Dacia, iulie-decembrie 1928 (Anul 15, nr. 136-279)

1928-07-01 / nr. 136

ANtJL XV No, 136 Director-Proprietar L. M. MOS­CU Redacția si Administrația Strada Traian No­ia—20 ABONAMENTUL.­­ Pe 12 luni ......... 700 le« 6 .......... «0 . Pentru au­torit­a­i și instituțiuni ban­care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu se Înapoiază TELEFONI No. 42/3 și 85/1 Apare zilnic la orele 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Duminica 1 Iulie 1928 împrumutul a eșuat definitiv. D. Vintilă Brătianu nu mai e ocupat de stabilizarea leului ci... de*a guvernului. Marele restaurant M. H. HUSSER HOTEL PALACE-CONSTANȚA S’a redeschis Duminică 24 Iunie Sa servește zilnic TABLA’ HOTE și a Ia G­A­R­T Renumitele bucătării Franceză, Română și Greca Orientală Specialități de PESCARII și VI­­­NURI din renumitele pivnițe Indigene și franceze cu prețurile — cele mai convenabile — Consolidarea liberală! Suportăm neîntrerupt după răz­­boiu, p­elungirea anacronică a regimului de guvernare liberală. Prelung­ea anacronică nu nu­mai p­u­­ contrast cu situația din țările apusene, unde doctrina și ascendentul libera­ismului este într’un patent declin, ci mai ales s­aâ cu noua stare de lucruri în ordinea socială de­ a noi, creată de războiu și de întregirea ță­rii. Regimul liberal indigen, pre­lungit și amplificat în toate pă­catele și cu toate metodele lui antebelice, a intrat în conflict a­­cut cu mentalitatea și realitățile politice din vremurile noastre. Toate sforțările lui acuză o cram­ponare exasperată din partea gru­pului politic interesat la păstrarea și e­xtinderea unor privilegii moș­tenite dintr’o epocă lichidată. N’ar fi nevoie de prea multe recapitulări pentru a înved ra ce sălbatic s’a manifestat pe tărâmul politic, spiritul de partid în păs­trarea supremației liberale. Istoria politică a ultimilor zece ani este doar un neînterupt ș­i de lovituri aduse pricipiului cons­tituțional orânduitor al așezării țârii, și o conti­nuă sabotare a o­­perei de unii care sufletească în noile provincii. Dar rezultat­le acestei disperate ,apte de men­ținere la suprafață a regimului liberal, au înscr­is in viața Sta­tului jertfe sângeroase. In ordinea economică, exclu­sivismul liberal teoretizat cu așa de îngustă Îngâmfare In faimoasa deviză ,prin lui înșine , ne-a exp­us țara la boicotul și izolarea externă, din care ne-am ales nu­mai cu­ pagube și umilinți grele. Poâinii târz­e a d-lui Vintilă Brătianu, prin adoptarea în ex­tremis a unei politici exact con­trare celei duse până acum, este mărturisirea peremptorie că am pierdut atâta amar de vreme pentru o jalnică experiență de refacere, bazată pe iluzie și lipsă de prevedere. Căci efectiv, po­litica lui «prin noi înși­ne“, — ne-a ruinat creditul extern și prin consecință valuta, ne-a redus la o stare de inferioritate pe piața schimbului internațional, trans­formând capitolul consolidării noastre, într’o operă de tragică cârpeală. In paranteză trebuie să adău­­gam că refacerea și consolida­rea „prin noi înși­ne” s’a ilus­trat pozitiv, doar prin contr­buția superlativă a specialiștilor de partid, patronați de esociții samsaricești gen Porcu­l Tan­­cred. In această privință talia morală a competiției liberale postbelice e situată pe acelaș plan de decădere cu perioada neutralității. Sub pretextul protecției avu­tului industriei naționale, toate rezervele miniere și refacerea in­­v­atarului exploatărilor depen­dințe de stat, au fost rezervate la discreția finanței liberale sub forma comercializării. Din patri­otism de expedient s-a bruscat orice participare a capitalului ex­tern întocmindu-se o I­­istație economică xenofobă, ca să se realizeze în fapt doar o cointera­­sare, mănoasă pentru băncile li­berale, încărcată cu toate riscu­rile unui monopol pus pe căpă­tuială și neturburat de jocul na­tural al concurenții, in modul a­­cesta optimismul liberal sconta un mare progres pentru produc­ția țarii cu repercusiuni favora­bile asupra încasărilor Statului care necesar trebuiau sporite în măsura grelelor sarcini ale răz­boiului. Dar rezultatele crizelor agravate din zi în zi au dărâ­mat cele mai încăpățânate spe­ranțe. O stare de asixie econo­mică s’a lățit in toate domeniile de activitate, comercializările de talia Frigului au dat faliment și bugetul public deficite.­­ S’au consolidat In schimb, ediții noi de milionari, profitorii fraudelor profesioniștii tantiemelor și cămă­tarii. In utopica lor nădejde de a creia, chiar peste nevoile de consum intern, o industrie națio­nală, liberalii au nesocotit cele mai elementare imperative eco­nomice. La adăpostul regimului vamal prohibitiv au încurajat genuri de industrii parazitare, fără materii prime, fără capital de investiție deci prin defin­ite puse în știre de inferioritate în fața concurenții. Efectele nefaste se simt în scum­­perea vieții și sărăcirea comsuna­­toril­or. Iar cât privește grija de intere­sele primordialei surse de pro­ducție a țării, agricultura, politica lib­rală a crezut-o tranșată prin discursuri­­ electorate improvi­zate pe tema expropierii și ins­tituirea agronomilor. Despre rest neantul. Nu școli agricole, nu credite. Ba ceva mai mult. Crezând că 80 la sută din po­pulația țării, după războiu, câș­tigă prea mult vânzând recolta pe pr țul mondial au introdus taxate vamale la export. Era un expedient bugetar care motiva măsura, dar ea constituia un im­pozit indirect pe agricultori în medie de 1500 — 2000 lei la hectar. Fiindcă d. Brătianu vroia consolidarea prin noi înși­ne și refuza ide­ia apelului la capitalul strein, plugarii au plătit aproape cinci ani acest impozit exorbitant. Socotind suma globală se vede ce rezervă puteau acumula plu­garii în acest timp, rezervă cu care să preîntâmp­le nevoia pro­curării unelte or perfecționat, să n’ajungă după un an de se­și cetă cerșetori de giruri și expuși foametei. Prin asemenea rezultate s’a i­ustrat guvernarea lib­rată, o­­glindă fidelă a tradițiilor de sec­tarism anchilozat în virtutea că­rora nădăjduește să-și prelun­gească penibila existență. Al. Șteflea avocat D. Vintilă Bră­tianu vizitează Constanța Ea după amiază, d. Vintilă Brătianu președintele consiliu­lui de m­inișt­i, a sosit în lo­ D. VINTILA BRATANU calitate spre a și vizita familia care-și face vilegiatura la noi. D-sa a descins la hotelul „R gnier“, iar in cursul zilei, a fost vizitat de către d. Con­stantin A­rminișt­anu, senator de Constanța. Azi dimineață și d. Dinu Brătianu a sosit în orașul nos­tru, ducându-se la T­iirghiol. Primul ministru va părăsi Constanța Duminică seara, ple­când spre București. ^i Politice Mascarada girancistă Averescanii locali, în lipsa d-lui dr. Pilescu din oraș—d-sa fiind plecat la Paris —și din în­demnul faimosului bulgăroi Ghen­­ciu, au fost convocați la clubul din localitate spre a-l demite din șefie. D. general Coandă, președinte de onoare al organizației, care a fost invitat a participa la această ședință, simțind jocul individului ce intenționa să se înscăuneze acolo unde nu-i era locul, s’a îmbolnăvit brusc și astfel n’a luat parte la lovitura măgarului. Așa că, întreaga mascaradă glrien­­cistă s’a rezumat la o masă de ș­asezeci de tacâmuri la „Dom­nița Ileana", amânându-se con­gresul la... culesul zarzavaturi­lor. 2 .000.000 , suma cu care a fost vândută unei întreprinderi strei­ne, epava frumosului paquebot de altădată „împăratul Troian”. Știrea, după cum era de prevăzut, a produs rumoare in cercurile maritime, singurele cari pot aprecia justa va­loare a vasului, așa cum se află actualmente. Pentru ca, părerea­­ unanimă — și’n această privința am consultat diferite personalitati competente din lumea maritimă — ca ar fi treb­uit sa se obțină cel puțin opt pănă la zece milioane lei din această vânzare, dat fiind că numai despotmolirea a costat S.M­­. R­eul, suma de 1­.OOO.ODO lei. Așa că, lucrurile astfel cum se înfățișează, lasă a se întrevedea o dâră pronunțata de suspiciune. Profităm de ocazie că. d. Vintilă Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a cărui cinste și-n acelaș timp sgâr­­cente nu pot fi puse în dubiu, șî-l sfătuim să viziteze pe „împăratul Traian”, spre a constata dacă trebue ori nu să dispue o imediata anulare a vânzării. Cronica zilei !É Iu­li Nu poate fi altfel caracte­rizată fapta tinerii Edw­ie Neumann relatată de ziarele vieneze : in fiecare Duminecă, după slujba religioasă, dispă­reau florile cu cari drept,cre­dincioșii impodobiau statuia Maicii Domnului din Merkens­­dorf. Surprinsă asupra actului, d­ra Neumann a declarat că dorește... să se mărite și că nestrămutata ei credință este că florile Prea-Curatei o vor ajuta să-și găsească repede un bărbat. Această „cuvioasă hofie", tini readuce în memorie cazul lui Ni­ță Sfărcuș, de care, poate, cel de-o vârstă cu subsemna­tul iși amintesc încă, întrucât gazatele timpului s’au ocupat atunci îndelungată vreme. tn fiecare Duminecă dispărea din Biserica Trei­ Ierarhi, din Plo­ti, câte o făclia de dimen­siuni respectabile. Preoții, e­­noriașii și in sfârșit politia, a­­larmați, au pândit și au izbutit a pune mâna pe bizarul... clep­toman. Em­osiunea și zarva pro­duse in jurul acestui incident, au fost cu atât mai mari, cu cât domnul Ni­ci Stârcuș era om cu stare, proprietar al u­­nei moși, lângă Ciumafi și a trei perechi de case pe strada Târgușorului. — De ce... ridici făcliile din Casa Domnului, domnule Niță ? întrebarea i-a fost pusă de den’ polițai Lapteev, (Dumne­zeu să i­erte), care umbla veș­nic ln uniformă de căpitan de jandarmi, (uniforma poliție­nească nu eșise încă din tipa­rul Ministerului de Interne) și care era veșnic beat. Domnul Niță a surâs și a răspuns : — Cum „de ce le ar die 7... păi ca să-mi lumineze Domnul cărarea vieții și să-mi arate calea cea dreaptă. Regretatul George Ranetti, într’o poezie frumos „adusă” tn Furnica, arăta cum don’ po­­l­ al Lupteen din ziua ceea umbla din biserică în biserică căutând să pună și el mâna pe o făclie s­lufită pentru a nu mai umbla... pe două cărări. Căci, vede și Dos. don’ poli­țai Lapteeis) a fost foarte im­presionat de mărturisirea prie­tenului său Nilă care bea, bea necontenit, bea poate mai mult decât el și totuși... nu se clă­tina de fel. AX. PON1 Faptele zilei- FURTURI. — Poliția a arestat pe pungașul de buzunare Gheor­­ghe Cristina, care a furat d-lui Andrei Nichifor, din buzunar o sumă de bani. — Hoții au pătruns printr’o fereastră deschisă în locuința d-lui D. Sari din sirad­a Rahovic No. 9, furându-i 1500 lei, un ceas și lanț de aur și îmbrăcăminte. — A fost arestat chelnerul Al­­bulescu lanca de pe vaporul „Principesa Maria“, pentru un furt săvârșit pe bordul vasului, s, —------xxexz—Á Piața Israala iar 29 iunie 1928 5 „ ovăz 71o-72o 43 „ rap. navetă 1000-1030 1 „ Ia­ră -68oo 13 „ fân 120-150 Life. f —m«­ D. Ion Miha­­lache la Con­stanta Duminică scara d. Ion Mihalache, sufletul par­ D. ION MIHUACHE titlului național țărănesc sosește în lo­calitate îm­preună cu fa­milia, spre a-și face obișnuita cură la Movila-Tekirghiol. *■—screxa—m î ■ fă Patriarhul re­gent rechemat în tari ! — Situația împru­mutului — București 36.­­ Eventualitatea aproape sigură, a amânării îm­­prumutui și stabilizării pu­ne în discuț­ine însăși situația guver­nului. Cum în cursul săptămânii viitoare, această chestiune va deveni de o actualitate urgentă, în miete cercuri politice se afir­mă necesitatea prezenței în țară a regenț­i în complectul ei. Nu putem confirma zvonul că patriarhul-regent, aflător acum la Karlsbad, unde își face cura, a și fost rechemat în țară, dar este evident că, în ipoteza eșu­ării eforturilor d-lui Vintilă Bră­­tianu, reîntoarc­rea patriarhului­­regent va fi necesară. Doi aviatori grad la Bu­curești Eri, la ora 6, au sosit de la Paris, la Băneasa, aviatori greci — colonel Adamide și locof. Pa­­padocos — cari au făcut rridul mediteranean. Bucureștii sunt ultima etapă a aviatorilor. Duminică ei se vor întoarce la Atena. Rinit da un automobil Tânărul Ion Naru din strada Nicolae Filipescu No. 23, pe când umbla cu bicicleta, a fost islo­t pe stradă de automobilul No.­­52 care i-a sfărâmat bici­cleta și l-a rănit. Poliția a deschis o anchetă, 7xoxx—*— «UĂB Atac banditesc în stradă D-nii Dumitru Emanoil din stra­da Ștefan cel Mare No. 5 și Du­mitru Iordanescu din strada Tu­nelului No. 11, au reclamat poli­ției că noaptea trecută au fost atacați pe strada Ștefan cel Mare de un grup de necunoscuți, care i-au bătut și le-au luat banii ce-i aveau. împăratul Tra­ian a dispărut din port la altă parte a ziarului nostru, cerem d iui preșe­dinte al consiliului de mi­niștri să viziteze pe «împă­ratul Traian“ spre­ a apre­cia dacă suma de două mi­lioane nu e derizorie, față de valoarea reala a va­sului. Azi dimineață însă „îm­păratul Traian" a fost smuls privirilor indiscrete și pline de indignare, fiind remorcat spre Constantino­­pol, de remorcherul „Ric­hard“. —SZDSZ—1 Ș/1 Știri Externe­­. Venizelos provoacă demi­­sia guvernului grec Atena 29.­­ Primul mi­nistru Zaimis a prezentat astăzi președintelui Conda­­liottis demisia întregului guvern. Această hotărâre a fost luată în urma unei noui manifestări publice a d-lui Venizelos, care a adresat două scrisori deschise mini­strului de finanțe Kafan­­daris, criticând aranjamen­tul datoriilor de război în Franța și cerând să se sus­­­pende emisiunea de obliga­țiuni ale Băncii Naționale. Ambele scrisori au apărut in ziarele de ori după a­­miază, îndată după aceasta­­. Kafandaris a demisionat din guvern, provocând ast­fel retragerea cabinetului Coiza evoluiază spre for­­marea unui guvern prezidat de d. Venizelos. Escursiune plăcere Cons­­tanța­ Varna O mare excursie de plăcere a fost organizată cu un vapor de lux Constanța Varna și înapoi. Pentru înscrieri și inform­ați­­uni adresați vă la casa de schimb N. Th. Sparopol & comp. Piața Ovidiu 10, peste drum de primărie. Data va fi anunțată ulterior. gg- f­i-iimpinii­—n­­i ’ Din Medgidia Serbări școlare de fine de an au avut loc la școalele primare din Medgidia în ziua de 29 Iunie când s’a făcut și distribuirea premiilor la elevii meritoși. Accident.—D. Petre Gh­ej­­deanu, comersant pe când se înapoia din Medgidia cu căruța de la câmp, cai ambalându-se la răsturnat fracturându-i un pi­cior și făcându-i grave răni pe corp. Repin despre Tolstoi Nestorul pictorilor ruși, Me Repin care e în vâstră aproape de 90 ani și trăește pe moșia sa Penaty lângă Knokn­y în Filanda este încă mereu activ, in ziarul rusesc al emigranților din locali­tate Repin publică amintirile sale despre Tolstoi pe care i-a pictat a ta dată la Iasnaia Poliana. „Tol­stoi era o fgură impunătoare prin statura sa și avea un chip plăcut și frumos care atrăgea pa oricine. De câte ori am venit la lasnaia Poliana, aveam totdeauna caetul de frinte cu mine și dacă Tols­toi stătea într’o poziție interesan­tă, imediat îi desenam în caetul meu. In acest mod am făcut în cursul timpului multe schițe in­teresante ale lui Tolstoi. De obi­­c­eu rămâneam la lasnaia Polia­na 2 săptămâni. Și din zori până seara târziu eram în societatea pustnicului de la lasnaia Poliana; adesea se întâmpla să uit com­plect de caetul meu de schițe. Tolstoi se scula mai de­vreme decât toți membrii familiei. Ime­diat se ducea în bucătărie și-și pn gătea singur cafeau. Cafeaua făcută de Leon Tolstoi, era mai bună decât cafeau pentru ceilalți; de aceia am rugat pe Lev Niko­­laevici să-mi dea și mie o ceaș­că. In cafea nu era nici măcar un grăunte de adevărată cafea ci curată cîcorie. Gustul cafelei a­­mintea acel al petrolului. La în­ceput nu mi-a plăcut dar cu timpul m’am obișnuit cu ea. După dejun Tolstoi se ducea să facâ beac. El trecea mai întâiu printr’un parc, apoi printr’o mică păduri­e, până ce ajungea la râ­ul care curgea în jurul moșiei sale. Pe malul apei el se așeza, își arunca pantofii de casă pe cari și avea îmbrăcați pe picioarele goale și alerga spre locul unde îi plăcea să se scalde. Acolo îș scotea bluza rusească și panta­lonii și se arunca în valurile re­ci ale apei. Spinarea sa era aco­perită de picături de sudoare, dar aceasta nu-l încurca deloc și înota mai departe. Statura goală a lui Tolstoi era în­deosebi de caracteristică ; sub această im­presie am făcut o schiță care o reprezenta pe Tolstoi cu picioare­le g­oale în bluză și pantaloni. Schița mi-a reușit foarte bine și am aj­uns-o repede ca să nu trebuie s-o arăt poetului. Voiam să fac o surpriză lui Tolstoi­­ și să pictez după schiță un portret, dar nu aveam cu mine pânză. Fiica lui Tolstoi, Tatiana Lvo­vna, a fost salvatoarea mea și mi-a dat o bucată de pânză , dar pânza nu ajungea pentru între­gul corp al poetului și am fost silit să-mi amân planul pentru mai târziu. Când venii apoi pen­tru a doua oară la Iasnaia Poli­ana, privii într’o zi în parc caetul meu de schițe. Deodată Tolstoi se ivi de nu știu unde, se apropie de mine, îmi luă din mâni caetul șî-l răsfoi uitându­­se la toate schițele care-l priveau pe el. Râmase lung privind schi­ța cu picioarele goale, apoi spu­se: „După Alpin, pictează-mă așa f Ü să aibă un efect minu­nat“ ! — Așa va fi, Lev Niko­­laevici, i-am răspuns. După doi ani în atelierul meu din Petro­grad am pictat tabloul lui Tols­toi la bluză pantaloni și picioa­rele goale. Tabloul a atras la expoziție atenția tuturora. Două doamne din nobilimea rusă erau revoltate și am auzit cum una spunea celuila­te: „Oh Les pieds nus“. Ambele părăsiră apoi sala. Totuși tabloul plăcu mult și-l consider ca cel mai bun tablou al lui Tolstoi pe care l-am pic­tat vreodată. (Ceps) Puțină literatură Firmele com­er­­­ciale supușilor străini Inspectoratul Muncel din lo­calitate, a primit din partea di­­recțiunei, migrațiunilor, urmă­toarele dispoziții cu privire la înscrierea firmelor supușilor străini: „In urma interrot­țiunei mini­sterului muncii, Uniunea Came­relor de Comerț și Industrie a dat instrucțiuni camerelor de co­merț din țară ca acestea să nu elibereze avize pentru înscrierea firmei, supușilor străini cari nu vor prezintă dovezi din partea acestui departament că au drep­tul de a-și exercita profesia în țară conform legii migrațiuni­­lor. In scopul arătat mai sus mini­sterul muncii va elibera străini­lor dovezi speciale și că bilete­le de liberă petrecere având mențiunea „cu drept de exercita profesia“ acordat­a-și e­­prin vizele com­isiunei m­igrațiunilor sau comisiunilor de revizuire nu vor fi suficiente întrucât aseme­nea vize se dau străinilor în ge­neral, ca salariați și pe termen scurt. Comunicându vă cele ce preced adăugăm spre știința d­vs. următoarele: Dovezile de care se vorbește mai sus se e­­liberează de Min­sterul Mun­cii. in cererile pentru asemenea dovezi petiționare vor precizi ce fel de negoț sau industrie vor să facă și vor depune odată cu ce­rerea: biletul de liberă petrecere și pașaportul, certificat de la or­gande de siguranță, din care să se constate de cât timp petițio­narul se găsește în țară, dacă a stat fără întrerup­er­e, iar dacă a plecat din țară, durata întrerupe­rilor și dacă po­­ționarul se gă­sește în vreuna di­e situațiunile următoare, căsătorit cu o ro­mâncă de orgală sau proprietar în țară, va anexa și dovada a­­cestei situații speciale. -----------XXOXZ-----------­ Bijuturii ca öriüante, dia­mante, safire și perie­smo­dele sie vin­de ca prețuri excep­țional de reduse M £RLAUB strada Carol SI. iolitici. Confrații iugoslavi și ceho­slovaci la înapoerea lor din Constanța, s’au oprit în Med­gidia depunănd o foarte fru­moasă coroană de flori natu­rale cu pamblici naționale pe marele monument al eroilor sârbi ridicai în Medgidia, ofi­țerilor și soldaților sârbi morți pe câmpiile dobrogene în ma­rele război din 1916. Mercuri 27 Iunie, d. II. Dumi­tru Cornățeanu, fiul veneratului nostru concetăț­an d. Tăd­escu Cornățeanu, fost diriginte al ofi­ciului poștal, extern al spitalelor Eforiei și­ a susținut teza de doc­torat în medicină, tratând des­pre .Semnificația se matologică a fenomenului lui Chwostek Kihn și Falta. Juriul a fost prezidat de către d. profesor dr. I. Nanu Muscel, iar d. Corniceanu a obținut pen­tru lucrarea d sal;, pe lângă felicitările comisiunei, distincția Magna cum laudae. Simțim o deosebită satisfacție că încă un fiu al Constanței, a dat dovezi străju­­ite și urăm noului medic, succes în cariera sa. ? M mmim In numerile viitoare ale ziarului nostru, vom expune părerile unui distins marinar, asupra Serviciului Maritim și a vânzării „împăratului Traian“. ... fsimjm S* 1 aduce la cunoștința publi­că, că în ziua de 14 iulie a. c., se va ține în localul inspectora­tului 8 CadasTu, Constanța str. C. A. Rosetti 2, un concurs în condițiuni­e stipulate de Tgea și regulamentul statutului funcționa­rilor pu­blici, pentru ocuparea a 2 locuri vacante de impegați stagi­ari calculatori, retribuite fiecare cu lei 3400 lunar. C­re­rile și ac­tele se vor depune la inspecto­rat cel mai târziu la 12 Iulie a. c. Șeful Inspectoratului Inspector, (ss) PETROVICI CL.­.II.&I»

Next