Dacia, iulie-decembrie 1925 (Anul 12, nr. 143-292)

1925-07-01 / nr. 143

ANUL XII, No 143 Director Proprietar L. M. MOLCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe !2 luai . 6 . . 500 Iei 270 . Manuscrisele nepublicate nu se —* înapoiază — Director politic: O. goruneanu TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 !­1 — Reclame după tarif — DOI LEI EXEMPLARUL Constanța Mercuri 1 iulie 1925 La București, va avea loc un congres al surdo-muților. Constanța zice-se, va fi cu suc­ces reprezentată de edilii surzi la doleanțele cetățenilor și de pre­fectul județului. v­izitați­a S3. Marele Restaurant „GRAND“ = Str. CAROL No. 77-bis­­ — Zilnic mâncări de pește proaspăt — — Bucătărie Națională și Franceză — VINURI ALESE INDIGENE și STREINE Grătar special RE­RBRAGADIRU“AR Curățenie exemplară. Prețuri Populare.­­ Se primesc abonamente, se angajază mese, banchete. Bomb­oneria și Patiseria GRAND Primește și execută orice fel de comenzi pentru botezuri,­ nunți și banchete etc., etc. imii mnul­inelor In curând, orașul și jude­țul nostru, vor fi mate într’un câmp de transfer­lupta electorala. Vor fi alegeri la comună, la județ, la Camera de co­merț și la cea agricola. Ceva mai târziu, vor sosi mult așteptatele — inevitabile pen­tru liberali — alegeri pentru Cameră și Senat. Nu mai vorbim de alege­rea viitoare de la Federala Băncilor Populare, unde bră­­tieniștii, învinși la prima a­­legere, au produs anularea probei impotenței liberale. De timpul începerii lupte­lor, ne mai despart câteva luni, numai. De pe acum însă, se prevăd evenimente interesante. Afișe mari, cu figurile e­­dililor ce timp de 4 ani n’au făcut nimic pentru orașul a­­cesta, vor implora — prin calde rugăminți și promisiuni — votul și mila cetățenilor cei atăt de mult umiliți... Vor mai putea fi crezuți ? Va fi probabil mare tăm­­bălău la alegerile județene și la acele de la Camera a­­gricolă nou înființata, căci li­beralii nu vor consimți să le scape din ghiare, aceste două mari artere de propa­gandă electorală. Uitând de șoselele nere­parate cu anii și de ingerin­țele suferite de săteni din partea lor, guvernamentalii cu lacrimi de crocodil în ochi, se vor adresa din nou, ele­mentului agricol și sătesc Nu vor fi luați oare în râs, solicitatorii aceștia, căror activitate a ajuns atât­a de funestă? La Camera de comerț vor fi poate, alegeri liniștite. Du­pă cum se afirmă de pe a­­cum, lupta va fi disputată între două persoane de elită, d-nii George Georgescu și Francis Sacheti, deci nu va putea fi vorba de scandal, afară numai, dacă și aci, li­beralii nu vor veni cu o listă în proțap. Să ne așteptăm deci, să­­ vedem la alegerile de la co­mună, județ și camera agri­colă, cum rachiul va curge din abundență prin cârciumi — după sistemul liberal — și violențele vor împiedeca libera manifestațiune a cre­­dințelor. Poliția, siguranța, jandar­mii, organele administrative întreg aparatul acolit al libe­ralilor — vor intra în func­țiune. Care va putea fi hotărâtoare, capabilă soluția să în­depărteze aceste sisteme ? De­stgur că numai o luptă pe viață și pe moarte­a ce­tățenilor conștienți, la viitoa­rele alegeri de Cameră și Senat. Libertatea acestor a­­legeri va trebui să fie asi­gurată cu orice sacrificii. Va trebui întocmai cum se obișnuia în Atena antică, ca cetățenii ce au votat, să stea de gardă în jurul urnelor, până la despuierea lor, iar cer­erii partidelor actuale în opoziție, să vegheze, ca nici o adiere să nu se atingă de ele. Dacă la alegerile trecute cetățenii procedau astfel, as­tăzi partidul acesta dezas­truos pentru țară, nu era să fie la cârmă. Să ne preparăm deci de pe acum, nu în ultimul mo­ment, astfel cum ne porun­cesc — din păcate — obice­iurile devenite tradiționale. S’apropie clipele­­ de mult dorite, când lașitatea va fi isgonită din țară, iar popo­rul și presa, vor putea spune sus și tare, fără temere de legi speciale și poliție, cea­­ce gândesc și ce vor. AL’. DRATSKI POLITIC­E suBsassaai Ratificarea alegerii șefiei d­-lui d-tor Pilescu Duminică 28 Iunie, vechile co­mitete județene ale partidelor „Po­porului“ și „Progresist“, au fost convocate de către d. doctor Al. Pilescu, șeful partidului Poporului fuzionat, în noul local al clubu­lui din piața Independenței, pen­tru : 1) a ratifica alegerea sa ca șef, făcută de comitetele de cinci 2) a convoca consiliul județean al partidului și 3) a lua mai mul­te măsuri cu privire la organiza­rea partidului. După o expunere făcută de d. doctor Pilescu, asupra chipului în care a decurs fuziunea în județul Constanța și asupra alegerii sale ca șef, membrii ambelor comitete județene, au ratificat alegerea, cu unanimitatea de voturi, a celor prezenți. Lipseau din foștii membri ai comitetului județean al partidului averescan, un număr de 6, care pe motiv de vicii de procedură în alegere, au rămas strânși în jurul d-lui tot colonel Ghenciu. Cum fostul comitet al partidu­­­­lui Poporului se compunea din 35 de membrii aleși, în afară de membrii de drept și de desidenți, gruparea rămasă cu fostul șef, d. locol.-colonel Ghenciu, se află astfel în mică minoritate. După ratificare, s’a luat în dis­­cuțiune chestiunea convocării con­siliului județean, și s’a dispus, ca acesta să fie întrunit la începutul lunei Septembrie. Întrunirea a luat sfârșit la orele 7 seara. --------QD-------­ SPECTACOLE LA CAZINOU.—Mânie i Iulie sara 9 seara, va avea loc un mare FESTIVAL 1 în sala Cazinoului co­­m­unal în prezența A. S. R. Prin­cipele Carol, dat de societatea co­rală „Cântarea României” filiala Constanța. f D. Nicolae Zagoicea, directo­rul filialei și profesor de matem­a­tici la liceul local, va rosti „Câ­teva cuvinte introductive” cu pri­vire la scopul filialei. Se va cânta din Wagner, Schu­mann, Adam, I. Morozov, Eli­ntsen, Titus Zaharia, N. Zagoicea etc. ( t I D. Gh. Carp și d-na Natalia Va­­siliu vor recita din H. Lecca. Acest festival se va da în fo­losul căminului constănțean al ,,Fondației Culturale Principele Carol”. ' < ■ 1 OOO' ' Eforia școalelor industriale de meserii au organizat o mare serba­re pentru ziua de 5 Iulie ora 4 d. a. în sala Cazinoului comunal. La această serbare va participa și d. N. D. Chirculescu, minis­trul raui­cei, cooperației și asigu­rărilor sociale. 000 L’A TEATRU POPULAR.— La teatru cinema , Popular”, mâine­­ seară la orele 8 jum­. va avea loc Mare Tămbălău Artistic, dat de compania de reviste Titi Mihăilescu Se va reprezenta trei reviste pre­miere de adio: ,­Fericirea de un ceas”, ,,La mai mare’* și cel mai mare succes al stagiunii „Cu Cine votezi ?” 1 * La PARCUL ARENA »GRAND” cu începere de mătoare va rula azi și zilele ur­cel mai mare film comic »FURTUNA* zguduitoare dramă în 5 mari acte Intre pauze vor debuta M. J. Bruno și Matee§cu­ Waly Cronica zile­if Hü­ții Ca și apostolii lui Christos, unul mai mult și numărul ar fi putut naște ideea fatalității. Dar ziarele elinești ne rela­tează fapte precise: Doispre­zece haiduci, înarmați până’n din ei, au debarcat în insula Sa­mos, au legat autoritățile, au pus stăpânire pe primărie, pre­fectură politie și tribunal, au delapidat tot numerarul de la băncile Națională, Generală, Banca de Atena și Banca O­­rientului, au făcut prizonieri și au afișat proclamații invitând poporul a­sta liniștit, „dode­­caumpiratul neoroind râul ni­mănui și, din contra, căutând a da libertate celor asupriți și a veni în ajutorul celor nevoiași. Cum era și natural, mai multe mii de derbedei s’au pus sub scutul noilor stăpâni, cari au deschis toate închisorile și au împărțit partizanilor lor bani și... arme. Totul a fost atât de bine cântărit chibzuit și pus la cale încât atunci când a sosit regi­mentul“ de infanterie din Wa­­thi, (oamenii fiind în concediu, efectivul se urca la 250 oa­meni), forța armată s-a găsit în fa­ța 5.000 voluntari prevă­zuți cu carabine Manlicher și având chiar la dispoziție mai multe mitraliere. Au început parlamentările. Maiorul Dendrino somând pe­­ căpitanul* Jannoulis să se predea, acesta a furnizat 12 pașapoarte italienești, spunând că el și tovarășii săi sunt tri­miși de guvernul Mussolini 1 . Intre timp centrul fiind anun­țat prin T. F. F au sosit la locul minunatei aventuri cruci­șătoarele virilkis“ și ,Athena“, urmate de cinci contratorpi­­c­ioare încărcate cu un batalion,­­ un fafm­eneșieuioare, indrăzneții , cavaleri“ s’au refugiat pe vârful stâncile pă­­duroase, însoțiți de 400 ocnași. Până în momentul când pu­nem sub presă, — cu toate că un preț f­ormidabil de 800000 drahme a fost fixat de fiecare cap al celor doisprezece clopoți —nici unul nu a putut fi prins. Alexandru Dumas tatăl, Mi­­lleroye, Xavier de Montepin și alți celebrii mânuitori ai roma­nului foileton nu ar fi putut născoci o intrigă mai... hazlie. Iar noi aceștia privind de la distanță extraordinara expe­diție a celor doisprezece fii ai munilor în patria lui Pytha­­gara, nu știm dacă este cazul să râdem sau să plângem, să credem sau să ne îndoim. AX. POM­­ ------QD--—-­ Senzaționalul furi de la magazinul Târpă Bri în timpul prânzului, hoții s’au introdus prin chei potrivite în magazinul de coloniale al d-lui Târpă din str. Carol, și au furat dintr’un sertar, suma de 13400 lei. ----------------­ Cereți pretutindeni berea „AZQga“, care este cea mai de­scLioasă și fără rival. Solemnitatea mi­litară de mâine In vederea solemnităței militare de mâine, s’a stabilit următorul program: 1 Ora 10.30 sosirea trenului regal cu A. S. R. Principele Carol. Primirea jn­gară, va fi făcută de autoritățil­e militare și eclesiastice Muzica reg. 34 va intona imnul regal. Raportul garnizoanei V­a fi dat A.­­S. R. de către d. amiral Scodrea.­­ La ora 11 a. m. pe bulevard, generalul Stratilescu, inspector ge­neral al armatei în fața celor 400 de promovați ai școalelor militare, va da raportul în numele acestor promovați. După aceasta, un o­­fițer va da citire decretului de pro­movare la gradul de sublocotenent a celor 400 de elevi. Va avea loc apoi defilarea nouilor ofițeri iar după amiază la ora 2, A. S. R. va pleca spre Capitală. -------BD-----­Un atentat cri­minal Astă noapte, funcționarul D. Năstase trecând pe la gura tu­nelului, a fost isbit cu un drug de fier în cap, de către paznicul Pamfil Dancu. Victima cu o rană gravă în regiunea occipitală, a fost transportată și internată la spital. i 1--------3D-------­ Dispariția anei domnișoare D-na Elena Brătilă din str. Ște­fan cel Mare No. 10, proprietara berăriei „Carul cu Bere“, a recla­mat poliției că fiica sa Lica, în etate de 18 ani, a dispărut de la domiciliu și crede că a fost ră­pită de o doamnă Popescu din Temișoara. -----—OS—’î— | Ministrul de război în localitate D, general Mărdărescu, minis­­­tru de răsboi a sosit aseară în localitate. D sa va inspecta tru­pele din garnizoană și va ră­mâne la Techirghiol, câteva zile. -------3D-------­­ Grav accident de automobil Automobilul No. 2679 B, con­dus de șoferul Ion Vasile, s’a răsturnat ori după amiază la o cotitură a șoselei Constanța-Te­­chirghiol. Trei persoane, între caii locotenentul Ionescu din infante­rie, s’au ales cu leziuni pe corp: -----—--------­ Ciocnirea unor lo­comotive Din cauza neglijenței persona­lului de serviciu, o locomotivă de manevră a stației locale, a cioc­nit pe linia din fața școalei de marină, locomotiva No. 1096, sfărămând-o în parte. O anchetă este în curs. -------3D-------r Opoziția unită și ale­gerile agricole și comunale Din București ni se comunică, că comitetele executive ale coali­ției naționale-țărăniste, s’au întrunit ori și au hotărât că la alegerile pentru camerile agricole precum și pentru cele comunale, să fie puse liste comune cu semnul coasa și secera împreunate. In legătură cu această dispozi­­țiune, comitetele executive a am­belor partide din localitate vor ține o ședință Joi 2 iulie spre a hotărâ în prealabil. ----------­ Frământările muncitorești din port Întrunirea de la Camera de comerț. • In ajunul unei greve generale Sâmbătă după amiază patronii caselor de vămuiri și expedițiuni și agenții de vapoare s’au întrunit la Camera de­­ comerț pentru a discuta principiile de elaborare a unui nou contract colectiv de mun­că în port. Ședința s-a ținut sub președinția d-lui George Georgescu președintele Camerei și au parti­cipat d-nii Nic. Ștefan din par­tea Sfatului Negustoresc, Vuccino, Solari, B. Goldman, N. Desalermo, L. Rizic, D. Fimducas, Iancu Ghe­­orghiu, T. Manicatide, Mastersohn etc. etc. í . D. George Georgescu în câteva cuvinte a făcut istoricul frămân­tărilor muncitorești de până astăzi după care, adunarea a hotărât ca pentru controlul sumelor pe cari le încasează delegații diverselor grupări muncitorești din port, a­­gențiile să afișeze în port sumele pe cari le-au plătit pentru fiecare manipulare în parte. Astfel se vor exclude fraudele de până acum S’a dat apoi citire memoriului muncitorilor, cari cer sporiri ce variază între 25 și 150 la sută peste prețurile contractului colectiv tre­cut. Asupra acestor cereri, elemen­tul patronal s’a declarat în princi­piu, împotrivă. S’au format apoi um­ătoarele co­­misiuni, cari să participe la tra­tativele cu muncitorii: Pentru mărfuri generale d-nii Goldman, Aizic și Funducas; pen­tru cereale, d-nii Florea Florea, Cupcic și M. Stavraca; pentru pe­trol d-nii Iancu Gheorghiu, I. Constantinescu și Duif; pentru ru­jat d-nii Baruch Iantov, Vuccino și Goldman; pentru cărbuni, sare etc., d-nii Luludis și M. Altunian și pentru cherestea d-nii Vese­­lovski, Geiger și Jones. D. Nic. Ștefan a primit dele­gație de a participa la lucrările acestor comisiuni în numele Ca­merei de comerț și a negustorimei locale.­­ f Astăzi, va avea loc o nouă con­sfătuire a elementului patronal.­­ Pe de altă parte refuzul comer­cianților, în ce privește sporirea pre­țurilor de muncă­, a produs o per­­turbație în rândurile muncitorești. Muncitorii de port, declară ca­tegoric, că uniți cu toții, vor de­clara o grevă generală și nu vor intra în port la lucru, până ce nu vor fi satisfăcuți. f­­ xxoxx— Solemnitatea inaugurării cimitirului eroilor francezi Sosirea misiunei.­­ La cimitiri.­­ Recepția de la consulatul Franței După cum am anunțat, Dumi­nică dimineață a avut loc inau­gurarea cimitirului eroilor francezi morți cu ocazia războiului Crimeei 1854-1855, aci la Constanța din cauza unei teribile epidemii de holeră ce s’a deslânțuit înte tru­pele franceze de expediție, pre­cum și a­­ eroilor Franței, căzuți pe câmpiile dobrogene, în timpul răz­boiului 1916-1918.­­ In acest scop, Duminică dimi­neața, a sosit în localitate d. de Billy, ministrul Franței în’"Ro­mânia, însoțit de dinii căpitan Berger atașat militar, Morvan ata­șat naval, căpitan Colomb, coman­dantul canonierei 34 din flotila de Dunăre, precum și de un grup de 12 marinari francezi sub coman­da unui aspirant de marină. Oas­peții au fost primiți la gară de către d-nii Anatole Magrin consul al Franței în localitate, și maior Tânjală din partea comandamentu­lui diviziei a 9-a.­­ La ora 9 a. m. a avut loc în salonul hotelului „Francais” o recepție unde au luat parte d-nii prefect Negulescu, general Vlă­­descu comandantul diviziei IX, Nițescu vicepreședintele comisiunei interimare, amiral Scodrea, căp. Nic. Ștefan, colonelii Iliescu și Dumitrescu etc. La ora 10, misiunea a plecat în automobile la cimitir unde a a­­vut loc solemnitatea.­­ In fața monumentului eroilor francezi, preotul catolic Bibela pentru soldații francezi și hatipul moscheei regale Hafuz Amet pen­tru soldații algerieni, au oficiat o slujbă religioasă. Au depus a­­poi coroane primăria, societatea de binefacere franceză din Constanța colonia franceză, generalul Vlă­­descu în numele armatei române, locotenentul Cojocaru delegatul so­cietății „Mormintele Eroilor”, în numele S. S. Patriarhului Miron Cristea și agenția consulară locală. S’a consacrat apoi un minut de tăcere, în memoria celor căzuți. D. DE BILLY, ministrul Fran­ței, a ținut o cuvântare spunând­­ că a sosit timpul ca Franța să facă apelul celor dispăruți și de aceea le consacră acest monument, me­nit să perpetueze memoria lor, și să amintească principiile pentru cari s’au luptat, au învins și au murit. ( D. AMIRAL’ SCODREA, în căteva cuvinte bine simțite, a făcut apologia vitejiei soldaților francezi, dându-i ca exemplu întregii lumi. In acelaș sens a mai vorbit și d. prefect N. Negulescu. Misiunea a trecut apoi în re­vistă trupele așezate în formă de careu, în jurul monumentului. Au dat onorurile, batalionul de onoa­re al regimentului 34 infanterie, două baterii din reg. 18 obuziere și 15 artilerie, o companie de ma­rinari și un escadron din reg. 9 călărași. r­­ Solemnitatea a fost filmată de casa Tranulis.­­ La ora 11, la agenția consu­lară a republicei franceze a avut loc o recepție oficială, la care au participat pe lângă reprezentanții autorităților civile și militare, și delegații ai magistraturii, ai ba­roului și ai coloniei franceze. D. ANATOLE MAGRIN repre­zentantul franței, a ținut o cu­vântare spunând între altele ca zia populară a lui Alexandri. A urmat apoi Vulcan, care a vorbit despre viața cultural­ă a Românilor Macedoneni; Colonelul dr. Bălă­­ceanu, despre leacurile băbești și influența lor în pătura poporului. Toate buneț, însă fratele Fanache Simionescu, care ne procurase mo­bilierul și era deschiis cu vre-o două mii de lei și mai bine, pe piață, începu să ne dea în gri­je, că trebue să plătim cele ce luăm, și pe bună dreptate. Fonduri­le noastre erau destul de slabe, cum­ însă trebuia să facem față nevoiei, tot ea ne învăță și cum să găsim mijlocul. Tocmai alcătuise Vulcan o con­ferință care trata despre obiceiu­rile de crăciun la d­i­ferite popoare pe care voia s-o ție la cerc a doua (sau a treia zi de c­răciun. Mi-a venit atunc­­i ideia, de a se ține această co­nferință într’o sală publică compl­­etată cu ceva­­­ de 44 d­e ani de când se află în Dobrogea, nu s’a simțit pe pământ strein, cea ce denotă că sufletul francez e strâns mult de cel ro­man.­­ A mulțumit apoi d-lui Traian Constantinescu fost președinte al comisiunei interimare care a donat terenul pe care s-a construit cimi­tirul și d-lui generaal Vlădescu care a dat concursul d-sale. A mai vorbit și d. căpitan Nic. Ștefan în numele invalizilor din război. In tot timpul recepției, muzica regimentului 34 inf. a executat Marselleza și diferite arii patriotice. La orele 12, misiunea, împreună cu un număr restrâns de invitați au luat masa în elegantul salon al restaurantului „Regnier”. La ora 2,­ cu trenul de București, misiunea franceză în frunte cu mi­nistrul franței a părăsit Constanța. --------xxoxx-------­ Patronul regi­mentului 9 că­lărași Punerea pietrii fundamen­­tale la monumentul eroilor dri dimineața a avut loc la re­gimentul 9 Călărași, serbarea patronului acestui regiment și punerea pietrei fundamentale pen­tru monumentul eroilor ce i-a perdut în războiul din 1916-1918. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul N. Paveliu în pre­zența d-lui general Manu coman­dantul diviziei a 111-a de cavale­rie, amiral Scodrea comandantul diviziei de mare, colonel Butu­­noiu comandantul Regimentului 9 călărași precum și a unui număr destul de mare de invitați. După ce s-a făcut apelul celor 101 de eroi căzuți în război din acest regiment, a fost așezată piatra fundamentală la monumen­tul ce urmează a fi ridicat pe aleea principală de la intrare. După terminarea acestor festi­vități, d­nii general Manu și a­­miral Scodrea au primit defilarea ostașilor pedeștri. Au urmat apoi mai multe pro­ducții sportive, din care remarc școala de dresaj a d-lui Lt. co­lonel Madancovici, a sublocote­nenților Traian Ionescu și Babo­­ianu și plutonierului Crintea. Int’o sală splendid decorată cu covoare naționale și ghirlande de flori, s’a servit invitaților o gus­tare Au cuvântat d-ni­: colonel Butunoiu comandantul regimen­tului 9, general Manu comandan­tul diviziei 111 de cavalerie, P. Ni­țescu vice­președinte al­­ comisiei interimare, amiral Scodrea coman­dantul div. de mare, dr. Alexan­dru Pilescu șeful partidului po­porului din localitate, Hârjeu fost Lt. colonel de cavalerie și lt. co­lonel Madancovici. Intr’o atmosferă continuă de simpatie și amiciț­e s’a petrecut până la 5 după masă. Tot timpul muzica militară a cântat diferite arii naționale iar d. Tranulis a cinematografiat ser­barea. -3D-mmsmmmm BORVIZ DE Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din C­ea de C. P. DEMETRESCU IV. Unul din membrii cercului, M. Constantinescu—un pictor talentat,­­care a avut o moarte tragică într- un accident de cale ferată—a pic­tat pe o pânză de mătase neagra, statuia lui Ovidiu în mărime de 1.50 și care forma emblema cer­cului nostru.­­ Apoi membrii, ca adevărate fur­nici, aduceam tot ce putea folosi cercului, pentru înfrumusețarea lo­calului, sau pentru necesitățile in­­stituțiunei.­­ Acum în fiecare seară, funcțio­narii, la eșirea din bi­rouri, nu mai mergeau la cafenea, ci veneau dea dreptul la cercul lor unde ci­teau gazetele și revistele pe cari le cumpărau tot ei, fiecare altă gazetă sau revistă și pe cari le pu­neau la dispoziția tuturor. In urma unui apel ce am adre­sat ziarelor și revistelor din țară, începu în curând să ni se tri­meată, în mod gratuit, ziare și reviste.­­­­ Cel de întâi care a răspuns cu multă bunăvoință a fost răposatul L. Cazzavilan, care, pe lângă zia­rul său „Universul”, ne-a mai trimis și vrejo suta de volume, diferite cărți. A urmat apoi zia­rele „Țara”, „Adevărul’' „Voința Națională”, , Epoca’' și altele... A­­poi diferite­­ reviste din toate un­ghiurile țărei, ba încă, unele ne soseau fără să le fi cerut. Și toate în mod gratuit! Vestea inființărei unui cerc li­­terar-cultural în Constanta. Răs­pândită de Vulcan și de mine, prin prietenii noștri gazetari din capi­tală, a fost deci, bine primită pre­tutindeni.­­ Chiar din Ardeal ne-au venit revistele „Familia”, a lui Iosef Vulcan și „Luceafărul”, apoi ,,Ga­zeta Transilvaniei” și „Gazeta O­­răștiei”, „Tribuna­’, etc. Membrii noștrii erau’5 entu­­siaști și numărul creștea pe­­ fiecare zi. Așa că, într’o lună de zile cercul număra aproape 200 membrii, din toate păturile societăței, afară de dascăli. f Prima conferință la cerc am ținut-o eu, vorbind despre poe-declamații, cântece, lecturi și să percepem o taxă de intrare, pen­tru sporirea fondului. Ideia mea a fost primită ‘și ne-am pus pe lucru s’o aducem la îndeplinire.­­ Repede s’a alcătuit programul, s’a făcut apel la clubul Comercial, ca să ne pue la dispoziție sala clubului de la hotel Panaioti—azi hotel Britania—s’a lansat bilete și s’a afișat „serata literară” pentru seara de 27 Decembrie ora 9. Aceasta a fost prima noastră manifestare românească în pu­blic. Biletele au fost toate vândute și sala s-a dovedit a fi prea neîn­căpătoare, pentru tot publicul ce venise să vadă „ce fac funcțio­narii”. Conferința lui Vulcan, ca și ce­lelalte producțiuni au plăcut ""mult (Citiți continuarea în pag. II-a) BORSEC Regele apelor minerale n­­aturale

Next