Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)

1926-07-01 / nr. 141

1 ANUL XIII No, 141 Director Proprietar L. M. MOSCU Redacția : Str. Traian No. 11 Administrația : Str. Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni . . . . . 600 le 6 ......................... 350 . Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se­ — înapoiază — TELEFON No. 42/3 Joi 1 Iulie 1926 DACIA ? Apare zilnic la ora 12 11 — Reclame după tarif — Un nou complot s’a descope­rit in Turda. Fabricile de frânghie și cele de săpun vor face anul acesta afaceri bune. BEȚI NUMAI BORVIZ adresativă la D. Mungiuli & S. COBÎGI -Strada Costache Negri No. 2. — Constanta fr* Ia VATRA DORNEI •II Și tVot plumiii msm . Noul parlament al țarei s-a deschis cu ceremonialul obișnuit și repetat de atâta amar de­vreme. Aceiași a­­matori de spectacole parla­mentare,aceiași diplomați gă­tiți în uniforme arhaice, a­­celeași cucoane ce confundă lojile Parlamentului cu ace­lea ale unui teatru oarecare, unde se dă bilete gratis cu ușurință. Opoziția s’a obținut ca o protestare vizibilă la adresa Suveranului, dând astfel do­vada că evenimentele ante­rioare și experiența trecutu­lui, nu le-a servit la nimic. Întocmai unui elev nepri­ceput, repetă mereu lecția nu învață nimic, pentru ca o urmă să... rămâie repetent de râsul sumei, începe ședințele de 1 de noapte cu diurne vor mări desigur pen­­mulțumi cât mai m­ult­e reprezentanții națiunei, ce nu știu ce se poate aduce ziua de mâine. Mașina de­votat va funcționa atâta timp cât nu vor rugini an­grenajele, vor fi scandaluri, insulte poate plesnituri și gaze râu miros­ioare; țara va fi însă binecuvântata cu legi folositoare și după câtâva vreme aleșii vor redeveni simpli cetățeni, pen­tru ca povestea să reînceapă și să-și depene firul cu ace­lași sunet monoton Pe noi ne interesează însă altceva. Constanța are pentru prima oară de la răs­­boi, aleși care ar putea face ceva pentru ea. Atât repre­zentanții partidului poporu­lui cât și cei din opoziție sunt oameni capa­bili. Noi dorim deci ca ei să pue bunăvoință, iar atunci când va fi vorba de inte­resele județului și orașului nostru să fie toți în bloc și lucrând fiecare în direcția în care au posibilitate, să contribue ca nevoile mari ce ne copleșesc să fie în­lăturate. Deocamdată începutul e bun. Linia ferată Tekirghiol, chestiunea Cazinoului, a u­­zinei comunale de electrici­tate vor fi puse la punct. Dar Constanța are încă mari și nenumărate nevoi. Crearea de urgență a zonei libere înaintea Galaților și Brăilei, tramvai și apă, con­solidarea malurilor, organi­zarea noilor cartiere cu lu­crările edilitare strict nece­sare, prelungirea bulevar­dului conform programului inițiat cu plantațiile necesare, mărirea portului care trebuie înzestrat cu utilajul modern necesar pentru încărcarea și descărcarea vapoarelor cu ușurință, antrepozite de mărfuri etc. etc. sunt numai o parte din lucrările care trebuesc realizate pentru pro­pășirea orașului și județului­­nostru. Sperăm că contrar obiceiu­lui, vom auzi în Parlament glasul aleșilor noștri cari să ne susție interesele cu com­petență și autoritate. Până atunci acordăm cre­ditul necesar bazați pe în­ceputurile timide ce s’au făcut până acum. Așa dar la lucru și noroc bun Domnilor Parlamentari. N. Paltin­­xox- S­e admite în general ca fe­meile să fie goale, dar, ca și sfertul de metru de pân­ză, — care te învelește poste­riorul cât un prosop după bac, — să fie și ei­, transparent, asta nu se admite... ci se apro­bă tn unanimitate de... ochiuri și prin ridicarea sau chiar pu­nerea mânilor. Se întâmplă de stal liniștit, amărât, abătut, ba câte­odată, — foarte rar, e drept, dar toa­te lucrurile sunt posibile, —de­vine cazul că un buzunar simți dându-și sufletul ultima hârtie de cinci lei. El, bine , apare viziunea trans­parentă, cu o umbreluță japo­neză peste umărul mat de ivo­riu, parasol minuscul, mare cât o floare zisă a soarelui, cu picioarele îngrijit epilate până departe în sus, peste pulpa de marmoră, cu torsul obraznic bombat și crupa mișcătoare ca o gelatină coagulată cu clei de pește. Atunci, vezi bine, a în­cepi a vedea turbure, utât nă­cazurile vieții zbuciumate, cât despre piesa de cinci lei, se multiplică de la sine cu ea în­săși, la infinit, încât ajungi să te crezi multimilionar. Dacă, (cum a fost Duminica trecută), vin­ea ajutorul imagi­nației noastre înbolnăvire și e­­lementele naturii, în căzut care ne preocupă, vântul și ploaia, apoi feeria bate ori­ce record și spectacolul merită să fie plă­tit cu lei una mie scaunul pe trotuarul restaurantului, (era să zic al teatrului) Bristol. Ba, grație acestui divin fe­nomen, se pot deslega și pro­bleme extrem de noi, d. e., pusesem complicate­ pe tapet eterna întrebare: „Ce e via­ța?.. — Platon a zis: „Viața est o simfonie“. — Descartes a zis este o ecuație.“ Viziunea transparentă, în a­­cea clipă, lupta la picioarele lui Ovidiu cu un nor năpraz­­nic. Cerul se deschisese, iar noi întrezărisem paradisul. De­odată de inginer P... în­tinse brațul: — Iată via­ț a 1 AX. BOM­ Cronica zilei Viziune transparentă , Via/a -xxoxx- A Șoferii asasini Bandiții volanului din București odată cu sezonul de vară, și-au strămutat câmpul criminalei lor activități în orașul nostru, unde sfidând cu cinism regulamentele circulației automobilelor, pe fiecare zi ce trece, fac nouă victime. in interval de o săptămână numai, am înregistrat în cuprinsul municipiului opt accidente ale căror victime au fost concetățeni de-ai noștri, cari dacă nu și-au pierdut viata în ele, au a mulțumi nu­mai norocului ce s -a salvat în timp de pacostea nebuniei vitezei, in care excelează acești sânge­roși teroriști. Dar cum viata cetățenilor Constanței nu poate fi lăsată în paza norocului și cum avem infor­­mațiuni că nenorociri de acest fel se întâmplă zilnic și în județ, unde pașnicii locuitori cad victi­mele turbatei diversiuni a șoferilor bucureșteni, cerem, d-lor prefecți de județ și poliție să ordone organelor în subordine de a veghea la respectarea regulamentelor asupra circulației, aplicând pe­­nalitafile cuvenite, contravenienților. Știri externe Judecarea complotiști­lor turci Rechizitorul procurorului general al republicei Cospoli 29.—Cu vaporul „Gül- Djemal“ au fost aduși la Smirn­a și predati tribunalului independen­ței, deputații Refeet Pașa, Ali Fuad Pașa, Djafer Taiar Pașa, Rahit pașa, Djemal pașa, Djavid fost ministru de finanțe, Ismail Djambolat, Hafis Torgut, Ihsan, Nedjati, Osman Nuri, Muhtai, Nustafa, Hafiz Memet, Kiazim Kara­bekir fost ministru și Munir Hurev Bei, amestecați în complo­tul împotriva actualului președinte al Turciei. Capul acestui complot, Kemal Bei, fost ministru al refacerii, nu a putut fi prins. Pe la locuințele celor arestați au fost găsite im­portante depozite de arme sistem „Graz" și munițiuni. Judecarea procesului a început ori în sala bibliotecii naționale din Smirna, în fața a peste 2000 spectatori. In rechizitoriul său, procurorul general al republicei, Negib Ali Bei a arătat că complotiștii in­tenționau să ucidă pe Kemal, iar preșidenția republicei să o acorde fostului ministru Kiasim Kara Be­kir, formând un guvern alcătuit din Reuf Bei la președinția con­siliului, Ali Fuad pașa președin­ția camerei deputaților, Refeet pașa apărarea națională, Djafer Tafar pașa marina, Abedine Bei instrucția publică, Feridun Fieri justiția, Sucri Bei afaceri streine Sabat Bei internele și Muhtar Be lucrările publice. Arestații ma sunt acuzați că au cerut în mod secret sprijinul Angliei și Italiei. DEZASTRUL PROVO­CAT DE GRINDINA EA ODESSA Ziarele rusești publică diferite știri asupra grozavei catastrofe ce s’a deslănțuit asupra Odessei sub formă de furtună și grindină. Co­respondentul din Odessa al zia­rului „Raboceea Gazeta“ comunică următoarele amănunte: Ploaia nu a durat decât o jumă­tate de oră și grindina nici mă­car 40 minute, dar timpul acesta a fost destul ca să schimbe cu totul înfățișarea orașului. Pe tro­tuare grămezi de sticlă sfărâmată. Frunzele copacilor rupte de fur­tună sunt îngrămădite laolaltă, a­­mintind toamna, cu deosebirea însă, că în locul frunzelor îngăl­benite și veștejite se văd ramuri verzi smulse din copaci. Câțiva arbori au fost cu totul scoși din rădăcină. Pretutindeni se văd bulgări de ghiață, formând ade­vărați munți, ajungând uneori înălțimea unui om. Aceste movile de ghiață, răsărite peste noapte, în bătaia razelor soarelui de vară fac o impresie aparte. Grindina a fost de mărimea nucilor, iar unii bulgări au întrecut mărimea oului de găină. In câteva locuri s’a găsit grindină în greutate de 800 gr. Ajutată de un crivăț pu­ternic grindina, a produs pagube enorme. Toate ferestrele caselor îndreptate spre nord, au fost sfă­râmate până la una. Câteva din cele mai frumoase clădiri ale Odessei, clădite în formă de „felinare” cu acoperi­șurile din sticlă de Boemia, sunt complect ruinate. -xxoxx—— Zmnecul de la bă­ile „Tataia" Aseară pe la orele 6 și jumă­tate, mecanicul Andrei Krauss se scălda în mare pe plaja din drep­tul stabilimentului „Tataia“, îm­preună cu prietenul său Ioan Mu­­reșeanu. Deși nu știa să înnoate, Krauss s-a îndepărtat prea mult de țărm astfel că, la un moment dat pier­­zându-și cumpătul, — probabil dând de vre­o groapă — s’a în­­necat. Cu toate cercetările ulteri­oare, cadavrul n’a putut fi pescuit. Krauss era în vârstă de 35 ani și venise din Brașov la Constan­ța de patru zile spre a ocupa un serviciu la moara „Ovidiu" din localitate. -xxoxx­ Două accidente de automobil Automobilul No. 9 Constanța proprietatea d-lui Gruber s’a cioc­nit la întretăierea străzii cu V. Alexandru cu mașina Carol No. 300. Ambele mașini au fost ușor avariate. Din nefericire nu avem de înregistrat nici un accident de persoane. Alt accident de automobil s’a întâmplat pe șoseaua Mangaliei. Mașina No. 278 Constanța condusă de șoferul P. Niță a cionit căsuța locuitorului Ilie Măr­gărit din comuna Ghelergic. Căsuța a fost stricată și unul din cai, rănit ușor. -------—xxoxx——— Cadavru adus de valuri In apropiere de comuna Juri­­lofca (Tulcea) a fost scos la mal cadavrul unei femei a cărei in­­dentitate nu s’a putut stabili. Se bănuește că este cadavrul unei femei, Alexandra Cazanenco din Leova (Basarabia) înecată zi­lele trecute. --------XXOXX-------- ' Polițe protestate La tribunalul local s’au protes­tat următoarele polițe: Murza Ali Cali­fet Perivl­a 31160 lei, O. Boroș București lei, Achim Geli Tatlageacul 15000 Mic 12500 lei, P. S Agealis Mangalia 1700 lei, N. Cojocaru­ Constanța 1000 lei, Atanasie Antoniu Const. 4570 lei, P. P. Manea Gârlici 9000 lei, Ioniță Alexandru Comana 20000 lei, Pane Haralambie Fe­tești 6469 Ervant Carcaș Cara­­omer 7000 lei, Ceoroiu B. Petre Brătianu 4600 lei, Tanasie An­drei idem 5600 lei, Garavet Der­­gurasiean Medgidia 3050 lei Au­gust Atheis & D. Hopio Cogelac 10000 lei, Ștefan Gheorghiu Med­gidia 5000 lei, Izet Omer Isvoru Mare 13500 lei, Marza An­­lageac 4725 lei, Abduraman Tat- Is­mail Mamut-Cuius 6750 lei, Amet Husein Medgidia 12855 lei, Ma­­rem Cadâr Nazarcea 20000 lei Ismail Gelil Constanța 31500 lei, Zelim Penciu l­amceșmea 10000 lei, Petre I. Petroff Hagealari 10000 lei, Dumitru­­ Alexandru Gherengic 4365 lei, M.D. Rădu­­lescu , Dumitru D. Rădulescu București 200.000 lei. TRATE: B. Rabinovici Constanța 1281 lei, Serafim Dimu idem 4000 lei, Iancu Mungiulis idem 13481 lei, Z. Weinstoch idem 7478, 57050 lei G. Caropol , Zamfirescu idem 4360 lei, Gheorhe Baciu idem 8365 lei, I. A. Nestoridis idem 4036 lei, Vasile Popescu Medgidia 22500 lei. Noul prefect D. Constantin Irimescu de­misionând din calitatea de pre­ședinte al comisiunei interima­re județene pentru a organiza viitorul­ consiliu județean, în locul d-sale a fost numit d. Octav Goruneanu, care a pri­mit și delegația de a gira a­­facerile prefecturei Constanța până la expirarea concediului d-lui Andrei Popovici, cu titlul de prefect delegat al jude­țului. Pentru acest județ, numirea d lui Goruneanu în fruntea trebilor publice poate fi soco­tită drept începutul unei epoci de serioasă gospodărie, pentru corpul gazetăresc constănțean­, din care d-sa face parte, o cinste. De acea transmitem fostului nostru coleg de redacție, cele mai calde urări.­ ­xxoxx- D. OCTAV UORUNEANU Logică poliție­nească Fetița Lenuța Baur în vârstă de 13 ani de fel din Cogealia, a fost arestată comuna eri de către comisarul Zamfir, pentru faptul că practica prostituția în mod clandestin în casa de tole­ranță a femeii Ioana Sotir din str. Cuza Vodă, No. 33. Noi credem că ar fi de mai nemerit ca abilul polițist fost să fi arestat pe patroana aceei case care admite ca o fetiță în vârstă numai de 13 ani, să practice, prostituția sub patronajului ei. XXOXX­­.. .... COMERȚUL POLO­NIEI CU GRECIA Varșovia 21.— Relațiunile co­merciale dintre Polonia și Grecia iau din ce în ce o mai mare des­­voltare. Când la sfârșitul anului trecut Grecia a denunțat toate con­­vențiunile comerciale încheiate cu diferitele state, a rămas în vigoare numai cea încheiată cu Polonia. Polonia exportă în Grecia: cai, parafină, stofe de bumbac, cuver­turi, mărfuri de cauciuc, etc., și importă mari cantități de tutun, stafide, mandarine, struguri și co­niacuri. ȘOMAJUL IN UKRAINA Moscova 29.­­La sovietul cen­tral al sindicatelor profesionale din Moscova, s-a discutat acestea chestiunea ajutorării zilele șo­merilor. La desbateri, reprezen­tantul Ukrainei, Radcenko, a adus o serie de fapte asupra grelei si­tuații a șomerilor din Ukraina. Nu de mult erau în Ukraina 20.000 persoane fără lucru. A­­cum, numărul acestora a crescut la 300.000. ii íipivil pen­tru Dobrogea ? Deținem dintr’o sursă demnă de toată încrederea, știrea că ac­­tulului guvern ar avea pentru provincia noastră o deosebita so­licitudine și că va da cel mai larg concurs Dobrogei întregi pen­tru a se reface, convins fiind că provincia transdanubiană atât prin așezarea ei geografică cât și prin bogățiile naturale ce posedă, e un imporant factor în economia țârei și totdodată auxiliar al valorificării principalul averilor acesteia, grație faptului că pe coastele,ț­a!e e situat portul Con­­stanța, pivotul către care se în­dreptă bogăția țarei pentru a lua calea străinătății. Prin faptul că Dobrogea a su­ferit în timpul războiului mai mult ca ori­care altă parte a țării, de pe urma distrugerilor cauzate de arma­tele inamice de ocupațiune, această provincie încă mai păstrează perfect distincte urmele rănilor, pentru a căror locuire nu a fost decât mun­ca depusă de locuitorii ei, sără­ciți și califiți. Desigur că inițiativa privată ori­cât ar fi fost ea de inimoasă, nu putea șterge urmele distrugerii, fără sprijinul efectiv al guvernanților. Or, din motive ce nu vom cerca să se demonstrăm aci, această puternică contribuțiune a lipsit, dacă nu cu desăvârșire s’a manifestat cel mult sub forme lipsite de virulența cuvenită. Fără să încercăm a face elogiul partidului dela cârma statului, trebuie să recunoaștem cinstit că­ singurul guvern care a ajutat­fectiv la refacerea Dobrogei, ime­e­­diat după război, deci atunci când nevoia era foarte adân simțită, a fost acela al partidului poporului pe atu­nci aflat la prima sa guver­nare. Îndată după plecarea acestuia de la putere, acei ce l-au succedat și-au îndreptat privirile către alte părți ale țărei, neatinse măcar de călcâiul cotropitorilor, părăsind complect Dobrogea. Și astfel, s-a făcut că această parte a țărei a rămas să păstreze mai departe rănile războiului spre rușinea conducătorilor ei. Revenit la cârma țărei, partidul poporului a sesizat din nou che­stiunea refacerei D­obrogei, avi­zând la cele ce se pot face acum, cu mijloacele extrem de reduse ce are la îndemână. Natural, a­­vând de pildă experiența neno­rocită a politicei brăteniste, „prin noi înșine“, actualul guvern a inaugurat o nouă eră de îndru­mari a politicei economice, pozi­tivă și deci adaptabilă nevoilor reale ale țărei: cooperarea capi­talului strein. In această privință, strălucitul succes marcat de cl.I .Manoilescu, subsecretarul de stat al finanțelor de curând în Italia, a constituit o performanță fericită. Capitalul străin a­­ început să se ofere cu multă dărnicie, și­ numeroase orașe ale țărei au contractat împrumuturi însemnate în valută forte, în con­­dițiuni ușoare, pentru refacerea lor, de Un consorțiu strein, a oferit curând guvernului român un mare împrumut pentru re­facerea Dobrogei. Amortizarea împrumutului s’ar face în anui­tăți, a căror plată ar urma să fie asigurată prin bugetele tu­turor comunelor urbane și a municipiului Constanța, din cele patru județe dobrogene. Deci s’ar stabili o confederație a județelor din provincia noastră în scop de a obține fondurile necesare refacerei lor. Deocamdată nu cunoaștem mai detailat oferta, care se află în studiul autorităților superioare dar sperăm într’o soluționare satisfăcătoare, Dobrogea trebuie refăcută, ea nu mai poate continua să trăiască în starea actuală, iar vistieria sta­tului secătuită de bandele liberale nu-i poate sta într’ajutor. Deci capitalul strein e binevenit, A. Demetriad --------xxoxx--------­ Piața cerealelor ■ama——rana« ~ 29 Iunie 1926. Bursei 3 1­2 vag. porumb 500-525 1 „ orz 640 12 „ ovăz 530 Oborul 6 căruțe grâu arnăut 820 920 15 . orz 600-625 7 „ ovăz 560-580 58 „ porumb 500-530 114 „ rapiță navetă 1720-1775 1 „ rapiță de prim. 1200 2 „ rap. sălb, 1020 -xxoxx-Doctor E. Gashy Consultațiuni 2—5 Str. Ștefan-cel-Mare No. (Hotelul Călugărul) izvorul POIANA NEGRI împăratul apelor minerale naturale Alegerile comu­nale din Med­gidia Nouile alege­ri comunale pentru orașul Medgidia au loc în ziua de 4 Iulie a. c. S’au depus două liste, a guvernului compusă din d-nii: dr. I. Themo, Tache Ghi­­țescu, Gh. Mihail, Gr. Ionescu, Nae Popescu, Ilie Bâlgean, Sabin Refi, Angh­el Popescu, Ștefan Gheorghe, Mustafa Gafar, Socrate Nicolaidi, Chircor Gasparian, iar supleanți Rifat Asan, Neculai Cin­­drea, Regep Abdul Gani, Gh. Ro­­boveanu; semnul acestei liste este un punct. Lista liberală cu semnul o linie verticală este compusă din d-nii: Aurel Oancea, Traian Petricu, Iu­­suf Ablai, Ion Gibu, Iliaz Apaz, Suliman Emuila, Iordan Săvules­­cu, Ion Pertache, Aldea A. Po­­peia, Ion Bârzan, Manole Cristu, Gh. Niculescu, iar supleant» d nii I. T. Cristu, Ion Voinică, Feizula Memedula și Azis Calvet. L­ --------m--------f Dr. Elliza Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No. 3 Consultațiuni 3—5 d. a. INFORMA HUNI Un grup de cetățeni din orașul și județul Con­stanța a hotărât să săr­bătorească pe d. dr. Al. Pilescu, primarul muni­cipiului nostru și deputat printr-un mare banchet ce va avea loc la o dată care se va anunța ulte­rior și la care va putea participa ori­cine, indi­ferent de culoare politi­că sau profesiune. înscrierile se fac de pe acum la redacția ziaru­lui „Dacia" str. Traian No. 15 între orele 11-12 dimineața, ooa f . In urma conciliabulului ce a avut loc­uri la București, între d-nii Emanoil, administratorul delegat al soc. Marilor Sta­bilimente și O. Vartanoff di­rectorul societăței, deoparte și d. Gregorian, delegatul „Socie­­tatei Scriitorilor Români“,—cu care oca­z­iune, reprezentanți soc. „Marilor Stabilimente“ s’au arătat foarte luat hotărârea concilianți— s’a ca deschiderea cazinoului din Constanta să aibe loc mâine Joi 1 Iulie a c. cu toate jocurile. Vice-consulatul Statelor Unite ale Americei, din localitate, des­­ființându-se pe ziua de 1 Iulie a. c., d. Richard B. Haven vice-con­sul, a fost mutat la Viena, pe lân­gă ambasada americană din acea capitală. Inspectoratul regiunei X-a școlară Constanța, aduce la cunoștința d-lor profesori și institutori cari doresc a deschide cursuri de pre­gătire primare sau secundare pe timpul verei, că vor trebui să se adreseze inspectoratului școlar res­pectiv, pentru aprobare. —6— , „Societatea Ocrotirea Or­fanilor din Războiu Regio­­l a 7-a“ și-a mutat bi­rourile în strada Mircea No. 19 în casele „Cultura“. Membr­i corpului didactic din orașul și județul nostru sunt în­­cunoștiințați că înscrierile pentru excursiunea proectată în Ardeal se fac la d. institutor T. Niță din strada Valea Albă. Învățătorii cari doresc a lua parte trebue să de­­pue odată cu înscrierea și suma de 750 lei. Cu începere dela 1 iulie vor debuta în frumoasa gră­dină a teatrului de variette „Britania“ următorul pro­gram Eva Farrens, regina dansatoarelor. Th­o Farrens canto și dans original ame­rican. Trupa Transilvania, 5 persoane canto și dans național 3 Metropol 5. J­ia-van Dath, Hansi-Wills, Christi Forster, Rita Kös­ter Gizella Konecny pre­cum și alte 20 numere de Cabaret. j —O—­

Next