Dacia, iulie-octombrie 1927 (Anul 14, nr. 140-234)

1927-07-01 / nr. 140

ANUL XIV No. 140 Dlres'or Proprietar L. M. MOSCU Redacta și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMEMTUL Pe 12 luni . . . . I 700 Îs 6 a . I­­ . . 400 » Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază Vineri 1 iulie 1927 TELEFON: No. 42/3 și 8511 || — Apare zilnic la orele 12 —_______| | — Reclame după tarif — ====== ___ 4 . || AMNISTIA Termenul e vechiu, decând lumea, iar popoarele, încă din cele mai îndepărtate tim­puri ale civilizațiunii, i-au a­­cordat o înțelegere și o a­­plicațiune după gradul des­­voltării lor spirituale, adică mai larga,sau mai restrânsă. La vechii greci —din a că­ror limbă se trage și denu­mirea—amnistia, era soco­tită ca un punct de onoare și acordarea ei pentru prin­șii în război, pentru înfrânții fără glorie, ca și pentru de­­ligvenții de drept comun, în­semnă de cele mai adesea ori sărbătorirea unei isbân­­de a forței sau a spiritului unui ales al aleșilor. Dacă lumea a evoluat în decursul zecilor de veacuri și cu ea laolaltă atâtea mo­ravuri ce formau piedesta­lul societăților de odinioră, în schimb, amnistia, a rămas aceiași, iar aplicarea ei a căpătat o extindere tot mai generoasa la popoarele ac­tuale. Nu suntem noi, românii, singurii cari am avut de în­durat aspra penitență a ul­timului război, cu tot cor­tegiul său de nenorociri. Alte state l'au purtat mai îndelung și mai amarnic de­cât noi. In schimb, suntem beneficiarii cei mai principali ai acestuia, națiunea pe care soarta armelor a răsplătit-o­­ în chipul cel mai generos pentru sacrificiul său de sânge și suferințele îndurate. Dacă însă, ceilalți foști beligeranți, învingători și în­vinși și-au amintit curând de anticul punct de onoare, acordând o largă amnistie acelora ce în timpul și cu ocazia războiului, cu voie sau fără de voie au greșit în contra legilor sale și a onoarei de militar, noi, ro­mânii, fericiții beneficiari principali ai sai, nu ne-am prea grăbit s’o facem. Sunt nouă ani de când marele proces al națiunilor a fost închis. Pretutindeni omenirea prin sforțări uri­așe s’a străduit și a reușit a face să-i dispară urmele, numai la noi, grație unei mentalități ce nu-și mai are rațiunea în aceste timpuri de pacifism și reclădire su­fletească, ele dainuiesc ca o amară aducere aminte, ca un fatidic semn de întreba­re larg deschis, în fața o­­chilor minții a zeci de mii de nenorociți. In fața instanțelor noas­tre militare și astăzi, când amintirea războiului s’a șters prin scurgerea vremii ca un coșmar înfiorător, mai sunt încă spre judecare treizeci de mii de procese ale infrac­torilor la legile războiului, își poate oricine imagina dezastrul moral în care se afla acești 30.000 de neno­rociți și familiile lor, știind „ , că dintr’un moment într’al­­tul sunt amenințați de a în­funda tainițile ocnelor, pen­tru vinovății mai mult sau mai puțin reale, își poate oricine imagina persecuțiile și șantagiile la cari acest numeros contingent de cetă­țeni sunt supuși, căci ei doar sunt un excelent material de estorcațiune aflat la dis­creția primului venit, după cum tot astfel eleste de i­­maginat încurcătura în care se află autoritățile militare cari după atâta amar de­vreme sunt în imposibilitate absolută de a mai aduna probe peremptorii în sarcina celor acuzați. Or, un principiu de drept, decretează că un acuzat trebue să fie absolvit de orice pedeapsă atunci când asupra celor celor ce îi se impută planează o singură umbră de îndoială. Dar, nu sunt numai aceș­tia, ce-și așteaptă cu strân­gere de inimă judecata, mai sunt alte zeci de mii de nenorociți cari de ani de zile ispășesc deja păcate săvârșite sau închipuite, în ocnele pe cari le-au supra­populat și mai sunt și alte mii cari rătăcesc aiurea, pe pământuri streine, cu dorul patriei în suflet, goniți de teama răspunderilor­­ unor acțiuni întreprinse în clipe de rătăcire. .,Erare humanum estu. Și sufletul românesc, atât de generos, trebue să se în­moaie de suferințele aces­tor nenorociți, aruncând a­­supra greșelilor lor mantia iertătoare a uitărei. Al. demetriad BPj ’ .m I­XXOXX...... Regina la Constanța dri dimineață, cu un tren re­gal atașat acceleratului Bucu­­rești-Constanța, a sosit în lo­calitate regina Mrna însoțită de principesa Ileana. Suverana a vizitat orașul și palatul regal de la Mamaia. Seara, regina a plecat spre Capitală, ---------non—— ' î? | Din cavarna Anchetă Administrativă. D. V. Zavate pretorul plășei Cavar­na, în urma delegației speciale dată de prefectul județului Cali­­acra, a inspectat și controlat ac­tivitatea consiliului comunal Ba­­zargic. Constatând în sarcina ace­lui consiliu oarecari nereguli d-sa a făcut un documentat raport care a fost înaintat prefecturii. Dizolvări de consilii comunale. Consi­lul comunal din Cihinur Șuiei­uc a fost dizolvat, numin­­du-se președinte al comisiunei Interimare d. Al. Stănescu-Ciuciulete fost primar. De asemenea se aș­teaptă dizolvarea și consiliului co­munal din orașul Cavarna. Dispariție. Notarul comunei Ghiaur Suiucic C. Sârbu a dis­părut din localitate, fără urme. De la Pretorat. D­ î­i­tru Gheor­­ghiu a fost numit secretarul plă­­șei Cavarna și delegat cu girarea serviciului de notar la com­. Ghiaur Suiucic. Execută fotografiile cele mai artistice cu prețurile reduse. D. Rizescu nu mai poar­­tă baston, încă o probă că vor fi alegeri libere. „FOTO LUX“ ATHANASE LICICOPOL Strada Carol vis-a-vis de Grand CONSTANTA Satisfăcuți Cazinoul își închide astăzi porțile. In mod definitiv, O­­rașul perde astfel unica-i atracție, primăria un venit consi­derabil ce era destinat lucrărilor edilitare, iar viața econo­mică, o bună parte din forța-i vitală. In sfârșit, stăpânirea liberală și-a inaugurat activitatea, dând o lovitură de moarte Constanței. D. Vintilă Brătianu tremură de plăcere, alături de d. Va­sile Sassu: SUNT SATISFĂCUȚI. Cetățenii insă, să ia aminte. Actualități Unita talii Tempora mutantur... Pe vre­muri, pașnicii musulmani dobro­geni, dacă nu puteau parveni cel puțin odată în viața lor până la Meca, așa cum au sfântă îndato­rire toți adepții Coranului, apoi trebuiau să viziteze cel puțin Con­­stantinopolul. In special, în timpul sărbători­lor Bahramului ori a Ramazanului grupuri de mahomedani „români“, se abăteau pe la Constanța, de unde, lebedele S. M. R­eului îi ducea pe apele de cele mai multe ori furtunoase ale Kara Denisului, până la limaurile pline de farmec ale Cornului de Aur. Ori, veneau oamenii la „Kius­­tendje“ și nu porneau la drum, decât după ce'și cumpărau fesuri frumoase cu semilună aurită—de sărbătoare — iar femeile, feregele colorate de mătase, de pe la ma­gazinele armenești ce existau pe atunci în Piața Independenții. Eri, un grup de țărani turci intră în­ magazinul unui cunoscut pălârier de pe strada Carol, ce­­­­reau șepci și pălării ! Cunoscând spiritul mai mult sau mai puțin retrograd al osmanicilor noștri, I bietul negustor crezu ori că vi­sează ori, că solicitatorii se la­­pădă de credință. Alta era realitatea. Se pregăteau oamenii de plecare spre Stambul și, cunoscători ai reformelor lui Kemal renunțau, cu multă plăcere dealtfel, la favoarea de a face cu­noștință cu amenajamentele de la Diarbekir, unde fiecare dintre dânșii s’ar mai putea înălța ceva sus de suprafața solului cu fes cu tot... Și, eșind din prăvălia salvatoare, cel mai cărunt, cu fe­sul într’o mână și c’o șapcă gal­benă în alta, glăsui cam astfel. — Alah vede tot, știe tot. Dacă Alah a dat putere lui Kemal, înseamnă că așa este voia sa, iar dacă Kemal este omul său,trebue să urmăm voia lui Alah. Până una, alta, șepcarul — cu voia lui Alah pri ba — încasase o sumă bunicică... SANDU DOINĂ Trenurile de Te­­kirghiol și Ma­maia, s’au cioc­nit — Nu sunt victime — Obișnuita neglijență a per­sonalului ceferist, cauzează ne­contenit accidente și pagube admnistrației căilor ferate. Ast­fel ei, din nebăgare de seamă a unui acar, trenurile de Car­­men­ Sylva și Mamaia, s’au ciocnit la intretăerea liniilor O locomotivă s’a deteriorat in întregimaî mai multe vagoane au deraiat: Din fericire, victime omenești n’au fost: Organele c. f. r. au deschis o anchetă. f3 m k —B—* i­jj. Eclipsa de soare de eri­ tii dimineață a avut loc o ec­lipsă parțială de soare. Fenome­nul a început după ora 6 dimi­neața. La orele 8 și 18 minute soarele a ieșit din conul de pen­umbră. Discul solar a fost eclipsat mai mult de jumătate. ffield­ 1 "B"­| —­ IS Cu. ­xxoxx------— -xxoxx- Cronica externa Campania elec­torală în Jugo­slavia Belgrad.­­ In viața politică din Belgrad și alte orașe iugoslave, s-a dat semnalul campaniei elec­torale care va dura aproape trei luni și care va înlătura fără în­doială de la ordinea zilei până și cele mai arzătoare probleme eco­nomice. Mulți politiciani au pă­răsit capitala pentru a se avânta în circumscripțiile lor electorale. Toate partidele desvoltă o uitate neobișnuită, deoarece acti­fie­care vrea să tragă din această situație politică încurcată cât mai multe foloase. Cel mai mare interes îl con­centrează în jurul lor consfătui­rea comitetelor executive ale par­tidelor radical și democrat care va hotărî asupra acțiunii în ac­tualele alegeri. Partidul radical cu cei 146 deputați ai săi a fost ce-i drept cel mai puternic par­tid în Skupștină însă a fost foar­te mult dăunat prin faptul că s’a format în el trei tabere. Acest partid radical care s’a acomodat , cu greu nouilor raporturi din Iu­­­­goslavia, a fost urmărit în special­­ de la moartea lui Pasici, de o criză iremediabilă. Cauzele n’au a­u fost divergențe de idei și mai­­ degrabă lipsa unui puternic șef , precum și gelozia dintre diferiți­­ fruntași ai partidului. I - • •. F ■—■----K- ü Dizolvarea con­siliului comunal din Cavarna Cavarna. Astăzi, în urma or­dinului prefecturii, a avut loc di­zolvarea consiliului comunal din localitate și instalarea nouei co­­misisiuni interimare. In fața d-lui V. Zavate pretorul plășei Cavarna și a preotului Ion Neicu parohul bisericei catedrale, noua comisiune interimară com­pusă din d-nii Vanghele Tullin, avocat, președinte, Sava Gocel proprietar, vice-președinte, Ion Ciamu fost ajutor de primar, Sto­­ian P. Manafa mare proprietar, Gh. Vâlcov, Gh. Baltagioglu și Ismail Asis ca membrii, au depus legiuitul jurământ, după care d. V. Zavate pretor, a arătat îndato­ririle ce le au după legea de uni­ficare administrativă. După acea­sta a avut loc o recepție în sala „Gocel“. a. — - -xxoxx------- 12121* Piața cerealelor 28 Iunie 1927 Oborul 2 „ Pae de dughie 28o- 10 „ porumb 430-435 6 „ ovăz 620-625 3 „ Lână 6ooo-76oo 13 „ rapiță navetă 126o- 28 „ Fân 195-240 2 „ orz 620-625 Faptele zilei ALT ATAC. — Aseară, d-na Bălcescu, din str. 11 Aprile No. 26 a căzut victima unui atac ban­ditesc, asemitor aceluia despre care vorbim în altă parte a zia­rului. Un necunoscut i-a smucit poșeta cu b­o iei și a fugit. FURT. — D. Șt. Dogaru din serviciul S. M. R. a reclamat po­liției pe Nicola Ghelea, care i-ar fi furat 31 de lei. &Í4 *țjy —xxoxx-----I J H Atac banditesc tn plin centru O doamnă jefuită pe stradă Îndrăzneala apașilor, probabil pripășiți de sezon prin orașul nostru, a întrecut orice limite. Astfel, doamna Maria Ispirescu domiciliată în strada Avram Iancu 16 a căzut victima unui atac ban­ditesc, săvârșit în plin centru. Pe când d-sa, așează pe la orele opt și jumătate se înapoia spre casă, observă pe marginea trotuarului un tânăr ce-și lega șireturile de la pantofi. In momentul când tre­cea pe lângă dânsul, necunoscu­tul se repezi către d-na Ispirescu, îi smuci din mână poșeta și dis­păru în semiobscuritatea de la acea oră. » ii I m I­XXOXX 1 " 3 ”"*5 Mină pe mare Autoritățile maritime au fost a­­nunțate prin radio că, vaporul o­­landez „Moess", navigând pe Marea Neagră la o depărtare de 22 mile de litoralul românesc a întâlnit o mină rătăcită. Trăgân­­du-se focuri de armă repetate, mina a exploadat: ——ncoxx—— r ] nu ~ Curs particular de preparație ellină Părinților de naționalitate grea­că din Constanța, nu pierdeți o­­cazia dacă doriți să luminați co­pii voștri, grăbiți-vă a-i înscrie la cursul preparator ellin, pentru examenul de corigență. Programul cursului particular preparator este în concordanță cu programul mi­nisterului cultelor, după cum ur­mează : Se va preda în limba greacă aritmetica, istoria, geografia, geo­metria, religia (latina și franceza ca profesoară de limba franceză). Se ia angajamentul preparării elevilor greci căzuți la examenele de curs primar și secundar, ga­­rantându-se succesul. Se prepară pentru cursul de admitere in gimnaziul grec din Galați, cum și pentru ori­ce altă școală secundară din Grecia, ga­­rantându-se succesul. Plata se va face după admite­­rea în școală. Elevii din clasele­­ I, II, 111, IV, V, VI, VII, cari nu au putut urma regulat toate lecțiile prevăzute în programul Ministerului Cultelor, vor putea obține un certificat de studii sau o dovadă — eliberată sub prestare de jurământ, cu care se vor putea prezenta la orice școală din Grecia după ce vor da examen. Se primesc și elevi greci supuși români cărora li se vor da certi­ficate de studii. I. N. TSAMARAS, profesor I strada Dorobanți No. 26 Constanța Dizidență libera­lă la Constanța La tribunalul local s’a primit candidatura d-lui arhitect Nico­­lae Buzdugan pentru alegerile senatoriale la colegiul consilii­lor comunale și județene. Se anunța de asemenea apa­riția unui organ de presă a li­beralilor nemulțumiți probabil sub conducerea d-lui avocat Ion N. Roman, fost senator și decan al baroului. a * . Suntem informați că negustorii liberali din localitate, manifestează nemulțumiri serioase, da­torită faptului că actua­lul guvern a închis Ca­zinoul. Loviți în interesele lor, ei cer stăruitor a se re­veni la măsura pe care o consideră arbitrară și care dăunează întregii­­ activități a orașului. --------XXOXX------------ ,' 1515 Candidaturi de­puse in Caliacra La tribunalul Caliacra, s’au de­pus următoarele candidaturi : Pentru carieră d-nii Emil Pangrati, profesor univer­sitar, Cuzinsky, avocat din Bucu­rești, Iordan Mihalinski fost pri­mar din Cavarna și Teodor Ere­­mia, fost sub­prefectul județului Caliacra. Pentru senat d-nt V. Covată avocat, decanul Ba­roului Caliacra și Gogu Mihăiles­­cu fost Inginer silvic Caliacra. I&Í . 4 —-----xox—------ i jgâ JB Candidaturile la Tulcea Partidul Poporului: La Cameră: lista formată din d-nii Constantin Garofild, C. D. Popovici, G. Toma și Ștefan Cazacoi. Blocul muncitoresc. La Cameră: lista formată din d-nii Evanghelii Staneu, Elias Silistraru, , Grigoriu și Vintilă Voicu.Steriat ---------xxoxx—— u­ni OCHELARI DE SOARE Nu cumpărați ori ce fel de oche­lari cari strică vederea, ci nu­mai din aceia centrați și contro­lați la fabrica de ochelari P. SAPIRA Furnizor al Curtei Regale Anchete și reportagii Cum se încarcă petrolife­rele în portul nostru Situația după dezastrul lun port al petroliferelor Se știe că recentul incendiu care a consumat în întregime uzina de distribuire la vase a petroliferelor sosite pe conducta Băicoi-Cons­­tanța, a cauzat o perturbare ge­nerală în rândurile exportatorilor pentru că întârzierile de încărcări le produceau pagube însemnate cari adăugându-se la actuala criză acută a exportului echivalau cu un faliment general. Intr’adevăr, odată cu distruge­rea celor trei motoare „Diessel“, și a celor 5 autopompe ce acti­vau manipulația petroliferelor la bazinul portului special amenajat s’a crezut un moment că rampla­­sarea acestor piese fabricate în streinătate și extrem de costisi­toare, va fi imposibilă și în con­secință, nu se vor găsi alte mo­dalități cari să aducă la normalul situației dinaintea focului. Lucru­rile păreau a se agrava și mai mult, mai ales că, în decursul lu­­nei Iunie, urmau spre încărcare în portul Constanța numeroase vase­­tank, angajate de întreprinderile petrolifere în acest scop. Modificările de conductă­ ­ri, imediat după dezastrul ce­ a avut loc, reprezentanții tuturor so­cietăților de export s’au întrunit avizând la măsuri destinate a para daunele. Astfel, în primul rând au stabilit o legătură între con­ductele de scurgere de la Medeia, cu acele cari se îndreaptă direct spre bazinul de petrol din port, fapt care permite ca petroliferele să se scurgă din tancurile de la Sud-­Vestul Constanței, direct pe țevile de încărcarcare a vaselor fără concursul autopompelor dis­truse de incendiu. Lucrările aceste de amenaja­­ment au necesitat un timp de 6 zile, după care, deși complicată mult, totuși Încărcarea vaselor a putut fi reîncepută. Concomitent, au sosit din Ploești de la rafinăria societății „Româno- Americană“, patru pompe auto­mate, iar direcția porturilor mari­time și atelierele c. f. r. au pus de asemenea la dispoziția expor­tatorilor, câte o pompă. Aceste pompe au fost instalate cu multă anevoință într-un șopron din ve­cinătatea fostei uzini, unde spre deosebire de sistemul anterior ele sunt activate nu de motoare, ci cu ajutorul aburilor, de la casa de cazane, ce servește în timpul er­­nei, la desghețarea păcurei de pe conducte. Debitul actual al petrolului Grație acestor măsuri, traficul s’a normalizat iar debitul a ajuns la cantitatea de circa 126-156 tone pe oră, ceea ce se poate socoti ca satisfăcător, față de noua stare de lucruri. Iată deci că, pesimismul dintr’un început — adică după dezastrul produs — a fost în total desme­­țit, datorită sistemelor cari s’au pus în aplicare cu succes. Numai faptului că societățile petrolifere au lucrat în perfectă armonie la re­medierea râului, se datorește nor­malizarea mai mult sau mai puțin reală. Cert este însă, că fără ini­țiativa privată, așteptând sprijinul statului, exportul ar fi stagnat până în ziua de astăzi căci bine cunos­cutele formalități, n’ar fi dat po­sibilitate unei imediate înlăturări ale lacunei ivite în mod accidental. Refacerea Instala­țiilor Dar și refacerea uzinei distruse, continuă vertiginos, în urma a­­cordului cunoscut dintre ministe­rul comunicațiilor și financiarii petroliști, cari au avansat sub for­mă de împrumut sumele necesare refacere­. Imobilul casei pompelor se află în construcție, iar o clădire des­tinată nouei uzine,— de două ori mai mare decât cea arsă — se află pe cale de a fi terminată. Se așteaptă în curând sosirea motoarelor comandate în străină­­tate — cu mult mai perfecționate ca cale anterioare — astfel ca, după cum ne spune d. inginer Pio Benzi, directorul general al porturilor maritime — cel mai târ­ziu la 1 Octombrie a. c. noua u­­zină va fi în stare de funcțiune. Pentru expor­tul viitor La ministerul comunicațiilor se lucrează în momentul de față, de proectul înființării unui port special, pentru încărcările petrolului, în regiunea cuprinsă între țărmul viilor vechi ale Constanței și digul fostului pa­vilion de izolare al portului. Uzina activatorie ar urma să fie construită în stația Palaz- Medeia, de unde produsele se vor scurge cu presiune, în con­ducte directe și submarine, până la un sistem de schele la o depărtare oare­care de cheu, unde vor acosta vapoarele.­­ Natural, e vorba de un simplu proect, care poate suferi schimbări radicale. Totuși, e cert lucru că necesitatea unor amenajamente cu mult mai moderne pentru fa­cilitatea exportului bogățiilor sub­solului nostru se evidențiază tot mai mult și așteaptă o grabnică soluționare. EM. IAPHET l I» ---------xxoxx-------­informațiuni Atragem atențiunea cititorilor no­ștri asupra articolului „O poveste cu tâlc“, pe care-l vom reproduce în numărul nostru de mâine, după excelentul organ de­­­ presă „Nea­mul Românesc“ al d-lui profesor universitar Nicolae Iorga, întrebăm pe d. ajutor de pri­mar D. G. Rizescu, de ce nu s’a adus la îndeplinire deciziunea consiliului municipal, cu privire la dărâmarea barăcei de pe strada Carol, proprietatea d-lui Niță Fi­lip. Nu cumva, presiuni politice au început sa influențeze și asupra actelor de ordin edilitar ? Avem nevoe de această lămu­rire. " w mmm D. Radu Roșculeț prefectul ju­dețului a dat ordin tuturor orga­nelor administrative din cuprin­sul județului, de a evita orice fel de ingerințe electorale. Ea­ a avut loc la Cazinou, ser­barea de sfârș­t de an a liceului și a școalelor secundară și pro­fesională de fete din localitate. Cu această ocaziune s’au distri­buit și premii elevilor meritoși. «­ O—« l­ijri­­ști*» Din rândurile național-țărăniste se anunță o apropiată vizită e­­lectorala la Constanța, a d-lui Ion Mihalache. D-nii Anton Dumitrescu, poli­țai la Cernavoda și N. Miclescu, poluțai la v­edgidia, au fost mu­tați unul în locul altuia. Tragerea loteriei organizată de „Societatea pentru combaterea tu­­berculosei la copii“, care urma să aibă loc la 26 Noembrie 1926, s-a amânat irevocabil pentru ziua de 4 August 1927. •—o­—o ,w* iWpspp —TEATRU CINEMA TRANULIS rulează filmul „AVENTURILE LUI ROBERT MAGAIRE“ în 7 mari acte. In rolul principal JEAN ANGELO. Intre pauze diferite numere de artiști. "'“Ti —o— IT1' 1 ”î!"!.Fpf] La grădina Cinema „POPULAR“ rulează BAJAT sau FATA,în­ ro­­lurile principale Ossi Oswalda Vivian Gibson și Georg Alexan­­­der. —o— | Vechiul și cunoscutul fotograf d. Atanase Lich­­­opol cu emblema „Foto- Lux“ anunță onorata sa clientelă că nu are nici o legătură cu „Foto Bris­tol“ din Str. Șt. cel Mare.­­_I » ——xxoxx——1 j ijy'jg] r.H­r *«­■»- xxoxx-------> I­N­GUSTATE renumitele CONIACURI și ROMURI, „GHIDIGENI“ depozitul în strada Carol No. 149

Next