Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-01-03 / nr. 2
Sporirea flotei grecești O nouă bază navală franceză în Mediterana Atena. 1.—Din sursă oficială se anunța că între guvernul grec și ministerul marinei franceze, urmează tratative, cu privire la cumpărarea de către Grecia a șase torpiloare ce aparțin Franței din vasele capturate în râzbi. Tratativele ar avea ca bază cedarea de către statul ellen, Franței, a unei insule din Arhipelag, unde flota franceză să poată instala o nouă bază navală pentru Mediterana. Execrații în massă în albaniă Atena. 1. —In apropierea orășelului Krime, trupele lui Ahmet Zogu, capturând 60 de soldați ai lui Fan NoIi, aceștia au fost executați prin împușcare, după o scurtă judecata. Populația greacă din regiunile Albaniei, îngrozita de masacrele ce continuă, a adresat plângeri atât noului guvern albanez, cât și guvernământului din Atena. Bunurile refugiaților greci Atena, 1.—Ziarul «Figaro d’Athene“, publică următoarele: In cursul lunei Ianuarie, o delegație a guvernului ellen va pleca la Angora, pentu a trata cu membrii guvernului otoman, retrocedarea bunurilor refugiaților greci din Turcia După cum afirmă susnumitul ziar, Grecia ar fi hotărâtă a pune sub stare de sechestru, averile supușilor otomani stabiliți pe teritoriul ei, până la retrocedarea bunurlor actualmente confiscate de turci. Urmările noului calendar Cântârețul bisericei Cavaclar Adam Popescu, aflăndu-se in comună pentru facerea slujbei religioase, a fost luat la bătae de sătenii Vasile Tomas și Gh. Cupes, nelăsându l să slujească dupa noul calendar. S’au dresat acte de dare in judecată contra mumiilor. ANUL XII. No 2 Director-Proprietar L. m. ioscu Redacția și Administrația Strada freien No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . 6 , . 500 Iei 270 „ DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Sâmbătă 3 ianuarie 1925 Mnuscrisele nepublicate nu se — înapoiază —DACIA Director politic*, o. gorunsanu TELEFON No. 42/36 — Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarif flirtan din laknn MirchM 111 ! - Cum se va putea restabili ordinea- In articolul precedent am vorbit despre pericolul slav în Albania și Macedonia, arătând uneltirile sârbilor călăuziți de politica imperialistă hrăpăreață. . . Continuând cu studierea situației din Balcani, e timp să ne ocupăm și de importanta chestiune a pacificărei peninsulei, astăzi, după ce, timp de 12 ani am asistat la o complectă transformare a acesteia. Dacă omenirea n’ar fi fost tarată de torentul vertiginos al unei vieți tot mai intense și dacă ar fi putut să se dedea plăcerei de a medita mai adânc, ce de reflecții i-ar fi putut sugera spectacolul măreț al popoarelor—foste subjugate— cari se găsesc în momentul de față în măsură de a dispune de soarta lor. " Din cuceririle otomane, ce au adus urgia până sub porțile Vienei, ce a rămas astăzi pe continentul nostru? Un singur oraș mare cu activitate în prăbușire și o minusculă provincie, vecină Asiei... In timpul celor șase secole de ocupație a Balcanilor, turcii n’au putut însă să-și asimileze populațiunile grece, sârbe, albaneze, române și bulgare, cu toate uriașile sforțări ale sultanilor ce s’au perindat, își dădeau seama, că tocmai mozaicul naționalităților, va fi prăbușirea imperiului. Răsboiul din 1877-1878, dădu destul de gândit conducătorilor Turciei cari vedeau prăpastia cu ochii, dat fiind creșterea curentului de neatârnare al popoarelor până atuncirobite. Ideia preconizată de revoluția junilor turci, acea a unificării constituționale a tuturor națiunilor Turciei, a dat deasemeni greș. Nu se putea da suflet otoman unor popoare de artă rassă și credință. Evenimentele din 1912 și acelea ale marelui răsboi, au dovedit-o îndeajuns. Logic era deci, să asistăm acum, la o epocă de remembrare etnică a fiecărei națiuni balcanice în parte, și la o altă epocă de liniștire. 1 Imperfecțiunea fatală a tratatelor de pace, și defectuozitatea frontierelor noui din punctul de vedere etnic, au împiedecat precum se vede, pacificarea peninsulei. S’au născut diverse probleme etnice, acea albaneză, macedoniană, a Traciei etc., toate datorită acestor cauze. La această tristă situație, se mai adaugă uneltirile sârbilor, cari tind, prin politica lor de acaparare, să stăpânească marea Egee și Adriatica. Neintervenția marilor puteri, ar însemna o nouă apropiată conflagrație balcanica și încă o palmă—dacă Serbia va isbuti—pe obrazul latinității pe lângă aceia (ce i s ’a dat cu ocazia anexărei Banatului românesc, la Serbia. Ca încheiere deci, pentru restatabilirea ordinei în Balcani, ,trebuesc noui frontiere, nu politice ci pur etnice, deplina autonomie a minorităților ce fatalmente vor trebui să existe și mai presus de toate, e necesar a se pune frău, aspirațiilor hrăpărețe ale Iugoslaviei, . ! AL. DRATSKI Ca accput suspect cadea Ne aduce asul nou. Fulgi ușori frumoși de nea, Ce -aștern o mușama... CARNETE TIP de Iimpozit numerotate! se găsesc gata la! Tipografia Albania. == CONSTANȚA =! Știri din Bulgaria Condamnarea unor țărăniști-atentatori la câte 15 ani muncă silnică.—Un nou asasinat.Macedonenii se râzbmnă.— Presa bulgara și uneltirile sârbilor în Albania—Campania electorală din Iugoslavia. Diverse Sofia 31.— Presa locală comentează în diferite feluri, sentința tribunalului, dată în procesul atentatului de cale ferată de lângă stația Nadejda, săvârșit în cursul grevei muncitorești din anul 1921. Se știe că sindicatele profesionale, în urma refuzului de a acorda sporuri la salarii și a politicei de restricțiune și nerespectarea celor 8 ore de muncă, de către fostul guvern țărănist de sub șefia decedatului Stamboliischi, au declarat în unanimtate (atât sindicatele comuniste cât și acele sociale-democrate) grevă generală, spre a determina guvernul de a ceda. Greva a ținut aproape două luni și s-a terminat cu înfrângerea greviștilor. In timpul grevei, guvernul și organizația agrariană deslânțuiseră o adevărată cruciadă împotriva muncitorimei. Orice mijloc a fost utilizat pentru ca să compromită mișcarea grevistă. Așa de pildă în afară de atentatul de la teatrul Odeon," în cursul grevei prefectul de poliție a Sofiei Prutkin împreună cu Stoil Ștefanov, membru în oculta țărănistă, au pus la cale atentatul de la stația Nadejda, unde aruncând în aer podul calei ferate, tindeau ca acest atentat să le servească de pretext—de altfel cum s’a și întâmplat—pentru a face arestări printre conducătorii grevei. Instruirea muncitorilor—presupuși atentatori—a sabilit vinovăția celor doi țărăniști de mai sus, însă în urma intervenției guvernului Stamboliischi, tribunalul a clasat afacerea. După doborârea fostului regim agrarian, procesul a fost redeschis de actualul guvern și în consecință tribunalul a condamnat pe ambii autori —Prudkin și Stefanof—la câte 15 ani muncă silnică și 20 ani pierderea drepturilor cetățenești. Sentința tribunalului, a fost bine primită de presa guvernamentală, iar ziarele țărăniste au avut o atitudine dubioasă. Un nou asasinat, o penibilâ impresie a produs în arcurile politice, știrea asasinării la Milano a lui Ciaules, unul din conducătorii mișcărei macedonene. Numitul în ultimul timp a fost acuzat că ar fi simpatizat cu mișcarea comunistă și că nu ar fi fost străin de atentatul comis asupra lui Tudor Alexandros. Criminalul Stefan Dumitrof a încercat să se sinucidă, dar nu a reușit întrucât a fost arestat de poliția milaneză. El a declarat în fața instrucției că este naționalist macedonean și că este fericit că lui i-a căzut sarcina de a-l omorâ pe Ciaulef. Presa bulgară și uneltirile sârbilor. Întreaga presă, atât cea guvernamentală cât și acea opoziționistă este unanimă în a crede că răscoala și continuile tulburări în Albania sunt opera guvernului sârb. Ziarele bulgare afirmă de asemenea, că rebelii sunt organizați pe teritoriul Iugoslaviei și sunt finanțați de guvernul sârb. Intre țărăniști și comuniști.Concomitent cu hotărârea luată de conferința tineretului agrarian, și grupul parlamentar țărănist, hotărât să respingă frontul unic a cu comuniștii și să rupă orice legături cu aceștia. In acest sens au și apărut comunicate din partea grupărilor țărăniste. Hr. Stoianof — DXO Cura se stârpesc bandiții în Grecia Atena. 1. —Guvernul în urma hotârârei luate, a trimis, la frontierele Macedoniei trei regimente de jandarmi, pentru stârpirea bandelor de tâlhari și comitagii ce terorizează populația. Trupele au reușit să captureze numeroși bandiți cari au fost executați. Pe de altă parte, se anunță că guvernul va face o energică intervenție la Sofia, întrucât s-a stabilit că, bandele sunt susținute de autoritățile bulgare. xox--- Accidental din triaj In triajul gării s’a întâmplat ori dimineață un accident destul de grav, victimă căruia a căzut manipulantul de vagoane Costica Panduru. Acesta vroind să lege două vagoane, ambele în mers, tampoanele lor i-au prins palma mânii stângi, strivindu i-o. Nefericitului i s-a amputat mâna, la spital. Contrabandiști arestați Cabinetul de instrucție a arestat pe cafegiul Bata Josef și pe chelnerul Niculae Mincea, pentru faptul ca au făcut trafic cu wiski ntrodus prin contrabandă. -xox- Agresiunea din De Cuzoi Locuitorii Dragomir S. Dima și Gheorghe Roman din comuna Docuzol, județul nostru, pe când se întorceau deja cafenea, spre locuința lor, au fost grav bătuți de către necunoscuți. Din cauza rănilor căpătate, muniții au fost internați în spitalul din Medgidia. ------------0X0---------— Spărgători de vagoane prinși Polița a arestat pe pungașii Mihail Vaverca și Alexandru Cartai, ambii autori a numeroase furturi, comise ultimul la vagoanele cu mărfuri timp S’au găsit la domiciliile lor, adevărate depozite de mărfuri furate. Investigațiile sunt în curs xox Faptele zilei FURT.— Poliția a arestat pe Stoica Gheorghe, pentru că a furat fiind în serviciul lăcătușului Dragomir Baiciu, suma de 1220 lei. Furt în gară.— D-nei Anna Loker i s’a furat aseară în gară, din buzunar un portofel cu 300 franci francezi și 800 lei. Poliția anchetează. O excrocherie, D. Bogianu, a reclamat poliției Victor pe Iașii Vinescu, intendentul abatorului, căruia lăsându-i în păstrare 6000 de lei și lucruri în valoare de peste 5000 lei, acesta și le-a însușit, refuzând restituirea lor. ------------0X0----------- Polițe protestate pe ziua de 23 și 23 Decembrie 1924 Gheorghe A. Manea Saragea 2500; Nicolae T. Calciu Constanța 11889; Eaca Hagi Bechir Tatlageac 7500; Eleonora Nicolau Tatlageac 7500; Eaca Hagi Bechir și Eleonora Nicolau Tatlageac 4000 Mitică Antonescu Movilă 4250 trată Moritz Comet Constanța 5000; D-l Popescu Oltina 5000; Miloș Marcu Anadolchioi 3000; loan Bulgărea Constanța 15000 trată; Stoica Petcu Hasiduluc 11700; Moritz Comet Constanța Iocoo; loan Bârzan Medgidia 6600 trată; D. Gheorghiu Constanța 1500; Ferdinand Heim Mangeapuar 5000; Alex. Predescu și Măchită Slobozia 3380; Teodor I. Chisnoiu Chiorcișmea 6000; Tudor Ioan Romanu ța 4346 frată’ Radu I. Rotaru Cerchezchioi 4000; Iordan Caliu jurnal Mihai Viteazu 6000 ; Marin M. Costache Viile Noui 2000; S. Achiopulos Constanța 11000; Nicolau M. Vasiliu Parachioi 4453; Iani S. Haralambie Aliman 3000; Const Harambie Carachioi 3000; Promet: Vasiliu Mangalia 5000; Nicolaus Serr și Petre Serr Ebichioi 40000; Iohan SmidtCogealia 19575. încasările vămei Constanța pe 1924 încasările vămei locale pe anul 1924, se urcă la cifra de 916.033. 354,25 lei, după cum urmează: Din taxele de import 207542265, 85 lei, din ale exportului 578831634, 40 lei, diverse 59382950,80 lei, taxe de consumație 8469929,90 lei, taxa pe zahăr 1301128 lei, taxele petrolului 435173,60 lei sanitare 37763 lei, taxe de grajd 12567510,55 lei din intrarea în țară a lucrătorilor străini 1409012,75 lei viza pașapoartelor 72300 lei, din taxa de jumate la sută la import 12051398, 80 lei, la aceași taxă la export 14904493,90 lei și din diferențe diverse 46324,25 lei. ------—xox Un factor poștal incorect Mai multe persoane domiciliate la vii, între care și d. Gruber, au reclamat inspectoratului poștei din localitate, pe un distribuitor de scrisori, care ar fi sustras scrisori. Suntem informați că acelaș inspectorat mai anchetează dispariția unei scrisori de mare valoare, ce conținea importante sume de bani. •- --ovo • Jefuirea unui comerciant Silistra 31.—• O bandă compusă din 8 indivizi necunoscuți au pătruns în satul Omurlacă, comuna Trupciular județul nostru jefuind pe comerciantul A.I Hogea Rusteinu și rănind grav pe caraulele satului Amet Tair și Ilia Ruset. După isprava lor bandiții s’au retras în pădurea dinspre frontieră oxo-Atacuri banditești Tulcea 31.Doi indivizi necunoscuți au jefuit în dreptul Podului Roșu,din comuna Lascar Catargiu, pe agentul pescăriei Niscului Roman luându-i suma de lei 2900 ce o avea asupra sa. Aceeași indivizi au jefuit și pe femeia Maria Sebeceanu din comuna Lascar Catargiu cu suma de lei 700. 1 -xox-Incendiu din com Regebcuius Un incendiu a distrus ori casa locuitorului Chiriță M. Dumitru din comuna Regebcuius județul nosstru. Focul a luat naștere de la un coș. Pagubele se cifrează la suma de lei 30000, -xox- Din porfi VASE SOSITE: .Asia” francez cu 1232 tone diverse pasageri din New-York, mărfuri și „împăratul Traian“ din Pireu cu pasageri și 48 tone mărfuri, „Erota“ grec deșert din Pireu, „Angeliki Săpări“ grec, din Pireu cu 150 tone portocale și lămâi și „Troia““ german din Anvers cu 629 tone mărfuri diverse. —*-----xox— — Doctor B. TATARSK! Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. MEH Bfiliti, Sulfii și Sărbătorirea d-lui i. Mecu» - îngroparea vechiului an. - Toasturile. - Surprizele, - Asistența Intr’o atmosferă de caldă colegialitate și înălțare sufletească, o parte din lumea comercianților și industriașilor de ambele categorii din orașul nostru, au sărbătorit revellionul în comun în sala de spectacole a cazinoului, răspunzând prin aceasta, in stațiunei d-lui Ii*- Mecu, aspectorul general al Băncii Naționale, președinte al Casei de împrumute pe Gaj. din Constanța și președintele Sfatui Negustoresc. Sala de teatru a special amenajată pentru cazinoului, această ocaziune a fost aproape neîncăpătoare față de numărul acelora cari au ținut să serbeze laolaltă, sosirea noului an. Oamenii de finanțe, marii și micii industriași, comercianții cu familiile lor, au format o admirabilă societate care a sărbătorit cum se cuvine revellionul. O orchestră — Jass-bard,— a delectat selectul public, până în zori, în care timp s’a dansat cu mult gust La orele 12 noaptea, în toiul mesei, curentul electric a fost întrerupt un minut, semn că anul 1924 expia, trecând în eteritate, pentru a face loc noului venit. Odată cu stingerea luminilor în sală cortina ridicându-se, lăsă să se vadă pe scenă tabloul vivant reprezentând sosirea anului nou 1925 și prăbușirea celui vechi. Aplauzele prelungite ale asistenței, au mulțumiri celor ce au compus tabloul, pentru perfecta reușită și originalitatea creației. Când s’a făcut lumină, d. ine Mecu ridică primul toast, în aplauze frenetice ale celor prezenți. .Anul 1924 zice d-sa, „urmându-și calea destinului, a trecut în eternitate, cedând locul noului venit. Cu toții știm, doamnelor și domnilor, ceea ce a fost anul un an de lipsuri, de tot felul 1924, de suferințe și de mizerii, care pentru noi toți nu va însemna decât o experiență în plus, făcută cu mari sacrificii, iar pentru posteritate un an de tristă memorie. Acum, pășind pragul noului an 1925, suntem animați de speranța de mai bine și de o viață așa cum odinioară o știm cu toții că a fost, în România din naintea războiului Și sunt cu atât mai legitimate aceste speranțe ale noastre, cu cât aruncând o privire retrospectivă, asupra timpului ce a trecut de la război până astăzi, constatăm că anul 1924, a fost cel mai vitreg, pentru desvoltarea economică a țării, la toate direcțiile și pe toate terenurile, în special comerțul și industria, acești doi mari și de primă importanță factori de propășire economică, au avut în cea mai mare parte de suferit. Abnegația și spiritul de perseverență, al acelora cari compun pătura cea mai productivă din această pate a țarei, comercianții și industriașii, au fost puse la grele încercări și a trebuit răbdarea și eroismul dictate de conștiința misiunei lor să intervie, pentru a nu se da loc la un dezastru economic, către care fatal ne împingeau timpurile. Să sperăm că odată cu anul nou a cărui sosire o serbăm, vor porni a se îndrepta și îndepărta greutățile, cari se opun și că vor fi înlăturate prin, chiar expansiunea firească a comerțului și industriei dobrogene, care expansiune, nu va întârzia să se producă. Fericit că alături de mine și cu mine, pășesc în pragul nobii an, comercianții, industriașii, membrii corpului contabililor asociați și reprezentanții presei dobrogeni’,cari au răspuns invitației mele,—ridic paharul meu în sănătatea dvs., urându-vă la muți ani!“ Aplauze nesfârșite timp de câteva minute au răsplătit pe orator, care a fost purtat pe brațe de 2 mici, în mijlocul tradiționalei »sârbe . Toastului d-lui Hierecu, îi succedă acel» a! d-lui G. Georgescu, președintele Camerei de comerț, care în cuvinte bine simțite, a închinat pentru d. I. Mecu și pentru cei prezenți. Au mai vorbit d-nii Sp. Constantinescu, secretarii corpului contabililor, R. Cocea, președintele asociației micilor industriași, Cristea, expert contabil, căpitan invalid N. Ștefan, vicepreședintele Sfatului Negustoresc, și Stoianovici, inspectorul Cooperativelor sătești, cari în cuvinte bine simțite,au arătat admirabilele calități sufletești ale d-lui Ilie Mecu, precum și frumoasa activitate ce o desirie pentu ridicăku conicisnului și industriei dobrogene. In numeroasa asistență, reiforcăm: d-na și d. Ilie Mecu, inspector general al Băncii Naționale și președintele Casei de împrumut pe Gaj, d-na și d. G. Georgescu, președintele Camerei de Comerț, d na și d. Em. Alexandrescu judeinstructor, d-na și d. Romulus Cocea, d-na și d. Belloiu, d. căpitan invalid Nic. Ștefan, d-na, d. și d-ra Bărbulescu, d-na și d N. Onescu, d-na și d. Adolf Șapira, d. avocat Bellu V., d-na și d’. Manicatide, d-na și d. Curb'd, d na și d Andreescu, d-na și d. Frangopol, d-na și d. Stavraca d-na și d. Octavian Vâleanu, inspector comercial, d-na și d. Gheris Delaistru, d-na și d. Sp. Constantinescu, d-na și d. Carp, d-na și d. Petrescu, directorul B-cei Generale, și vice-președinte al Camerei de Comerț, d-na și d. Ploeșteanu, d-na și d. Eiman, d-na și d. Orezianu, d-nii S. Cristea, Al. Syribzd, Botez, și A. Crisea, d-na și d. Pantelimonescu, etc. Serbarea a luat sfârșit în zorile zilei când fiecare a plecat cu impresia, că această reuniune constitie începutul unei mișcări de regrupare a forțelor comerciale, industriale și financiare, unire ce va trebui să fie înfăptuită în cursul noului an 1925, pentru ca țara să pășească pe calea progresului. -oxo------- IEI IE I [xox- Colicl mea REVELIONUL „Inutil să mai insist asupra faptului că absența ta, mi ar cauza o adâncă neplăcere. Vino, iubite amice, să serbăm împreună cu tot fastul cuvenit, îngroparea defuntului an, care—să sperăn—se va duce cred dracului, cu tot cortegiul său de lipsuri și nevoi, P. S. Să știi că dacă nu vii, sunt în stare să rup orice legături de prietenie cu tine”. " TACHE TRAZNITU Era a cincea invitație primită, în ajunul reveillonului—și drept vorbind, cea mai cordială. Mă hotărîi să accept invitația trăznitului meu prieten, pentru mai multe considerente: prima, Tăchiță mi era prea bun prieten; secundo, Tăchiță avea un minunat gust de a organiza petrecerile—și terția—Tăchiță avea o cumnată de o rară drăgălășie, ceea ce constituia—dealtfel—în cazul de față, supremul argument. 1 Partea cea mai grea era, că amicul locuia în C..., deci la o depărtare de 60 km., cale de două ceasuri cu trenul. în In seara reveillonului, plecai deci C... cu tot desgustul ce-mi pricinuia călătoria pe c. f. r. gândindu-mă că mă voi despăgubi de neplăcerile voiajului, iar fix la ora 11, coborîi din tren și-n goana mare a cailor, zburai într’o trăsură la reședința amicului Tăchiță, unde curând ajunsei. In casă era o larmă teribilă. Sunetele unui fass-band îndrăcit, se amestecau cu zgomotul farfuriilor și râsetele celor dinăuntru. Pătrunsei în curte, îndreptăndu-mă spre intrare, când un dulău mare negru, năvăli dintr’un butoi undeși făcea siesta asupra-mi, ffăcându-mi în doi timpi și trei mișcări praf pantalonii, cari probabil, nu erau croiți pe gustul său. Intrai în sfărșit înăuntru, nu tocmai încăntăt de primire. Vre-o douăzeci de indivizi de ambele sexe, beți, jucau un brăuleț și de brău și de curea. Un domn foarte guraliv, țipa cât Îi lua gura, la amicul Tăchiță, care sărea ca un țap, în mijlocul horei.—Pă vine Tache, pă vine... așa neică, așa!... Și tot aplecându-se, dădu cu ochii de mine, care priveam jenat din prag. — Ihiții!.. Păi bine dragă așa de târziu ai venit ? Apoi năvăli la mine ca să mă sărute, răspândind o duhoare grozavă de vin. — Iartă-mă dragă, iartă-mă! Credeam că nu mai vii. Noi, ne-am făcut la dinți, după cum vezi și Lili, a plecat la masa la București. Hai să jucăm! — Cum dracu să joc bve? Am pantalonii praf, ce, vrei să mâine de râs? I — Pfiii [... da rău ai ajuns măi odragă! Să nai și tu o pereche de antalonii 1 — Ba am avut, da mi i-au rupt câinele ce-l ții deslegat. Așa primești tu musafirii ? Merg ! \ Doamna Trăznită veni să vadă ce este, cuprinsă de aceaeș mirare ca și bărbătu-său. „ Am remarcat că era îmbrăcată într’o rochie care o făcea foarte grațioasă. O rochie care de jos, se începea foarte de sus, și de sus se începea foarte de jos. Ascultă Tache dragă, zisei cu amicului trăgându-1 la o partein halul în care mă găsesc, cred că cel mai bun lucru ar fi să-mi dai ceva de mâncare, că-mi săr ochii din cap, de foame. — Dragă, ai venit prea târziu. Regret din suflet dar nu mai a rămas nimic. Í __ — Fie, continuat eu, da-mi cel puțin o cameră să mă culc, fiindcă nu pot participa astfel cum sunt la petrecere. — Imposibil iubitule! Inchipuește ți, și făcu roată cu mâna sprei musafiri, toți aștia au venit cu copii și peste tot locul e ocupat. Zău! Regret din suflet!... •U, —* Condu-mă la un hotel, stăruii ^ ! —■ Cu toată plăcerea, dar, nu pot... invitații, musafirii, cum să-i las ? Am plecat din casa amabilului meu prieten, cu cea mai frumoasă amintire, rătăcind pe străzile orașului, in căutarea unui hotel, urmărit de o gașcă de căini cari mă lătrau, pănă când amorțit de frig și mort de foame. Urnă culcai pe bordura trotuarului. Din ațipeală m'au trezit doi comisari cari făceau razie pentru arestarea vagabonzilor și făcătorilor de rele. Eu le-am făcut salteaua după mine au mai prins doi pungași de buzunare și un hoț de cai, cu cari la un loc, am fost încarcerat „la beci” unde am stat pănă « doua zi dimineața, cănd limpezindu sa lucrurile, mi s’a dat drumul. Petrecusem foarte bine, raveilleaui... SYMBA» iii stpn» si itlt Eliile 11 iis li Iwh 1.„[«fii Mii“, Mii B Prafuri rezertabl'e Greutatea caran fata