Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)

1927-01-01 / nr. 1

ANUL XIV No. 1 Director Proprietar L. M. MOSCU Redacția și Administrația Strada Traian No. 13 ABONAMENTUL e 12 luni . • , . I 600 lti 6 , • 350 m Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit, i Manuscrisele nepublicate nu se — uao clasX ~ TELEFON: No. 42/3 și 8511 — Apare zilnic la orele 122 LEI „Dacia“ urează cititorilor săi, ca în 1927, belșugul și veselia să gonească departe sărăcia și amărăciunile lui 1926 >: Mâine__ Suntem în pragul unui început de an nou și trâim ultimile ore ale vechiului an ce astâzi încă, la miez de noapte, va porni în noaptea trecutului. Debarasați-vă câteva clipe numai de preocupările voastre diverse și cugetați la măreția ceasurilor prin cari treceți, urmând inconștienți fatalul drum către eternitate, către neantul nesfârșit și necunoscut... Veți ajunge la aceiași constatare, dureroasă, timidă , că viața nu-i decât un scurt popas în calea către moarte. Și vă veți pătrunde mai bine , ca oricând de realitatea nimicniciei acestei vieți.. * Peste câteva ore la numărul anilor trăiți, vom adăogi unul în plus. Și de pe răbojul hărăzit de ursită vieței noastre, Creatorul va rade o liniuță. Să ne cuminăm în tăcere și bine înțeles în ascuns mai cu ș minuțiocitata la ei. . . -î-' î figurile, la oglinz. Și să ] numărăm perii argintii cari-i vom descoperi, or . I fi mai mulți la număr . Justificat sau nou însemnează î totaea un prilej de speranțe, motiv de adăstări optimiste. Și ca și când simpla adăogire a unei cifre la șirul anilor ar avea puterea magică de a transforma totul după dorința, în timp și'n spațiu, ne urăm ca o frenezie de sentimente curante și filantropice toate fericirile. Dar, ignorăm cu sau fără bună știința că depinde numai dar noi ca să fim fericiți. Marii învățători ai omenirii, Budha și Crist, prin religiunile ce au fundat au împărtășit tuturor secretul fericirii. Unii dintre noi Pau prins și Pau asimilat condițiunilor moderne de viață, spre fericirea lor personală, a aproapelui și a Patriei; alții mai puțin practici, caută secretul fericirii asemenea alchimiștilor evului mediu — și-l vor descoperi tot astfel cum și aceia au descoperit piatra filozofală. Noi, și ca noi mulți alții, contam printre aceștia... Dar, omul e sclavul tradiției. Tradiția e obișnuința și obișnuința e a doua natură. Putem fi oare siteit decât ceilalți ? ) lata decenteL nu sa. ne scuzăm^ irtitralii SE de mai.a gg.ie> ce tradictorie prin cintun SSB . • ' .aii mai lucrăm ce viî&-4f$ asigure Patriei noastre un ] loc cât mai strălucit sub] soare, o poziție cât mai de ] invidiat înxoriceriul statelor ] civilizate și o situație generală cât mai prospera. Aceiași călduroasa facem și scumpului urare o ] nostru * oraș, concetățenilor noștri, cum și tuturor dobrogenilor. Al. Demetriad R . j p; Un nou politic Înfrigurați, stăm astăzi înaintea portalului cu magica inscripție: 1927. Ce vom întâmpina în noul regat al timpului . Orizonturile lumii’s întunecate, iar tăcerea ceți stăpânește totul, se presupune a fi vestitoare de furtună. Pe alocuri a și început sa adie suflul zeului Marte, deși tratate și convențiuni stau vraf în birourile Ligei Națiunilor. Porumbița albă-simbolul în colivia aurită unde păcii— șade i-au găsit loc marile națiuni și e purtată cu alai spre a se masca situația, ori de câte ori s’aude zgomotul ascuțișurilor de baionete. In numele acestei păci se sugrumă popoarele slabe, iar asupritorii vorbesc cu emfază de sfânta libertate. Conflicte surde de ordin teritorial sau financiar, își aruncă luminile simptomatice înspre orizonturi nu prea îndepărtate. Cu toate acestea bilit că astăzi când e bine stacomunistă în Rusia și conducerea cea fascistă în Italia, cele două cumpene ale guvernărilor despotice, au devenit ridicole și lasă la tot pasul sa li se întrevadă slăbiciunea, massele popoarelor dau incontinue dovezi că sunt dornica de o reală înfrățire, înlesnită de guvernări paternele. In ce ne privește, pe noi românii, constatăm că avem mulți, din cale afară de mulți democrați de paradă. Sub emblema democratismului se dosesc demagogii nemulțumiți, înșelătorii de suflete... Cele douăsprezece solemne bătăi ale orologiului, pe cari le vom auzi la miezul nopții, ne vor mai putea umple sufletele de speranțe într’o epocă mai bună ? Suntem decepționați de trecut și sceptici față de viitor. Dar ce dorim sa ne aducă acel tainic viitor? Pace reală pe planeta Terra, progres civilizației, succes adevăratei democrații, țării noastre vremuri mai fericite, iar Constanței prosperitate. . Al. Doinaru ——— 110X1........... li Știri externe Situația tulbure în Grecia — Pangalos cere eliberarea — ATENA. 29. — Cu toate desmințirile oficiale, continuă să circule svonurile despre o acțiune de răsturnare a guvernului național. Șefii republicani Cafandaris, Mihalacopulos și Papanastasiu au avut o consfătuire în chestia militară. Șefii partidelor monarhiste, d-nii Metaxas și Tsaldaris, miniștrii în actualul cabinet, au declarat că, conform cu scopul formării cabinetului național, toți șefii de partide urmează să se declare solidari în chestia militară. Fostul dictator Pangalos a făcut o cerere consiliului de anchetă cerând eliberarea sa pe motiv că termenul arestării preventive a expirat. - XXORX------?»J §8«, Dr. Elliza Gheorghiu No. 3 Strada Plevnei No, 3 Sâmbăta 1 Ianuarie 1927 — Reclame după tari! Pregătirea noului program agricol Consilieratul agricol al județului nostru, va desfășura în cursul anului ce vine, un program de activitate, mult mai desvoltat ca în anii trecuți. In acest sens de consilier Gh. Asiciovici ne-a dat câteva date asupra noului program de activitate. Astfel, din experiențele făcute până acum pentru aplicarea reformei agrare, s-au ivit diferite dificultăți și nemulțumiri, fapt care a îndreptățit consilieratul agricol al județului Constanța, să ia măsurile necesare pentru activarea lucrărilor de împroprietărire. Printre primele măsuri luate sunt următoarele mai principale: O verificare pe întregul județ, în ceea ce privește hotărârile de expropiere facerea și aplicarea lor pe teren , de asemenea vor fi verificate arendările deja până în prezent, în ceea ce 1919 privește felul cum a fost întocmite contractele și dacă s’au încasat debitele rezultate. Se va stabili un contact mult mai strâns, între lucrările de împroprietărire și lucrările de măsurătoare a terenului de către direcțiunea cadastrului, așa fel ca împroprietăririle, atât cele executate ca și cele în curs de executare să capete forma definitivă. Până în prezent s-au efectuat împroprietăriri în 14 comune, urmând ca în cursul anului 1927 să se împroprietărească sătenii din încă 40 de comuni, urmând ca restul de 53 comuni să fie împroprietăriți în anul 1928. De altfel d. Albrovici crede că în cursul noului an, să se facă și mai multe împroprietăriri, dar avându-se în vedere greutățile de ordin juridic și tehnic, se va respecta ca normă proectul de mai sus. In linii generale, cam acestea ar fi punctele din programul de activitate pentru campania anului viitor, schițat de consilieratul agricol al județului Constanța. Catan —Mari surprize se prepară publicului AKL MOL Lumii ii aduc un dar. Calendar. Restul nu-l puteti afla oriși cât veti încerca, e’n zadar! MOBILIZAU Toată lumea se mobilizează pe ziua de 1 IAnuARIE 1927 la marele BAL familiar care va avea loc în sala „IZVOR” organizat de Cercul Artelor Grafice Du-te moșule cu bine Coco’n sferele divine, «in UHUI Căi CU chiar ! Doar cu rele ne-ai tratat ! da pruncului să bea, Mintea nu-i îmuneca ■ v uui o «ca uc curgiít Ce va crește zăpăcit! Du-te, iasă-ne in pace. Lumea așteapta ca să joace, da petreaca sgomotos... Du-te, an nenorocoși Cronica veselă * PLUGUȘORUL POLITIC Aho, aho, copil și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v’alăturați Și cuvântul mi-ascultați. S’a sculat mai an g Un mare vasluian i s’a instalat eși nechemat, Ca șef liberal... Miroase-a cașcaval! Tot ce-i șobolan S’a certat un an Iar bietul Virgil A rămas mazil, Cedând la lingăi La naționaliști Încă și azi riști Ca din clubul lor Să eși rupt și chiar! Rizescu cel gras Și cu Dobiaș Și cu Radovici Sunt tot inamici... Se impung grozav, Tot vechiul nărav ! De când e fuziune E o confuziune , Unu ar obiecta S’o pornească,cea“, Altul, .hăi s“ ar vrea, Scandaluri, bătăi... Și pe la țărani" Cei politician! Stau toți îmbufnați Poate-ar fi plouați... Lepadatu’ njură De agricultură Iar medicul „șef". Deși fără chef Strânge mereu bani Antișobolani... Sandi, ca. erou Stă ia postul său Fără zurgăli ! Mânați, măi, hăi, hăi ! Mânați măi, hăi, hăi ! Mânați, mâi, hăi, hai ! Cei de la putere Sunt plini de plăcere, Dar, ca din pământ, Ca adus de vânt,Un glas misterios înjură vârtos. Cine greu oftează, Nopțile veghiazâ, Cine o fi el ? — E dom’ colonel! Anul care vine Să sperăm că ’nine, Frații s'or uni, Certuri n’or mai fi. Iar politica Se va 'ndepărta. Căci, cu colți de hienă, Ca și o cangrenă, Rău ne-a chinuit Și ne-a învrăjbit. Vor dispare toți Cei excroci și hoți, Șarlatani, ctănțăi. . Mânați, măi! Doina Iu ft SUMA pentru săraci SUMA DIN URMA 9800 Ffinică Portofel 500 TOTAL 10300 Lista a fost închisă. —«eu—— I î yi 1927 An noul O mică păcăleală reciprocă Când toți necredincioșii pe Dumnezeu invocă, Cătând norocul sarbăd, la cărți și’n boloboc Uită că's la fel anii, deși nu stau pe loc. Artur Calin Cercul „Artelor Grafice“ al tipografilor din Constanța,organizează un mare bal, in sala „Isvor“, mâine 1 Ianuarie orele 9 seara, Hăis, cea Revelionul la Constanța acum 30 de ani de C. P. DEMETRESCU Eră ajunul anului nou. Lumea forfoita pe stradă, magazinele pline, toți căutau să-și termine cumpărăturile, și băeții de prin prăvălii deabia pridideau să servească clienții. Din când în când câte unul sau doi băeți zgribuliți, cu felinarul împodobit cu hârtii colorate, deschid ușa prăvăliei și încep să cânte „Polihronis“ ori „Aghios I Vasilis“, dar n’apucă să termine ! strofa și patronul se dă 10 bani, ori îi ia goană. Pe la cafenelele din centru la Carterulis, la Cristofor și pe rând la Hristos, jos și sus, la Imperial, pe strada Mangaliei, încep să se aprindă cele 2 lumânări la fereastre și pe masa lungă pe care s’au țintuit cele 52 de cărți, se depune capitalul bancului pentru „Faraon“. Când însă jocul e gata să înceapă, apare un subcomisar. — Nu se mai dă voe să se joace. — Cum se poate ? D-l Politaine a dat voe. — Unde-i autorizația ? — Țe atorizație ? Domnului a spus ce este voe. — Nu se poate! Dacă jucați vă confisc banii și cărțile—și, subcomisarul pleacă, „bancherii“ știu ei ce însemnează această interdicție și cunosc foarte bine și leacul. Deci, fără pierderi de vreme și cu o iuțeală de nedescris, s’au și înțeles toți bancherii din piață și cu cei jÂ j shalâte și. treaba Peste v.^^L Faraonul este în Luuie«n^^^Vnâ fu *jurul masei, pentruHțeare după inspirație pe avrigă.. pe cinci, pe trei, pe i, etc.. Pe masă grimada de bani, piese de 5, 2 și 1 leu, hârtii chiar de 100 și 20 lei Nu se mai aude, decât: — Asos hani ki Dama kerdizi. — Riga hani ki exi kerdizi. Bancherul adună de la cei ce pierd și plătește celor ce câștigă. Și toți își încearcă norocul veselindu-se sau întristându-se, după cum câștigă sau pierd, la cafeneaua lui Carterul din piața Ovidiu, aglomerația e mare. Sunt două tablouri de Faraon. Țăcănitul tablelor și al dominiului nu se mai aude ca în celelalte zile. — Ena cafe ke ena damaskino! comandă unul din ajutoarele bancherului din dreapta. — Amesos ! — Ke ena fascomilor nazi ! — Amesos! Ușa se deschide și doi pici își fac apariția ținând tradiționalul felinar și cu vocea înghețată prind a zice „Polihroni“. — Hai ! afară! strigă unul care pierduse. — Sopa!bre! strigă altul ella dopedi ! îi chimă el pe copii și-i pune să cânte. Copii încep : Aghios Vasilis erhete apotin Kesarea Vastai cola ke harți, harți ke calamari Tocalamari egrafe ke to harți miluse Vasili poten erhese kepoten catevenis Apto scolio erhume mana-mu pieno An ise ke gramaticos, pesmas tin alfa vita V \ # ' • • • • • * * La clubul Comercial de la hotel Panaioti — astăzi varietéul Britania — mare banco la care și d. polițai lua parte. Reposatul N.Cialîcu, negustor și... ziarist — era proprietarul gazetei „Steaua Constanței — trona alături de Logoridis, Fayon și alții. La clubul „Ovidiu" din vila Poenaru Bordea de pe Bulevard, vis-a-vis de hotel Carol,—astăzi dărâmată,protipendada Constaței își încerca norocul. Conu Panait Hurban, Mihalache Roiciu, lancu Bănescu, Nicolachi Mast ero și"" alții, sub președinția colonelului Kuntescu prefectul județului de pe atunci învârteau și ei de zor forțele pentru încercarea norocului. Despre Plugușor, buhai, harapnic nu se știa nimic pe atunci, de Felinarul cu Polihrom, și chiar câte o corăbioară purtată de 2 flăcăi făceau urările noului ars. Astăzi puțini dintre constănțeni și-ar mai aminti de acele timpuri patriarhale, când un leu era mare... mare cât roata unui... hai să-l zicem automobil ca să fim în nota timpului de azi. ^ C. I. Demetrescu I --------XLOtS--------* Cronica z Tlgț Chelnerul român Un melc, un rac și o broască țestoasă, zărind întâmplător pe chelnerul român cu câtă flegmă la comanda și cât de agale pășește către valul turcesc al bucătăriilor, s’ar minuna cu siguranță. Nenorocitele dobitoace ar perde, —ba, ce zice au și perdut,— recordul încetinelii. Zicătorile, „înapoi ca racul“, „încet ca melcul“, „borholt ca o broască țestoasă“ cad de la sine în fața mutrei impasibile a servitorului de restaurant. Clientul își scoate în pripă blana, galeșii, fularul și pălăria, se așează pe un coif de scaun, o~aruncă o privire fugitivă pe lista de bucate și zice cu exmssii hezvoz iute privind ln acelaș timp la ceasornicul din buzunc și la cel din perete: — 3ce, repede ciorbă de bârfă și o friptură de purcei: sur’ crăcit •;>irenul. Chelaru- Statfa lu ei pe sub gene, ridică cu măsură brațul, plimbă cu moleciune șerpetul murdar pe fața de masă dubioasă, orânduește cu eleganță tacâmurile foioase, scutură cu nespusă băgare de seamă fărâmițele de pâine rămase pe fundul farfuriilor, potrivește solnița, întoarce cu evlavie păhărele și, în sfârșit, scobindu-se cu plăcere în nas, pornește tacticos, în pas de înmormântare, spre saloanele culinare, întreaga lui făptură, expresia figurei, conturul spinării, ironia zugrăvită pe vârful și tocul ghetelor scâlțâiate, totul și toate cântă în el pe omul buștean, “tn care poțida cu satârul, cu barda, cu toporul, cu mitraliera, cu tunul convins fiind mai dinainte că la fiecare lovitură îți va răspunde : — Graba strică treaba. — Nu te supăra că mai rău te necăjești, — încetul cu încetul se face oțelul. — Chiva piano va sano... „Lasă-mă să te las?, chelnerul român vine peste un sfert de oră cu mâinile goale. — Unde e ciorba, creștinile ori ești surd , nu auzi că sunt grăbit 7 — Ei! Doamne, — pare că gândește chelnerul surâzând plin de răbdare, de calm, de liniște sufetească și de filosofie budhistă,— ei! Doamne, dacă ești grăbit, de ce ai mai venit să mănânci ! Așa e servitorul român care aude la numele de Iug, Demostene, Frantz sau Jean. El servește pretutindeni și puteți vedea oricând, oriunde, tu orice oră din zi sau din noapte. Ax. Ponl --------xxoxx—----- Culturale . i — — ' r*' . —... ■>— Duminică 2 Ianuarie 1927 incepînd dela orele 4 d. a. la cercul militar va avea loc ceaiul dansant al cercului studențesc constănțean. * Luni 3 Ianuarie 1927, ora p. m. va avea loc la liceu adunarea comitetului de acțiune pentru construcția liceului pentru a lua măsurile ultime în vederea succesului balului de la 8 Ianuarie. Domnii membri sunt cu insistență rugați să ia parte de asemenea sunt rugați să binevoiască a participa și d-nele și d-nii membri ai comisiunilor instituite ad hoc.