departe sărăcia și a­­marăciunea lui 1924. •• Groaznica­ssenoro­cire pe linia Ba­zar­gic Un sătean tăiat de tim Noaptea trecuta, o nenorocire s’a întâmplat pe linia de cale ferată Bazargic-Medgidia, în dreptul co­munei Ghiuvenlia. . Trenul a surprins pe linie pe ță­ranul Ghenciu Vasile din Caraomer sfărămându-i căruța și omorân­­du-l pe loc. —xox- Cadavru găsit Intr'o răpă din nord-vestul satului Boascic județul Constan­ța, a fost găsit cadavrul tânăru­lui Gh. P. Neagu în vârstă de 25 ani, din comuna Topal. Se crede că numitul voind să vie la sora sa, care locuia la Boas­cic, a căzut în râpă. A fost încunoștiințat parchetul de Constanța. -xox- Arestarea unni bandit Bazargic 31. — Eri a fost a­­restat în comuna Enimahale din județul nostru, individul Ivan Ghen­iu Minciu, venit, din Bul­garia împreună cu încă doi com­i­tagii cari, însă nu au putut fi prinși. Deasemenea a fost arestat și găzduitorul acestuia anume Du­mitru Gh. Fotel. -------OXO­ Tâî­lărie la bariera orașului Astăzi dimineață săteanul Dă­­nilă Leanu din Mangalia, venind cu căruța spre Constanța, la bariera orașului în dreptul fabricei „Gris­tarul Dobrogei”, a fost­­ oprit de cinci indivizi ce se aflau deaseme­nea intr’o căruță. Aceștia după ce l-au bătut’ l-au jefuit de bani și de un cojoc, după care au dispărut. -------xox------­ Piața cerealelor Cereale sosite și vândute pe ziua I de 30 Decembrie la­­ Obor: căruță grău 1050 12 căruțe orz 600-610 l­­«căruță in , 1300 8 căruțe ovăz 560-582 26 căruțe porumb 1 585-610 BURSA 6 vag. porumb 30 Decembrie ,590-612 * vag. in 1280 -oxo- Tipografia și Papetăria »ALBANIA* Constanța Urează cu ocazia Anului NOUI II ® 25 Onoratei sale clientele Fericire Íi și Progres în afaceri mici Aflăm cu plăcere înființarea în localitate a unui cerc intim com­pus din intelectualii orașului, u­n scop de a strânge relațiunile fami­liare ale societății constănțene. In aces scop se va da o serie de ceaiuri dansante—fără taxă de intrare—în saloanele Hotelului Re­gina. Primul ceai dansant va avea loc în ziua de Sâmbătă 3 Ianuarie 1925 ora 5 d. a. Persoanele cari vor lua parte la aceste ceaiuri vor primi invitații speciale. Cercul este condus de d-nii G. C­olini și N. Papadat consilieri la Curtea de Apel­ Constanța, A. Du­­mitrescu prim-procuror, Em. A­­lexandrescu judecător de instrucție, Const. Irimescu, Traian Constan­­­tinescu, Octav Goruneanu, S. Vul­can, V. Bellu și P. Teodoru avocați, N. Constantinescu-Pană profesor liceu, I. Stoenescu-Dunăre inginer și doctor I. Rossetti, 000 Consiliul comunal, a aprobat fun­cționarilor primăriei, o gratificație egală cu salariul fiecărui funcțio­nar pe o lună. 000 Vaporul „Regele Carol”, a ple­cat aseară la Pireu și Cospoli. Pe bordul acestui vas, s-au îmbarcat mai multe familii turcești ce emi­grează din Cadrilater în Anatolia. 8­00 p. Arnold Birnbaum anunță prietenii și cunoscuții, că soția sa a născut o fetiță. Mare REVELION la restau­rantul „ELITA”. . Menu bogat. Surprize, M­uzi­că clasică, Serviciu prompt Lei 80 de persoană. 800 Librăria Al. Teodorescu Str. Al. Lahovari No 4 (vis-a-vis de poștă) Urează tuturor clienților fericire și abondetă pe anul­­ 19­ c5 - i Cronica rimată de Anul Nou Cititori și cititoare, îmi dau zor de reveillon. Să se scriu aci în .Dacia,* cronica, în foileton. Să refuz ? Aceasta-mi este imposibil de făcut. N’am motive de scăpare. Așadar, mă execut. Am luat deci tocu’n mână și o coală de hârtie Așteptând, dorita Muză, cu ’aspirația ei, să vie. Și, cum stăm așa’ntr'o doară, arunc ochii pe fereastră? Și văzui, veți crede poate, vreo pasăre albastră ? Nu, văzui pe domnul jude­, cu chelia și, vă spun, M’ apucă așa deodată, o criză de râs, nebun. Nu, se duse naibii, Muza , s’a speriat micuța fată... Deci, dac’am pornit cu râsul, hai cu cu râsul s’o fac lată ! Ce mai freamăt e pe stradă, ce cucoane, ce fetide . Nu e loc nici pe trotuare de fulare și rochițe. Magazinule inundă, cu pachetele, Constanța— Cum inundă cu agenții, când e pleașcă, siguranța. Iar în zarva asta mare, în bizara feerie Cum vă spui, amicul jude, trece grav cu-a sa chelie. Pare-se că suscitatul, pregătește o instrucție Ca de reveillon s’ofere, l-ai săi oaspeți, drept producție. Peste tot se cumpăr daruri cum e obiceiul vechi. Și de-aceia la vitrine, se îndes, perechi--perechi. Singur eu gândesc în mine, cam ce pot să fac cadou. După cum e obiceiul, la amici, de Anul Nou? Uite-așa, domnului Nae, ce-mi poartă prietenie, I-ași trimite­ o manutanță, ca în largul său, să fie. Iar domnului Andronescu, fiindcă i-a surâs destinul, O vadră cu fundul dublu, cu ea să măsoare vinul... Domnului prefect Grigore, dărui­ i-aș o­pi(r)Iula, Ca să i treacă mahmureala, când stă noaptea, caraulă. Domnului Grigore Roșu, i-aș trimite un ștergar: Să se șteargă când transpiră, în rol greu de gazetar. Și, să nu uit pe istețul, pe simpaticul Culitză . Lui­ i-aș dedica romanța .Foaie verde, foi de viță.* Și aș mai trimite daruri, dintre toate ce există După cum vedeți, la vale, pe alăturata LISTA Pentru domnul R. I. Cocea, fiind că-i arator cu­minte, O mașină automată pentru fabricat cuvinte. Pentru șeful vămii, Gică, câți­va fini din bronz turnați Ca să fie’n expediții și’n afaceri mai versați, Pentru polițaiul cela, ce în port are putere, Un volum ce stabilește, cuviincio­­sele maniere Pentru domnul Tulea Weisbuch, fiind­că-i supărat pe mine, Un vagon cu cronici d’astea, doar s’o sătura, în fine... Pentru domnul Ciupercescu, un sfat, cred de mult folos : Să astâmpere pe „amicul”, fiind c’a fost la contencios... Pentru domnul D. Rizescu, un birjar cu cap de oțel, Ca să nu se mai fărâme, când o da cu bâta’n el. Și­ un ciomag, c’al lui Rizescu, pentru popa Niculae Ca s’aplice sfânta lege, cu anchete și bătaie. Un curs de slăbire pentru: Florea Florea cerealistul, Ceai în mostre sigilate, lui Frangopolos chimistul, Automobil nou la domnul consilier Gogu Rigani Pentru Badea și Manole, povestirea „Năsdrăvanii“, Lui Constantinescu-Pană, un licean complect din gumă, Ca să nu se obosească, căci gimnastica nu-i glumă. Lăutari lui Aurică, dela „Rampa-Drăgășani* Și colegilor din presă, ce-au nevoie, gologani. Dar, cum stăm așa în voia fanteziei caraghioase Văd pe zidul unei case, un afiș, cu buchii ’groase. M’apropiai să-i văd cuprinsul. Vre-o serbare, vre-un bal ? Nu­ afișul era astfel: NOU DEJTOT — — — — SENZAȚIONAL! Comercianții din Constanța —— REVEILLONUL vor serba (­D (-) (- ----------------La o masă amicală’n CAZINOUL COMUNAL Vor fi Vinuri din Oltenia MARTAFOI ȘI FOC BENGAL Iar această feerie, veselă și minunată DE DOMNUL ILIE MECU însuși, va fi patronată. — —--------------------------------------­Și, prin gând întreg programul mi se arătă ’nainte Parc’aud pe domnul Mecu și frumoasele-i cuvinte. Iar apoi, pe domnul Pincu, ce vorbește afectat Arătând cu grai de aur și ’n stil șapirogravat Că inelul ceva mare, care ține strâns legată, Toată lumea comercială, e o piatră nestimată Și că ceasul se apropie, și-o suna cu ton de aur, c­onfirmând că, comercianții, sunt al țarilor tezaur. Președintele Georgescu, cu talent de orator, Demonstra­ va în discursu-i, e’ Anul Nou e negustor. Iar simpaticul Petrescu, fiindcă­­ vicepreședinte Va susține­ acelaș lucru, fiind mai mic și mai cuminte. Vinurile din Craiova, or să facă noaptea albă, Până zorile-o s’apară, cu roșiatica lor salbă. Deci, încheiu aceste rânduri din ritmat Ji foileton... Uite-așa, va fi’n Constanța, în noaptea de reve.Hon. DRAC LEIK 11 [sili suerim si wa ii sosi iii Io Depozitul soi. „talii fosilii“, Mii S ■ Pretori rezonabile Greutatea garantata

Next