Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)

1925-01-03 / nr. 2

Sporirea flotei gre­cești O nouă bază navală fran­ceză în Mediterana Atena. 1.—Din sursă ofi­cială se anunța că între gu­vernul grec și ministerul marinei franceze, urm­ează tratative, cu privire la cum­părarea de către Grecia a șase torpiloare ce aparțin Franței din vasele capturate în râzb­i. Tratativele ar avea ca ba­ză cedarea de către statul ellen, Franței, a unei insule din Arhipelag, unde flota franceză să poată instala o nouă bază navală pentru Mediterana. Execrații în massă în albaniă Atena. 1. —In apropierea orășelului Krime, trupele lui Ahmet Zogu, capturând 60 de soldați ai lui Fan NoI­i, aceștia au fost executați prin împușcare, după o scurtă ju­­­decata. Populația greacă din regi­unile Albaniei, îngrozita de masacrele ce continuă, a a­­dresat plângeri atât noului guvern albanez, cât și guver­nământului din Atena. Bunurile refugia­ților greci Atena, 1.—Ziarul «Figaro d’Athene“, publică următoa­­rele: In cursul lunei Ianuarie, o delegație a guvernului ellen va pleca la Angora, pent­u a trata cu membrii guvernu­lui otoman, retrocedarea bu­nurilor refugiaților greci din Turcia După cum afirmă susnu­­mitul ziar, Grecia ar fi hotă­râtă a pune sub stare de sechestru, averile supușilor otomani stabiliți pe teritoriul ei, până la retrocedarea bu­­nurlor actualmente confis­cate de turci. Urmările noului ca­lendar Cântârețul bisericei Cavaclar Adam Popescu, aflăndu-se in comună pentru facerea slujbei religioase, a fost luat la bătae de sătenii Vasile Tomas și Gh. Cupes, nelăsându l să slujeas­că dupa noul calendar. S’au dresat acte de dare in judecată contra mumi­ilor. ANUL XII. No 2 Director-Proprietar L. m. i­­oscu Redacția și Administrația Strada freien No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . 6 , . 500 Iei 270 „ DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Sâmbătă 3 ianuarie 1925 M­nuscrisele nepublicate nu se — înapoiază —DACIA Director politic*, o. gorunsanu TELEFON No. 42/36 — Apare zilnic la ora 12 — Reclame după tarif flirtan din laknn MirchM 111 ! - Cum se va putea restabili ordinea- In articolul precedent am vorbit despre pericolul slav în Albania și Macedonia, arătând uneltirile sâr­bilor călăuziți de politica imperia­­listă hrăpăreață. . . Continuând cu studierea situației din Balcani, e timp să ne ocupăm și de importanta chestiune a pa­­cificărei peninsulei, astăzi, după ce, timp de 12 ani am asistat la­ o com­plectă transformare a acesteia. Dacă omenirea n’ar fi fost ta­rată de torentul vertiginos al unei vieți tot mai intense și dacă ar fi putut să se dedea plăcerei de a me­dita mai adânc, ce de reflecții i-ar fi putut sugera spectacolul măreț al popoarelor—foste subjugate— cari se găsesc în momentul de față în măsură de a dispune de soarta lor. "­­ Din cuceririle otomane, ce au adus urgia până sub porțile Vienei, ce a rămas astăzi pe continentul nostru? Un singur oraș mare cu activitate în prăbușire și o mi­nusculă provincie, vecină Asiei... In timpul celor șase secole de o­­cupație a Balcanilor, turcii n’au putut însă să-și asimileze popula­­țiunile grece, sârbe, albaneze, ro­mâne și bulgare, cu toate uriașile sforțări ale sultanilor ce s’au pe­rindat, își dădeau seama, că toc­mai mozaicul naționalităților, va fi prăbușirea imperiului. Răsboiul din 1877-1878, dădu des­tul de gândit conducătorilor Turciei cari vedeau prăpastia cu ochii, dat fiind creșterea curentului de nea­târnare al popoarelor până atunci­­­robite.­­­­ Ideia preconizată de revoluția ju­­­­nilor turci, acea a unificării con­stituționale a tuturor națiunilor Turciei, a dat deasemeni greș. Nu se putea da suflet otoman unor popoare de artă rassă și credință. Evenimentele din 1912 și acelea ale marelui răsboi, au dovedit-o în­deajuns. Logic era deci, să asistăm acum, la o­ epocă de remembrare etnică a fiecărei națiuni balcanice în parte, și la o altă epocă de liniștire. 1 Imperfecțiunea fatală a trata­telor de pace, și defectuozitatea frontierelor noui din punctul de vedere etnic, au împiedecat pre­cum se vede, pacificarea penin­sulei.­­ S’au născut diverse probleme et­nice, acea albaneză, macedoniană, a Traciei etc., toate datorită aces­tor cauze. La această tristă situație, se mai adaugă uneltirile sârbilor, cari tind, prin politica lor de acaparare, să stăpânească marea Egee și A­­driatica. Neintervenția marilor pu­teri, ar însemna o nouă apropiată conflagrație balcanica și încă o palmă—dacă Serbia va isbuti—pe obrazul latinității pe lângă aceia (ce i s ’a dat cu ocazia anexărei Ba­natului românesc, la Serbia. Ca încheiere deci, pentru resta­­tabilirea ordinei în Balcani, ,tre­buesc noui frontiere, nu politice ci pur etnice, deplina autonomie a minorităților ce fatalmente vor trebui să existe și mai presus de toate, e necesar a se pune frău, aspirațiilor hrăpărețe ale Iugos­laviei, . ! AL. DRATSKI Ca accput suspect cadea Ne aduce asul nou. Fulgi ușori frumoși de nea, Ce -aștern o mușama... CARNETE TIP de I­impozit numerotate! se găsesc gata la­! Tipografia Albania. == CONSTANȚA =! Știri din Bulgaria Condamnarea unor țărăniști-atentatori la câte 15 ani muncă silnică.—Un nou asasinat.­Macedonenii se râzbmnă.— Presa bulgara și uneltirile sârbilor în Albania—Campania electorală din Iugoslavia. Diverse Sofia 31.— Presa locală co­mentează în diferite feluri, sentința tribunalului, dată în procesul a­­tentatului de cale ferată de lângă stația Nadejda, săvârșit în cursul grevei muncitorești din anul 1921. Se știe că sindicatele profesi­onale, în urma refuzului de a a­­corda sporuri la salarii și a po­liticei de restricțiune și nerespec­­tarea celor 8 ore de muncă, de către fostul guvern țărănist de sub șefia decedatului Stamboliis­­chi, au declarat în unanim­tate (atât sindicatele comuniste cât și acele sociale-democrate) grevă generală, spre a determina gu­vernul de a ceda. Greva a ținut aproape două luni și s-a terminat cu înfrângerea greviștilor. In timpul grevei, guvernul și organizația agrariană deslânțuiseră o adevărată cruciadă împotriva muncitorimei. Ori­ce mijloc a fost utilizat pentru ca să compro­mită mișcarea grevistă. Așa de pildă în afară de atentatul de la teatrul­­ Odeon," în cursul gre­vei prefectul de poliție a Sofiei Prutkin împreună cu Stoil Ștefa­­nov, membru în oculta țărănistă, au pus la cale atentatul de la sta­ția Nadejda, unde aruncând în aer podul calei ferate, tindeau ca acest atentat să le servească de pretext—de alt­fel cum s’a și în­tâmplat—pentru a face arestări printre conducătorii grevei. Ins­truirea muncitorilor—presupuși a­­tentatori—a sabilit vinovăția celor doi țărăniști de mai sus, însă în urma intervenției guver­nului Stamboliischi, tribunalul a clasat afacerea. După doborârea fostului regim agrarian, procesul a fost redes­chis de actualul guvern și în consecință tribunalul a condam­nat pe ambii autori —Prudkin și Stefanof—la câte 15 ani muncă silnică și 20 ani pierderea drep­turilor cetățenești. Sentința tribunalului, a fost bine primită de presa guverna­mentală, iar ziarele țărăniste au avut o atitudine dubioasă. Un nou asasinat,­ o penibilâ impresie a produs în arcurile politice, știrea asasinării la Mi­lano a lui Ciaules, unul din con­ducătorii mișcărei macedonene. Numitul în ultimul timp a fost a­­cuzat că ar fi simpatizat cu miș­carea comunistă și că nu ar fi fost străin de atentatul comis asupra lui Tudor Alexandros. Criminalul Stefan Dumitrof a încercat să se sinucidă, dar nu a reușit întru­cât a fost arestat de poliția milaneză. El a declarat în fața instrucției că este naționalist macedonean și că este fericit că lui i-a căzut sarcina de a-l omorâ pe Ciaulef. Presa bulgară și uneltirile sâr­bilor. Întreaga presă, atât cea guvernamentală cât și acea opo­ziționistă este unanimă în a crede că răscoala și continuile tulburări în Albania sunt opera guvernului sârb. Ziarele bulgare afirmă de a­­semenea, că rebelii sunt organi­zați pe teritoriul Iugoslaviei și sunt finanțați de guvernul sârb.­­ Intre țărăniști și comuniști.­­Concomitent cu hotărârea luată de conferința tineretului agrarian, și grupul parlamentar țărănist, hotărât să respingă frontul unic a cu comuniștii și să rupă orice le­gături cu aceștia. In acest sens au și apărut comunicate din par­tea grupărilor țărăniste. Hr. Stoianof — DXO­ Cura se stârpesc bandiții în Grecia Atena. 1. —Guvernul în urma hotârârei luate, a tri­mis, la frontierele Macedo­niei trei regimente de jan­darmi, pentru stârpire­a ban­delor de tâlhari și comitagii ce terorizează populația. Trupele au reușit să cap­tureze numeroși bandiți cari au fost executați. Pe de altă parte, se anunță că guver­nul va face o energică inter­venție la Sofia, întrucât s-a stabilit că, bandele sunt sus­ținute de autoritățile bulgare. ­xox---­ Accidental din triaj In triajul gării s’a întâmplat ori dimineață un accident destul de grav, victimă căruia a căzut manipulantul de vagoane Costica Panduru. Acesta vroind să lege două vagoane, ambele în mers, tampoanele lor i-au prins palma mânii stângi, strivindu i-o. Nefe­ricitului i s-a amputat mâna, la spital. Contrabandiști a­restați Cabinetul de instrucție a ares­­tat pe cafegiul Bata Josef și pe­­ chelnerul Niculae Mincea, pentru faptul ca au făcut trafic cu wiski­ ntrodus prin contrabandă. -xox- Agresiunea din De Cu­zoi Locuitorii Dragomir S. Dima și Gheorghe Roman din comu­na Docuzol, județul nostru, pe când se întorceau deja cafenea, spre locuința lor, au fost grav bătuți de către necunoscuți. Din cauza rănilor căpătate, mu­niții au fost internați în spita­lul din Medgidia. ------------0X0---------— Spărgători de va­goane prinși Polița a arestat pe pungașii Mihail Vaverca și Alexandru Cartai, ambii autori a numeroa­se furturi, comise ultimul la vagoanele cu mărfuri timp S’au găsit la domiciliile lor, adevărate depozite de mărfuri furate. Investigațiile sunt în curs­­ xox­ Faptele zilei FURT.— Poliția a arestat pe Stoica Gheorghe, pentru că a furat fiind în serviciul lăcătușului Dragomir Baiciu, suma de 1220 lei. Furt în gară.— D-nei Anna Loker i s’a furat aseară în gară, din buzunar un portofel cu 300 franci francezi și 800 lei. Poliția anchetează. O excrocherie, D. Bogianu, a reclamat poliției Victor pe Iașii Vinescu, intendentul abato­rului, căruia lăsându-i în­ păstrare 6000 de lei și lucruri în valoare de peste 5000 lei, acesta și le-a însușit, refuzând restituirea lor. ------------0X0-----------­ Polițe protestate pe ziua de 23 și 23 Decembrie 1924 Gheorghe A. Manea Saragea 2500; Nicolae T. Calciu Constanța 11889; Eaca Hagi Bechir Tatla­­geac 7500; Eleonora Nicolau Ta­­tlageac 7­500; Eaca Hagi Bechir și Eleonora Nicolau Tatlageac 4000 Mitică Antonescu Movilă 4250 trată Moritz Comet Constanța 5000; D-l Popescu Oltina 5000; M­iloș M­arcu Anadolchioi 3000; loan Bulgărea Constanța 15000 trată; Stoica Petcu Hasiduluc 11700; Mo­ritz Comet Constanța Iocoo; loan Bârzan Medgidia 6600 trată; D. Gheorghiu Constanța 1500; Fer­dinand Heim Mangeapu­ar 5000; Alex. Predescu și Măchită Slobozia 3380; Teodor I. Chisnoiu Chior­­cișmea 6000; Tudor Ioan Romanu­­­ ța 4346 frată’ Radu I. Ro­­taru Cerchezchioi 4000; Iordan Ca­­liu jurnal Mihai Viteazu 6000 ; Ma­rin M. Costache Viile Noui 2000; S. Ach­iopulos Constanța 11000; Nicolau M. Vasiliu Parachioi 4453; Iani S. Haralambie Aliman 3000; Const Harambie Carachioi 3000; Promet: Vasiliu Mangalia 5000; Ni­colaus Serr și Petre Serr Ebichioi 40000; Iohan SmidtCogealia 19575. încasările vămei Constanța pe 1924 încasările vămei locale pe anul 1924, se urcă la cifra de 916.033. 354,25 lei, după cum urmează: Din taxele de import 207542265, 85 lei, din ale exportului 578831634, 40 lei, diverse 59382950,80 lei, taxe de consumație 8469929,90 lei, taxa pe zahăr 1301128 lei, taxele petro­lului 435173,60 lei sanitare 37763 lei, taxe de grajd­ 12567510,55 lei din intrarea în țară a lucrătorilor străini 1409012,75 lei viza pașa­poartelor 72300 lei, din taxa de ju­mate la sută la import 12051398, 80 lei, la aceași taxă la export 14904493,90 lei și din diferențe di­verse 46324,25 lei. ------—xox­ Un factor poștal in­corect Mai multe persoane domiciliate la vii, între care și d. Gruber, au reclamat inspectoratului poștei din localitate, pe un distribuitor de scrisori, care ar fi sustras scrisori. Suntem i­nformați că acelaș inspe­ctorat mai anchetează dispariția unei scrisori de mare valoare, ce conținea importante sume de bani.­­ •- --ovo • Jefuirea unui co­merciant Silistra 31.—• O bandă com­pusă din 8 indivizi necunoscuți au pătruns în satul Omurlacă, comuna Trupciular județul nos­tru jefuind pe comerciantul A.I Hogea Rusteinu și rănind grav pe caraulele satului Amet Tair și Ilia Ruset. După isprava lor bandiții s’au retras în pădurea din­spre fron­tieră ­oxo-Atacuri banditești Tulcea 31.­Doi indivizi necunos­cuți au jefuit în dreptul Podului­ Roșu,­­din comuna Lascar Catar­­giu, pe agentul pescăriei Niscului Roman luându-i suma de lei 2900 ce o avea asupra sa. Aceeași indivizi au jefuit și pe femeia Maria Sebeceanu din co­muna Lascar Catargiu cu suma de lei 700. 1 -xox-Incendiu din com Regebcuius Un incendiu a distrus ori casa locuitorului Chiriță M. Dumitru din comuna Regebcuius județul nos­­stru. Focul a luat naștere de la un coș. Pagubele se cifrează la suma de lei 30000, -xox- Din porfi VASE SOSITE: .Asia” francez cu 1232 tone diverse pasageri din New-York, mărfuri și „împă­ratul Traian“ din Pireu cu pasa­­geri și 48 tone mărfuri, „Erota“ grec deșert din Pireu, „Angeliki Săpări“ grec, din Pireu c­u 150 tone portocale și lămâi și „Troia““ german din Anvers cu 629 tone mărfuri diverse. —*-----xox— — Doctor B. TATARSK! Boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni. MEH Bfiliti, S­­u­lfii și Sărbătorirea d-lui i. Mecu» - îngroparea vechiu­lui an. - Toasturile. - Surprizele, - Asistența Intr’o atmosferă de caldă cole­gialitate și înălțare sufletească, o p­arte din lumea comercianților și industriașilor de ambele cate­gorii din orașul nostru, au sărbă­torit revellionul în comun în sala de spectacole a cazinoului, răs­punzând prin aceasta, in stațiunei d-lui Ii­*- Mecu, aspectorul gene­ral al Băncii Naționale, preșe­dinte al Casei de împrumute pe Gaj. din Constanța și președintele Sfatu­­i Negustoresc. Sala de teatru a special amenajată pentru cazinoului, această ocaziune­ a fost aproape neîncă­­pătoare față de numărul acelora cari au ținut să serbeze la­olaltă, sosirea noului an. Oamenii de finanțe, marii și micii industriași, comercianții cu familiile lor, au format o admirabilă societate ca­re a sărbătorit cum se cuvine re­vellionul. O orchestră — Jass-bar­d,— a delectat selectul public, până în zori, în care timp s’a dansat cu mult gust La orele 12 noaptea, în toiul mesei, curentul electric a fost în­trerupt un minut, semn că anul 1924 expia, trecând în eter­itate, pentru a face loc noului venit. Odată cu stingerea luminilor în sală cortina ridicându-se, lăsă să se vadă pe scenă tabloul vi­vant reprezentând sosirea anului nou 1925 și prăbușirea celui vechi. Aplauzele prelungite ale asistenței, au mulțumiri celor ce au compus tabloul, pentru perfecta reușită și originalitatea creației. Când s’a făcut lumină, d. in­e Mecu ridică primul toast, în a­­plauze frenetice ale celor pre­zenți. .Anul 1924­ zice d-sa, „ur­­mându-și calea­­ destinului, a tre­cut în eternitate, cedând locul noului venit. Cu toții știm, doamnelor și dom­nilor, ceea ce a fost anul un an de lipsuri, de tot felul 1924, de suferințe și de mizerii, care pen­tru noi toți nu va însemna decât o experiență în plus, făcută cu mari sacrificii, iar pentru poste­ritate un an de tristă memo­rie. Acum, pășind pragul noului an 1925, suntem animați de speranța de mai bine și de o viață așa cum odinioară o știm cu toții că a fost, în România din naintea războiu­lui Și sunt cu atât mai legitima­te aceste speranțe ale noastre, cu cât aruncând o privire retrospec­tivă, asupra timpului ce a trecut de la război până astăzi, consta­tăm că anul 1924, a fost cel mai vitreg, pentru desvoltarea econo­mică a țării, la toate direcțiile și pe toate terenurile, în special co­merțul și industria, acești doi mari și de primă importanță fac­tori de propășire economică, au avut în cea mai mare parte de suferit. Abnegația și spiritul de perse­verență, al acelora cari compun pătura cea mai productivă din a­­ceastă pa­te a țarei, co­mercianții și industriașii, au fost puse la grele încercări și a trebuit răb­darea și eroismul dictate de con­știința misiunei lor să intervie, pentru a nu se da loc la un de­zastru economic, către care fatal ne împingeau timpurile. Să sperăm că odată cu anul nou a cărui sosire o serbăm, vor porni a se îndrepta și îndepărta greutățile, cari se opun și că vor fi înlăturate prin, chiar expansiu­nea firească a comerțului și in­dustriei dobrogene, care expan­siune, nu va întârzia să se pro­ducă. Fericit că alături de mine și cu mine, pășesc în pragul nob­ii an, comercianții, industriașii, membrii corpului contabililor asociați și re­prezentanții presei dobrogeni’,­­cari au răspuns invitației mele,—ridic paharul meu în sănătatea dvs., urându-vă la muți ani!“ Aplauze nesfârșite timp de câ­teva minute au răsplătit pe orator, care a fost purtat pe brațe de 2­ mici, în mijlocul tradiționalei »sârbe . Toastului d-lui Hie­recu, îi succedă acel» a! d-lui G. Geor­­gescu, președintele Camerei de co­merț, car­e în cuvinte bine simțite, a închinat pentru d. I. Mecu și pentru cei prezenți. Au mai vorbit d-nii Sp. Con­­stantinescu, secretarii­ corpului contabililor, R. Cocea, președintele asociației micilor industriași, Cris­­tea, expert contabil, căpitan inva­lid N.­­ Ștefan, vicepreședintele Sfatului Negustoresc, și Stoiano­­vici, inspectorul Cooperativelor sătești, cari în cuvinte bine sim­­țite,au arătat admirabilele calități­ sufletești ale d-lui Ilie Mecu, pre­­cum și frumoasa activitate ce o­ desirie pent­u ridi­căku conici­snu­­lui­ și industriei dobrogene. In numeroasa asistență, rei­fo­r­­căm: d-na și d. Ilie Mecu, inspec­tor general al Băncii Naționale și președintele Casei de împrumut pe Gaj, d-na și d. G. George­scu, președintele Camerei de Comerț, d na și d. Em. Alexandrescu jude­­instructor, d-na și d. Romulus Cocea, d-na și d. Belloiu, d. că­pitan invalid Nic. Ștefan, d-na, d. ș­i d-ra Bărbulescu, d-na și d N. Onescu, d-na și d. Adolf Șapira, d. avocat Bellu V., d-na și­ d­­’. Manicatide, d-na și d. Curb'd, d na și d Andreescu, d-na și d. Fran­­gopol, d-na și d. Stavraca d-na și d. Octavian Vâleanu, inspector comercial, d-na și d. Gh­eris De­­laistru, d-na și d. Sp. Constanti­­nescu, d-na și d. Carp, d-na și d. Petrescu, directorul B-cei Generale, și vice-președinte al Camerei de Comerț, d-na și d. Ploeșteanu, d-na și d. Eiman, d-na și d. Ore­­zianu, d-nii S. Cristea, Al. Syri­­bzd, Botez, și A. Cris­ea, d-na și d. Pantelimonescu, etc. Serbar­ea a luat sfârșit în zorile zilei când fiecare a plecat cu im­presia, că această reuniune con­­stiti­e începutul unei mișcări de regrupare a forțelor comerciale, industriale și financiare, unire ce va trebui să fie înfăptuită în cur­sul noului an 1925, pentru ca țara să pășească pe calea progresului. -oxo-------­ IEI IE I [­­xox- Colicl mea REVELIONUL „Inutil să mai insist asupra fa­ptului că absența ta, mi ar cauza o adâncă neplăcere. Vino, iubite amice, să serbăm împreună cu tot fastul cuvenit, îngroparea defun­­tului an, care—să sperăn—se va duce cred dracului, cu tot cor­tegiul său de lipsuri și nevoi, P. S. Să știi că dacă nu vii, sunt în stare să rup orice legături de prietenie cu tine”. " TACHE TRAZNITU Era a cincea invitație primită, în ajunul reveillonului—și drept vorbind, cea mai cordială. Mă hotărîi să accept invitația trăznitului meu prieten, pentru mai multe considerente: prima, Tăchiță­­ mi era prea bun prieten; secundo, Tăchiță avea un minunat gust de a organiza petrecerile—și terția—Tă­chiță avea o cumnată de o rară drăgălășie, ceea ce constituia—de­altfel—în cazul de față, supremul argument. 1 Partea cea mai grea era, că a­­micul locuia în C..., deci la o de­părtare de 60 km., cale de două ceasuri cu trenul. în In seara reveillonului, plecai deci C... cu tot desgustul ce-mi pricinuia călătoria pe c. f. r. gân­­dindu-mă că mă voi despăgubi de neplăcerile voiajului, iar fix la ora 11, coborîi din tren și-n goana ma­re a cailor, zburai într’o trăsură la reședința amicului Tăchiță, unde curând ajunsei. In c­asă era o larmă teribilă. Su­netele unui fass-band îndrăcit, se amestecau cu zgomotul farfuriilor și râsetele celor dinăuntru. Pă­trunsei în curte, îndreptăndu-mă spre intrare, când un dulău mare negru, năvăli dintr’un butoi unde­­și făcea siesta asupra-mi, ffăcân­du-mi în doi timpi și trei mișcări praf pantalonii, cari probabil, nu erau croiți pe gustul­­ său. Intrai în sfărșit înăuntru, nu toc­mai încăntăt de primire. Vre-o douăzeci de indivizi de am­bele sexe, beți, jucau un brăuleț și de brău și de curea. Un domn foarte guraliv, țipa cât Îi lua­­ gura, la amicul Tăchiță, care sărea ca un țap, în­ mijlocul horei.—Pă vine Tache, pă vine... așa neică, așa!... Și tot aplecându-se, dădu cu ochii de mine, care priveam jenat din prag. — Ihiții!.. Păi bine dragă așa de târziu ai venit ? Apoi năvăli la mine ca să mă sărute, răspândind o du­hoare grozavă de vin. — Iartă-mă dragă, iartă-mă! Cre­deam că nu mai vii. Noi, ne-am fă­cut la dinți, după cum vezi și Lili, a plecat la masa la București. Hai să jucăm! — Cum dracu să joc bve? Am pantalonii praf, ce, vrei să mâine de râs? I — Pfiii [... da rău ai ajuns măi odragă! Să nai și tu o pereche de antalonii 1 — Ba am avut, da mi i-au rupt câinele ce-l ții deslegat. Așa pri­mești tu musafirii ? Merg ! \ Doamna Trăznită veni să vadă ce este, cuprinsă de aceaeș mirare ca și bărbătu-său. „ Am remarcat că era îmbrăcată într’o rochie care o făcea foarte grațioasă. O rochie care de jos, se începea foarte de sus, și de sus se începea foarte de jos. Ascultă Tache dragă, zisei cu amicului trăgându-1 la o parte­in halul în care mă găsesc, cred că cel mai bun lucru ar fi să-mi dai ceva de mâncare, că-mi săr ochii din cap, de foame. — Dragă, ai venit prea târziu. Regret din suflet dar nu mai a rămas nimic. Í __ — Fie, continuat eu, da-mi cel puțin o cameră să mă culc, fiind­că nu pot participa astfel cum sunt la petrecere. — Imposibil iubitule! Inchipuește ți, și făcu roată cu mâna sprei mu­safiri, toți aștia au venit cu copii și peste tot locul e ocupat. Zău! Regret din suflet!... •U, —* Condu-mă la un hotel, stăruii ^ ! —■ Cu toată plăcerea, dar­, nu pot... invitații, musafirii, cum să-i las ? Am plecat din casa amabilului meu prieten, cu cea mai frumoasă amintire, rătăcind pe străzile o­­rașului, in căutarea unui hotel, urmărit de o gașcă de căini cari mă lătrau, pănă când amorțit de frig și mort de foame. Urnă culcai pe bordura trotuarului. Din ațipeală m'au trezit doi comisari cari făceau razie pentru arestarea vagabonzilor și făcători­lor de rele. Eu le-am făcut salteaua după mine au mai prins doi pun­gași de buzunare și un hoț de cai, cu cari la un loc, am fost încar­cerat „la beci” unde am stat pănă « doua zi dimineața, cănd limpezindu sa lucrurile, mi s’a dat drumul. Petrecusem foarte bine, rave­­illeaui... SYMBA» iii stpn» si it­lt El­iile 11 iis li Iwh 1.„[«fii Mii“, Mii B Prafuri rezertabl'e Greutatea caran­ fata

Next