Dacia, ianuarie-iunie 1929 (Anul 16, nr. 1-128)

1929-01-03 / nr. 1

NUL XVI No. Í Director-Proprietar M. NOS CU redao|la șl Administrația 8tradaTraian No. 30 .v ABONAMENTUL 12 lunii 700 lei • n • •••••••• 400 p­entru autorități institutiuni ban­care abonamentul Îndoit Manuscrisele nepublicate nu sa înapoiază Joi 3 Ianuarie 1929 TELEFONi No. 82/2 Apare zilnic la orele 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Ce ne-a adus Anul Nou? Un an de muncă și de jertfă pe altarul binelui obștesc. n pragul noului an Anul 1928 a pășit în e­­­rnitate, cu toate mizeriile și și nenorocirile de tot fe­il pe cari le-a revărsat din marnic belșug pe capul ărmanei nații române. De ’ar fi fost actul de repa­­nțiune sociala cu care ră­­usatul an și-a încheiat re­­natul,­ apoi cu siguranță că a fi rămas de pomina în itorie, drept epoca cea mai ezastruoasa din viața pe­trului român, drept anul 1 mai b­estemat din câți­i fost până la el. Aruncând o privire rez­ ós­civa asupra celor 366 zile de chin (căci prin U fatal al sorții, defuoc­­an a fost mai mare cu i și ceva decât anii noi­­amintindu-ne urăjile­­a* ca oameni, ni le-am r­ui în pragul ivirei sale. Uici de voie un rid­us ne dlorește — dacă se poate ține astfel— în colțul cu­­câte nădejdi, câte­­­ ranțe înșelate, câte idea­li îngropate în neantul neo -'cizii generale deslănțuită de arivismul porcilor și pa­­­ nată’ de vitregia parce­­l L. Dar, in sfârșit, tot este bs că sfârșitul a fost fru­ 1S» în opoziție crâncenă u restul, ca și când d.v> . . ■­4 ’ontimie od ad a mai lî zicâtoarea ostefíor ab­­utiști: „piinop^iUi este a sfârși glorică“. Și în­­devăr, gloria adevă­ului , triumfat asupra întune­­riții minciunei, copleșește i strălucire păcătoșenia­­tei de calvar, parte de a socoti greul t și cu mulțumirea pro­­s că totuși s’au schm­­multe în­­ biata noastră ,, să ne împânzim —­­acum —fie­­­ rost aprig de , a­­mai mult cu cât au sp!­­) sub cari se proclamă o orânduire a lucrurilor, u ca o garanție sigura a agresului obștesc. Ce bine și dacă pașnica revoluție­­i a schimbat atât de p­rofund fața lucrurilor, ar fi operat o cât de mică me­dii, care și-n spiritul nostru, si 1­nti1 r ora 1.. Sa a­jungem să i o înțe­leși asupra rostului vieții, in sensul că buna stare ge­­­­nerală depinde de aportul de muncă al fiecăruia; că, bunăoară* trebue să aștep­tăm buna stare a noastră dela propriile noastre re­surse și de a nu ne crela resurse­­*» oricât de ade­menitoare ar fi el decât în ceea ce fiecare a­n de­­m­ns și am învățat a stima >, scop și mijloc, onest, în ață. Și pi ar cu se­nă de « nu părtini nici spijini as­censiunea­ pe căi piezișe a­­­ltora, p­­­e; de * a­propiați ne-ar fi aceștia, și nici de a stăvili ridicarea acelora, cari pr propriile l or mij­loace și pe căi juste, aspiră la situațiuni întemeiate pe­­ buna și sfântă dreptate. Aceasta ar trebui să fie evanghelia fiecărui om care cinstește speța și care în­țelege rostul vremurilor prin cari­­­ poartă ursita. Om­ cu­licj în pragul noul­­ui an care­­ beneficiază de privilegiul ranțe jus­tificate, urăm, tuturor prie­tinilor și neprietenilor, bi­nețe. Al. Demetriad ■K88K*—»“•*— Cronica zilei Io­ii­­idei S­unt câteva zeci de mii de ani, când moda nudului câm­­piei făcea furori prin high-tife-ul pădurilor, vă­găunilor, peșterilor și altor cen­tre de mișcare mondenă. Să nu se creadă nici o sin­­gură clipă că pudoarea a pre­zidat ideea im­ensiunii îmbrăcă­minilor. Nici­decum și nici­o­­data un astfel de gând josnic n’a fulgerat prin mintea ome­nească. Sunt ferm convins că tot mo­da a primat gustul și confortul animalului biped. Bănuiesc așa, că, într’o bună dimineața, în­­tr'un luminiș frecventat numai de lume bună, și-a făcut aparița sofia unui important persona­giu, purtând petrecută peste cap, blana unui urs. Prietenele au prins a scoate fipete subțiri de admirație : — Vai l superb I.. Ce idee adm­iabilă­­. A trecut fără îndoială câtă­va vreme la mijloc, pâ­nă ce un cra­tor genial a practicat două găuri laterale pentru scoaterea n afară a furajelor. Apoi altul care a îmbrăcat picioarele până -n glesne și in fine adus carJi-­a încălțat și label­e. A foJttunu­ -i cârti ’ ’d­daos-di ' și reduceri, ling’zi și scur­­­te in rea­litate nu au absolut nici o im­­portanți­, ji­n-iu! rămânând a­­celaș. Iată, după modesta mea pă­rere, origina acoperirii trupului. Natural și frigul va fi ajutat la aceasta, dar cred că nu aveți nevoe de multe demonstrații pentru a vă convinge că moda prezidează tuturor intemperiilor. Mă rog, priviți in jurul dom­niilor voastre, acum când ge­rul crapă pietrele și observați că doamnele nici nu și-au lun­git poalele, nici nu și-au lepă­dat ciorapii arahnoizi de măta­se. Este deci mai mult evident, că, dacă moda decât fi cerut să umble goale, le-ar ele s’ar fi supus orbește ordinelor sale sfinte, care sunt adevărate legi. Nihil est terrenorum quod non sít­terae­ AX. pONl Aut­o­ta­i 11 impuscat de o santinelă in comuna Acadânlar, în drep­tul sediului companiei a 9-a de infanterie, se află un post de senti­nelă cu consemnul să oprească orice mașină ar trece și să ra­porteze cine a trecut. Aseară trecea pe acolo mașina cu No. 161, proprietatea d-lui Ismail Ahmed din Si­lstra. San­tinela anume Pisică Ion, a somat pe șofer să oprească. Acesta ne­voind să se supună, a dat viteză mașinei. Santinela a slobozit un foc de armă rănind mortal pe pasagerul Tair Ahmed din co­muna Caralar. Tariful de măr­furi C. F. R. și S. M. R. Ministerul Comunicațiilor adu­ce la cunoștința generală că de la 1 ianuarie 1929, intră în vigoare tariful de mărfuri pentru între stațiile Căilor Ferate traficul Ro­mâne de o parte și agențiile ser­­viciului maritim român : Constan­­tinopol, Pireu, Alexandria, Hdfa și Jaffa de altă parte. Expedierea transporturlor pe baza acestui tarif se face cu scrisoare de trăsură, cond­ament și în conformitate cu reglementare și tarifare dispozițiile publicate în tarif. Ramburse și debursa nu se admit. Antrepozite In portul nostru — Un succes al d-lui deputat V. Lepădatu — D. Vasile Lepădatu, deputat de Constanta, făcând parte din comisiunea bugetară a parlamentului, a reușit sa­­ de fină un credit de 1.500.080 Ieî, destinat funcționării unor antrepozite în portul nostru. Pentru comerțul constântean înființarea antrepozitelor echivalează cu un reviriment ce-și va răsfrânge efectele salutare asupra traficului de mărfuri general, datorita a­­vantajelor pe cari le prezintă. Mărfurile sosite, vor putea fi de aci înainte vamuîte în parte, după necesitate dând astfel posibivrtute comercian­ților a nu investi capitaluri enorme în achitarea totală a taxelor vamale. E de așteptat deci, că noul regim va aduce progresul de mult dorit, al portului nostru. Musulmanii do­brogeni și legea actelor de stare civilă Se știe că legea pen­­tru­ unificarea actelor de stare civilă ce urma să intre în vigoare la 1 ia­nuarie 1929 produsese — prin lacunele ei — mari agitațiuni în sânul populați­unei musulm­ne dobrogene. Prin urmare, suspen­darea aplicării acestei legi este binevenită și în provincia noastră unde ar fi produs o vestă perturbare. Cu fi­elst prii» j menționăm că numai în urma stăruin­țelor domnilor depu­ați Vasie Lepădatu, Gh. Po­­pescu și Gh. Mihail, sa ajuns la amânarea până ,1 scaunu­* 1.936 a apV*. dwYii­îfegii ne­ut­­licăre w­­actetor de star­ea civilă. in ajutoru­­l­ fi­­milarEor Crucea Roșie Filiala Constanța în urma apelului făcut răria mem­brii Crucii Roșii a Tinerimii, a adunat suma de mai jos, pentru a se veni în ajutorul copiilor în­­fometați, din regiunle bântuite de secetă din Basarabia. Au contribuit următoarele gru­­pări: Gruparea Secțiunei Crucii Roșii a Tinerimei de la școala primară de bă­ui No. 1 lei 88, idem, idem No. 2 lei 60, idem, idem No. 3 lei 25, idem, idem No. 5 lei 75, idem, idem școala primară de fete No 1 lei 1900, idem, idem, idem No. 2 lei 1520, idem, idem, idem No. 5 lei 200, idem, idem mixtă C. F. R. Pa­las­iei 235, școala comercială su­perioară și elementară de fete Id 270, Profesională de fete Iei 2oo, Normala de Invățâtoare lei 405, Institutul D-nei Angh­­ne lei ioo, Externatul Secundar de fete Nr. 11 lei 3985. Afară de aceste școli din localitate a căror elevi sunt membri ai Crucei Roșii a Ti­­nerimei, s’a mai adunat di­n vân­zarea a 270 insigne de la Liceul de Bălți, Mircea cel Bătrân su­ma de lei 1355. Școala din Ca­­vaclar .­maior c­hiriacescu* jod. Constanța lei 4ov. d. Isac Qol­­man 2 cu­ii cu lapte condensat și lei 5oo, cheia dela biserica Dulgară lei 350, Fin­ala Crucei Roșii :onstanța*lei 5 ).ooo. Total lei 63­3­6. Pentru acest ajutor comitetul Filialei aduce mulțumiri și recu­noștință tuturor acelora care au contribuit pentru ajutoarea fra­­ților basarabeni, ---------XZOXX——*m , Spargere D. D. Giacomatu a reclamat poliției, că hoții au pătruns în biroul depozitului d sale de vi­nuri din bulevardul Ferdinand 17. Aci au răscolit sertarele și du­lapurile în căutare de bani. Ne­găsind ce căutau, hoți s’au retras devalizând bioul. -JUCOXX­ Hani criminali D. Gh­­imica a anunțat po­liția, că pe un teren viran din cartierul marinarilor a găsit ca­davrul unui copil nou născut, de sex masculin. Se fac cercetări pen­ru găsirea mam­ei denaturată. 1 J Ravagiile furtu­n­iței Neagră Vaspor*** .Dacia­ în­tâlnește un vas grecesc avariat, In intarea In Bosfor. Cu toate că prin părțile noas­tre marea s’a menținut calmă, în ultimle zile, totuși navigatorii sosiți de la Constantinopol aduc ș­irea că în partea orientală a bântuit o furtună violentă, care a pus vis­te mai ușoare în s­tua­­țiuni foarte grele. Astfel, in jurnalul de bord al vaporului S. M. R. ,Dacia a so­sit de la Constantinopol, se gă­sește no­ t event meciul următor : La eșirea din Bosfor, în plină mare, la o bună distanță de coa­stă, vasul românesc a întâlnit un cargobot sub pavilion grec, care făcea sforțări disperate spre a-și cont­r.ua dr-­m ‘ către st­âmtori, navigâ ;­d cu foarte mare ane­­voință. Vasul rra ini-5o mare neo- Iânc? îia­r t­rad :* ■ -te catar­­gu­i rupte !’ încât"sfura de che­restea asvârpă peste bord,­ din dei“, vasul Semnalizare r.:i" "V ze vi.v.:a­a­nu-1­­.urr­i, c> ■' rc­rrj ; 3 și f #; pe >■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] de semnalizare, vapore. grec a co­municat că venea u.L Galați și că fiind surprins de furtună a fost avariat. Se crede că ar fi fost vaporul .Vestris”. «“*■«*sansaH*“«« ? ■ Spargerea din cartierul Văraru Hoțh, rămași până în prezent necunoscuți, spă­lân­d un geam s’au introdus în casa locuitoru­lui Tudor Bo­r­ș din cartierul Văraru de unde au furat o sumă importantă de bani și diferite o­­biecte casnice. Se fac cercetări pri­tre vecini. Accident de au­tomobil Automobilul cu No­­dus de șoferul Popescu 671 con­Victor, proprietatea d­lui Ilie Mărgineanu, a călcat pe tânărul Dumitru Mi­litară. Victima având grave le­ziuni, a fost internată la spitalul comunal.­ ­XXOXX­ Re­vizuire a listel­or @â@dt«?feie Din partea primăriei munici­­piului, primim­r­mă­toarei : PUBLICAȚIUNE No. 10616-17 Decembrie 1923 Noi, primarul municipiului Con­stanța, nile ia conformitate cu dispoziția­­art. 158 din legea pentru unificarea Act­tivă, urm­â­d ca în cursul lunei Ianuarie 1929, să se facă revizuirea listelor Electorate Comunale, aducem la cunoștința tuturor celor cari au dreptul de a fi alegători și nu sunt înscriși, să se Ianuarie prezinte în cursul lunei 1929 la oficiu Primă­riei - Biuroul Electoral -, pentru a cere înscrierea, care pot dovedi cu altul prin cetățenia ro­mână. tă au vâ­sta de 21 ani, precum și dovada că at domi­ciliul real de cel puțin un­ an în acest municipiu. Funcționarii publici sunt dis­pensați de acest stagiu. Primar girant, D. G. RIZESCU Secretar G-ral, ION FOCȘA -------— roșu și negru Sinucigașul este inginerul 0. Ru­­su din București Astăzi dimineață s-a aflat că sinucigașul de pe dig este inginerul Octavian Rusu din Bu­curești, fost domiciliat în acel oraș, Calea Vic­toriei 86. Nu se cunosc precis cauzele actului disperat. In localitate a sosit lt. Rusu, fratele sinuci­g­­gașului. — «crr——— Raportul asu­mu­­­pra fraudelor de la prefectura Județului D, inspector administrativ P. Petrescu, terminând verificarea scriptelor fostului secretar al pre­­fecturei, a înaintat raportul an­chetei, ministerului de interne.­­‘Din 21322* t­apAft( IABullă­r­ IS <),313 sustras fondurile asociațiilor co­munale pentru construiri de dis­pensare, sumele destinate achizi­ționării de uniforme pentru guarzii comunali, banii rezultați din vân­zarea carnetelor biroului popula­­ției, a diferitelor liste de sub­scripții, a sinistraților din Mur­­fatlar, a comitetelor școlare și bi­­sericești, diurnele consilierilor ju­dețeni, etc. Totalul fraudelor este de 1.201.290 lei. Alt atac bandi­tesc un județ — Un Intendent je­fuit și maltratat — Pe șoseaua Seimeni, într’o vale, doi bandi­ți înarmați au atacat pe Dumitru N. Ion intendentul fer­mei Marculescu din Secureni jud. Ialomița. Bandiții au legat pe in­tendent de roata căruții maltra­­tându-l și jefuindu-l de suma de 22 mii lei. Siguranța din Cernavoda a des­chis o andi­tă, luând măsuri pentru urmărirea și prinderea au­torilor acestei îndrăznețe tâlhării. Se crede că este vorba de o bandă organizată care a com­is și ultimile banditisme pe șoseaua Hasidulucului, atacuri pe cari ziarul nostru le-a înregistrat la timp. €?îstîn s»i»âiî pă­durar Pădurarul Păun Pătranu din Cavargic, prinzând in pădure pe locuitorul Sei­m Ahmet din Pa­za’lia, care încerca să fure lemne a tras asupra lui un foc de pușcă. A­met a fost rănit grav în piept și transportat în igonie la spitalul din Medgidia. Pentru neplata chiriei Poliția a fost încunoștiețată că d. Niculae Filip din str. Ion Vo­dă 17 a f­st maltratat de către proprietarul său Iordache Oțe­­leanu pentru neplata la limp a chirie. Victima în stare gravă a fost internată la spitalul comunal.­­—tout»­”"» ; , Fee pus In noaptea de 28 D­etmbrie, riifăcători râmași necunoscuți pâ­nă în prezent, su pus foc unor șire de oae proprietatea d-lui Mandai din Muslubei. Pagubele sunt de locoop Zei. Reiau șirul acestor umile în­semnări, după o absență destul de îndelungată tocmai când s’au scurs zilele închinate mai mult Sf. Ignat decât bunului laus. Per­­zând oarecum „rutina" cotidiană a scrisului, cer­ertate­­ cititorilor de vor găsi­ în aceste rânduri fraze cocoloșite care să nu alu­nece sub ochiul cititorului, ca mămăliga cu unt, din amintirile lui Ion Creangă. Citeam nu demult într’o gazetă — într’o convorbire a unui scrii­tor — de faptul destul de inte­resant și mai cu seamă practic al unui gazetar umoristic din Capi­tală d. V. R., care cu ocazia Crăciunului și a zilelor pascale are în fiecare an aceleaș articole și munca confratelui se rezuma doar că trebue să rețină articolul până la revenirea acestor sărbă­tori și alunei d. V. R. este primul care aduce secretarului de redac­ție articolul cerut. Niciodată trucul său nu este demascat. De unde să știe cititorul în noianul de griji ce se perindă timp de un an, de farsa d-lui V. R. De aceea fiți atenți și rețineți cu luare aminte articolele de săr­bători. Ele se supun principiului „nimic nu se pierde ci totul se transformă". Și poate la anul veți găsi în aceasta gazetă — poate cu titlul modilicat — chiar această însemnare! Este o indiscreție ga­zetărească pe care v’o divulg pentru că sunt sigur că nimeni nu va ține seamă de ea. Cine e a­­cela care va spune că în momen­tul de față, gazetarul nu infor­mează în modul cel mai exact opinia publică ? Dar să revenim în făgașul su­biectului nostru. Cu ocazia Crăciunului care tre­buia să fie zile de intensă reme­morare creștinească și o legătură cât de neînsemnată cu divinitatea — cum ar spune un moralist din paginile unei cărți clasice —­ am văzut cu totul o altă legătură, însă cu două divinități cunoscute și apreciate nu numai în massele orășenești dar și în pătura in­telectualilor, acelea ale lui Bach­us și Sf. Ignat. Cel puțin la noi a­­cest cult s'a accentuat din ce in ce mai puternic în aceste timpuri de materialism feroce. Numai în timpuri de mari desnadejdi omul mai face o cruce înaintea icoanei. Chiar vasta literatură religioasă apărută în ziare cu ocazia ace­stei zile este trecută repede cu privi­rea, pentru a ajunge mai grabnic la pagina așa zisă — „umoristică“. Nici nu mai vrem să ne închi­puim cel puțin, că există undeva în România oameni care năpădită de Goilavi, să citească Biblia această masivă capo­d’operă care a drumuit vețile marilor inspirați. In van să amintim paginile lui Renan și la noi ale lui Mihail Sadoveanu și Pătrășcanu („Vie­țile Sfinților"). Dacă aceasta e starea de lu­cruri la orașe, nu tot așa se în­tâmplă la sate unde ssus e icoana sfântă, așa cum a fost cân­ată de preoții Nichi­for Crainic și Ion Pillat. Sunt în țara noastră două no­­roade deosebite: unul de păgâni și altul de buni creștini. Florin Andrei însemnări de-o zi OAMENI Cârciuma devastată * Riza Bei din Mangalia și Ma­tei Grigore din Limanul, luându­­se la bătie în cârciuma lui Ema­­noil Comino din Mangalia au dat foc la un mare scandal. Cu a­­ceastă ocazie cârciuma a fost complect devastată. Nici un sin­gur geam n’a rămas întreg. --------XXOXS———TM Descoperirea unui furt D. Costică D. Vlădescu din Limanul a încunoștiințat autorită­țile că la moara »Frăția* din Mangalia a descoperit un număr de saci furați nu de multă vreme de la magazia­­ sale de cereale. ——și«**—*—• 1 O excrocherie In timp ce maistrul de ma­rină Gheorghe Gheorghe de pe distrugătorul „Murășești” era ple­­cat la Sulina, s’a prezentat la lo­cuința sa un anume Constantin Nițescu, care s’a dat drept rudă. Soția maistrului crezându-l, l-a înpru­mutat cu bani, iar Nițescu spre surprinderea ei, a dispărut luând cu sine și diferite lucruri casnice. ------­Faptele silei PUNGAȘI ARESTAȚI. — Po­liția a arestat pe pungașii Giu­­bo agă Gh. și Râpă Gh, ambii căutați pentru diferite furturi și pungășii comise la periferii­e ora­șului nostru. 1. FURT.— Doi inși s’au intro­dus de anul nou la depozitul de vinuri Funogea din str.j Ștefan cel Mare și într’un moment de nea­tenție a stăpânului au furat mai multe obiecte de valoare din bi­rou. HOȚI... CINSTIȚI. — Necunos­cuți s’au introdus prin spargerea unui Nicolae geam în băcănia d-lui E. din strada Carol 115. După ce au răscolit mârfurile, s’au retras fără a fura ceva. FURT. — Haii s’au introdus în casa femeii Ecaterina Turceanu din strada Cuza Vodă 32 furân­­du-i 25 plăci de patefon, bijuterii și diferite lucruri de îmbrăcă­minte. Doctorul Rossetti, s’a mutat în str. Cuza-Vodă 38. Consultații. 1*7 junn —9 e. m., 2 junn.—6. p. m. irt Roșu și Negru munn­­en­i UMii Uliu­ D. Nicu Petru, prefectul județului, care se afla su­ferind de câtva timp la București, s’a înapoiat în localitate, reluându-și ocu­­pați aniie la prefectura ju­­dețului. a'fef­­­t­+JWWW. Pentru mâine, 3 Ia­nuarie, a fost convocat consiliul județean spre a vota budgetul județu­lui pe anul 1929. Sindicatul automobilist constăn­­țean roagă pe această cale auto­ritățile în drept ca la diferite o­­rânduiri ce se fac în legătură cu circulația, să fie consulat, spre a se evita încurcături și neajunsuri atât organelor administrative cât și automobiliștilor. Societatea ocrotirea orfanilor de război a regiunea 7-a Constanța aduce la cunoștința generală în ziua de 31 Ianuarie 1929 orele 11 în biroul regiunei de la prefec­tura județului Constanța se va ține licitație publică cu oferte în­chise conform legei art. 72-83 din legea contabilitaței publice pen­tru furnizarea cărței necesară or­felinatului „Gr. Mușat” C-ța și carnea și pâinea pentru sanato­riul Olga M. Sturza din Mang­lia, de furnizarea alimentelor pre­um și pentru furnizarea­ cărților și rechizitelor școlare, ne ostire a­­cestor instituț­­ni pe într­u anul 1929. Caelul de sarcini care cu­prinde modul și cor­dițumie­a­ s­­tației se poate vedea la biroul regiunei. Supra oferte nu se vor admite. tmțijr j "•"* ii— »"­a I Serviciul sanitar al județului a înregistrat 56 cazuri de tuse con­vulsivă și 11 de scarlatină. Epi­demia de scarlatină se află în descreștere. „Flora” Societate Ano­nimă de Uleiuri și Gră­simi Vegetale, Bălți, începând fabricațiunea a predat reprezentarea ge­nerală pentru Dobrogea și Cadrilater, Firmei Albert Herșcovici, strada Traian No. 4, Constanța, fesa F**TM ist ‘-Gău K@§a fi Negra Jr

Next