Dacia, iulie-decembrie 1929 (Anul 16, nr. 129-251)

1929-07-02 / nr. 129

r ANUL XVI No. 129 Proprietar M, L. MOSCU B®daoj!a șl Administrație* Strada Tr&tan No 3© ÂBONAMENTUt Pe 12 Iwral 700 lei É * 400 „ Pentru autoiîifiți instituțîuni ban* c*fe abonamentul îndoit Manuscrisele n­epu­blicate in m tnapo&7S Marți 2 Iulie 1929 TELEFONI No. 82/2 -Apare zilnic la orele 12­­ ANUNCIURI DUPĂ TARIF - fülűit* ron­tieit. Poate nu este un secret că finanțele administrației municipale merg pe fiecare zi tot mai greu, aceasta ca o urmare firească a stării de criză generală ce ban­atié. Primăria nu are bani atât fiindcă trebue să su­porte deficitele ce i le-au cauzat proastele administra­­țiuni liberale din trecut, cât și pentru că a fost nevoită ținând seama de conjunctu­rile defavorabile ale timpului să-și reducă bugetul cu peste 13 milioane lei, pe anul în curs. Și cel puțin dacă și pre­vederile bugetare — cari au fost reduse la minimum posi­bil — s’ar acoperi , dar nici puținul lor nu poate fi aco­perit din sărăcia tot mai ac­centuată a contribuabililor, fapt care împiedecă—de bu­nă seamă—administrațiunea municipală să purceadă la marile lucrări de edilitate. Totuși, dacă cele mai mari din aceste lucrări au fost amânate până la ivirea unor timpuri mai bune, cari să sperăm că nu vor întâr­zia prea mult să apară, a­­sistăm la un efort mai mult onorabil pe care edilitatea £ l face spre a menține as­pectul cuvenit de civilizație, metropolei dobrogene. Nici un oraș din țara ro­mânească nu poate rivaliza în curățenia străzilor cu Constanța, străzi noui­se De asemenea, deschid și zilnic se fac și se refac pa­­vagiile. Apa de băut și i­­luminatul public sunt și la noi abundente și deși costă pe administratorii munici­piului mai mult, totuși pre­țul cu care cetățenii răspund consumul la cassa comunală nu este mai mare ca 'n alte părți. Acestea toate, plus alte multe lucrări ce nu pot fi trecute în revista unui mo­dest articol de gazetă, do­vedesc până la evidență că în Constanța destinele ora­șului sunt pe mâni bune, de conducători conștienți și ca­1­pabili. j Automobilele asasine Soldatul Flavius Iacob din regimentul 4 Vânători îm­preună cu femeia Aluna Ți­­pari pe când se întorcea cu bicicleta dela Viile Noui, au fost ajunși din urmă de că­tre automobilul cu No. 609 și trântiți în șanțul șoselei. Victimele în­­ stare extrem de gravă au fost transpor­tate la spitalul „Dr. Sion“. Festivități mili­tare la Cons­tanta In ziua de 29 Iunie cor­e s’a sărbătorit cu un deo­sebit fast patronul regimen­telor 9 Călărași și al Gru­pului de tir și bombarda­ment. După oficierea serviciului divin de către P. S. copul militar Stroie, d. Epis­ge­neral Butunoiu, comandan­tul 13 brigăzei de cavalerie a ținut o inimoasă decorând apoi pe cuvântare d-nii co­lonel Chiujneanu și trupa. D. general Mosoiu tot o interpelare. Despre fabricarea lor in opoziție, a anun sarmale Delimitarea zonei li­bere a portului Constanța Importante declaration­­ale După cum am anunțat, d. Vir­gil Madgearu ministrul comuni­cațiilor a sosit Sâmbăta seară în localitate, în vederea delimi­tării zonei libere a portului Cons­tanța. Duminică la orele 9 dimineața, d-sa însoțit de d-nii inginer Tom­a Gâlca secretarul general al mi­nisterului comunicațiilor, inginer C. Toroceanu directorul conduc­ D. V. MADGEARU telur de petrol, inginer V. Roșu directorul serviciului hidraulic, Nicu Petru prefectul Francisc Sachetti primarul județului, muni­cipiului, inginer Pio Brvizi direc­torul porturilor maritime, Leon Panaitescu prefectul poliției pre­cum și de d-nii deputați Vasile Lepădatu, Stan, G. Mantu, Gh. Popescu, Gh. Mihail și senator I. Radovici, a plecat in port, in automobile. Acolo, oaspeții au fost întâm­pinați de către d nii comandor Șt. Popescu căpitanul portului, inspector general vamal Guraliva iar din partea direcțiunei porta­rilor de către d­nii inginer Mir­­cea Protopopescu subdirector al portului, Vergotti șeful conductei de petrol,­ Mocanu șeful stației de petrol și Cotovu, șef de ser­viciu. D. ministru Madgearu a vizi­tat mai întâi cele două magazii moderne­ din beton armat, cons­truite de curând pe cheiul de Sud-Est și amenajate cu aparate de manipulare furnizate de uzi­nele Skoda, lucrare ce a costat circa 56 milioane lei. Apoi, d. Madgearu s-a trans­portat pe terenul din spatele imo­bilului vămii, situat în dreptul danelor 13 16, propus a fi trans­format în zonă liberă. D-sa, stu­­diând la fața locului posibilitățile a respins proectul, opinând că zona ar fi improprie scopului și propice activității contrabandiș­tilor. Asistența a trecut apoi la ba­zinul h­nei de calaj, fiind de ase­menea în proect a fi destinată zonei libere. Aci, d. ministru Madgearu, în urma unei scurte conferințe ținută la Lța locului cu persoanele competente prezente, a decis înființarea zonei libere.­ ­­ Zona liberă Noua zonă va fi astfel cuprin­să între malul viilor vechi și ac­tualul bazin al halei de calaj in­tre danele 23 și 38. Bazinul va fi adâncit în interior pe­ o porț­ine de circa 56o m. și se va construi un nou mol pe care se vor înăl­ța viitoarele magazii. Această lu­crare va necesita un minimum de 500 milioane lei și va putea fi efectuată în două campanii de lucru. Actuala stațiune de petrol din port va fi însa strămutată la Pa­­lat, de­oarece terenul ce-l ocupă acum va servi zonei libere. Vor trebui efectuate și lucrări impor­tante de dragaj, ca să se permită intrarea în bazinul zonei libere, a vaselor de mare tonaj. D. inginer P. Benzi, a prezen­tat apoi un proect de lărgire a portului in concordanță cu lucră­rile ce vor începe de îndată. Ast­fel se prevede o avansare a digu­lui de larg cu un kilometru, deci strămutarea în larg a farului Ca­rol I, și creiarea unui port de Sud cu cinci nouă bazine și cu 65 dane noui. Natural această­ o­­peră nu va putea fi Înfăptuită în­­tr-o perioadă apropiată de­oarece e nevoie de timp îndelungat și de cheltueli enorme. D. ministru Madgearu, a cerut d-lui inginer Benzi, să-i întocmeas­că un soluținuitor raport amănunțit asupra adoptate spre a dis­pune în consecință. Dispele ministerial a vizitat a­­poi stațiunea de petrol a portului unde conducătorul ei, d. inginer Mocanu a dat explicațiunile nece­sare. de­spre a se studia posibilitățile strămutare a acestei stațiuni la Palat, d. ministru Madgearu a plecat spre acea localitate, fiind întâmpinat acolo de d. Inginer Vergotti, șeful conductei de petrol Aol pe terenul de 21 hectare din vecinătatea gării Palat se vor strămuta instalațiunile, adică cele 43 de rezervoare de petrol și ben­zină, in afară de uzina de pompe care va rămâne în port, condițiuni­­le tehnice apanânduse la strămu­tarea ei la Palat. După cum suntem Informați chiar in decursul acestui an se vor începe strămutările rezer­voarelor. Cu prilejul vizitei din port s'a emis ideia înființării în portul Con­stanța principiu, a unui șantier naval. In d. ministru Madgearu a căzut de acord asupra unei con­cesiuni vi­toare de­oarece nevoia unei astfel de instituții se resim­te de pe acuma. Banchetul La orele 1 d. a. pe bordul vapo­rului ,Principesa Maria” al S. M. Reului a avut loc un banchet oferit de ministerul comunicațiilor. Pe lângă asistența suscitată, au mai luat parte d-nii Grigore Ga­­fencu secretar general al ministe­rului de externe, I. Miga dintele Sfatului Negustoresc, preșe­A. Damadian din partea Asociației comercianților de cereale, avo­cat G. Dobiaș, Al. Doinaru di­rectorul politic al ziarului nostru, etc. Onorurile de gazdă au fost făcute de către d. căpitan Morâ­­cineanu, comandantul vasului ,,Principesa Maria”. S’a servit un menit bogat, de către restaurantul vasului. Excursiune în larg La orele 3 și jumătate d. a. d. ministru Madgearu impreună cu ceilalți oaspeți și asistenți, a ple­cat intr’o excursiune pe mare, pe bordul remorcherului ,,Ama­­ritus” al serviciului S. P. M. Au fost vizitate cheiurile silo­zurilor, ale bazinelor de cheres­tea și petrol și interiorul portului trecându-se apoi in largul mării, până in dreptul Cazinoului. Ex­­cursiunea a durat timp de când oaspeți­i­ au înapoiat oră, in oraș, ca automobilele. Recepția dela Ca­mera de Comerț La orele patru și jumătate a avut loc o recepție la palatul Camerei de comerț și industrie din bulevardul Elisabeta. Aci d. ministru Madgearu a fost primit de către d. Valentin Popescu președintele Camerei și de întregul consiliu de admini­strație. D. Valentin Popescu, cuvântul spune că ziua de luând azi e­ o sărbătoare pentru comerțul și industria din Constanța, dat fiind că d. ministru Madgearu a venit să realizeze unul dintre cele mai mari deziderate, zona liberă. Vorbitorul face un istoric al evoluției portului Constanța, în legătură cu curentele de pe­­netrațiune in Orient. Realizarea zonei libere este menită a salva portul Constanța, condamnat până acum a trăi numai cu amintirea unei activități din trecut, in timp ce toate porturile vecine caută o cât mai perfectă modernizare, încheie mulțumind d-lui ministru Madgearu pentru nestrămutata d-sale hotărâre de-a scoate por­tul Constanța din lâncezeală. D. Marcu Sternberg, vicepre­ședintele Camerei se referă la importanța zonei libere pentru portul nostru a cărui situație era precară până ’n prezent. Zona li­beră c­ o realizare de ordin vital pentru Constanța, de aceia vor­bitorul își exprimă nădejdea că d. ministru Madgearu va acorda sprijin nelimitat portului Con­stanța, făcând astfel să dispară legenda încurajării porturilor da­nubiene în detrimentul unicului port maritim al țării. D. Ion Miga președintele Sfa­tului Negustoresc din spune că prin creiarea Constanța zonei li­bere un vechiu deziderat al co­merțului local a fost îndeplinit. In numele comercianților d-sa mulțumește d-l ui ministru și acelaș timp il roagă să împri­nu­nească cele trei deziderate ale negustorimei: abolirea legii spe­culei, reducerea dobânzilor și desființarea actualului sistem fis­cal, revenindu-se la sistemul pa­­tentar din trecut. Importantele de­clarații ale d-lui V. Madgearu In aplauzele generale a luat apoi cuvântul de ministru Virgil Madgearu. D-sa a spus urmă­toarele : „Suntem pe punctul culminant al unei crize de depresiune ce ține de zece ani. Cunoașteți cau­zele, dar ca oameni vă dați sea­ma că dacă ea s’a prelungit a­­tâta de grav, aceasta nu se dorește numai împrejurărilor, da­­ci și unei greșite politice economice practicată în trecut. Nu trebue să se uite, că nu se pot schimba consecințele dintr’o zi în cealaltă. E nevoe nu numai de măsurilor ci și de mersul aplicarea nor­­­­mal al lucrurilor. Primul punct pentru a se schimba macazul politicei noastre a fost stabiliza­rea. Ea s’a făcut însă prea târ­ziu, căci de se făcea in 1927, când am preconizat-o, nu era nevoie de marile sacrificii finan­ciare. Dacă ea se făcea atunci, astăzi era o normalizare in toată acceptibilitatea cuvântului. Era nevoe pe atunci în mod exclusiv de­ un singur mic împrumut des­tinat numai stabilizării. fost combătuți pe atunci de Am gu­vernul liberal, cu toate că acesta, în opoziție se raliase pe chestia stabilizării, cu­ partidul național­­țărănesc. Nu facem proces de ordin politic, ci explicăm o si­­tuațiune. Am făcut stabilizarea, când criza se apropia de punc­tul culminant, când deficitul bu­getului statului și al bugetului căilor ferate ajunseseră prăpăs­tioase, după ce am­ au fost prezentate lumii, dea rândul exce­dente imaginare. Am facut sta­bilizarea așteptând ca prin adu­cerea banilor din străinătate, să se fructifice economia națională. S’a Întâmplat insă că creditorii căilor ferate erau debitorii case­lor streine, astfel că banii au tre­cut peste frontieră, sub formă de devize. La aceasta se mai adau­gă faptul că banca de emisiune a călcat regatele ei, iar creditele acordate, au imobilizat miliarde. Iată de ce a fost nevoe de urca­rea scoutului Băncii ceia ce nu îndreptățește Naționale, băncile particulare a urca­ree scoutul in aceiași măsură. Acum, am intrat in perioada de convalescență fi­nanciară. Industria și-a plătit cea mai mare parte din datorii iar sumele ce se va realiza nu vor mai merge în străinătate. Începând nouă lucrări de refa­­­cere la c. f. r. și datorită lor se va produce o ameliorare a cre­ditului nostru, prin sumele ce le va realiza industria internă. Pu­tem să ne așteptăm până la toamnă, la o ușurare a situației și mai trebue să ne așteptăm la un curent important de capituluri streine. Au și fast ființă prinderi de buncă streine, între­cari sunt binevenite. Apoi, nutrim speranța unei recolte bune ce va produce un efect salutar în mer­sul nostru spre normalizare. Din punctul de vedere al men­ținerii stabilizării, guvernul are datoria de-a echilibra bugetul Statului prin micșorarea deficite­lor și economii. Avem convin­gerea că normalizarea comerțului nu se poate face pe baza actua­lului tarif al protecționismului neutil și sălbatec. Dacă in această sesiune se va produce votarea noului proect al tarifului vamal. Noul tratate tile co­mer­t Tariful da până acum, înlătura posibilitățile convențiunilor de co­merț. Voi îndepărta criterile tre­cute și voi avea grije să încheia o serie de importante convenți­­uni cu diferite state. Iar reorganizarea căilor ferate se face ținân­du-se seama de ra­portul nevoilor economice, pentru­­că deși au trecut zece ani de la unire, incă nu posedăm rețele feroviare suficiente. In ce priveș­te Constanța, această desvoltare a comunicațiilor își va face efec­te mai curând. Nu uitați ca am prevăzut su­mele destinate dublării liniei Cer­navodă - Constanța și terminării liniei Tulcea - Constanța, lucrări ce vor începe in curând. Cât despre situația porturilor, ele decad încontinu de zece ani. Am studiat măsurile pentru acti­varea portarilor și în acest scop am prezentat legea autonomiei lor ce prevede o regie autonomă de conducere cu participarea delega­ților oamenilor de comerț și­ ai autorităților din porturi. A doua măsură pe care am luat-o, este formarea zonelor li­bere. Chestiunea se discută de câte­va decenii, dar proectele anterioare erau puerile. Acum problema a fost studiată și cred că reforma va fi realizată proectul urmând a fi votat până la sfârșitul săptămânii viitoare. Suntem deci în ajunul realizărilor. De la ele mântuire ci nu aștept complecta ușurare, înfăptuirea unui comerț de tranzit, șantiere navale și uzine In porturi. dele agriculturii și cinstea Rea­co­me­rcianților vor da viată por­tarilor. Constanța, fostul port al ex­portului de cereale s’a desvoltat greșit ca port de petrol. Se va incepe aplicarea unui întreg pro­gram pentru ridicarea agriculturii — în această direcție d. Miha­­lache depune toate eforturile — și suntem convinși că vom de­păși repede chiar nivelul de ex­port antebelic. Portul Constanța De la aceste măsuri, așteptăm un început de nouă politică eco­nomică și ca portul Constanța să atingă o nouă perioadă de înflo­rire* Noi o dorim și o așteptăm. Avem vi­a­ța noastră minunea — marea — iar noi trebue să contribuim la trezirea noului port, începem cu zona liberă. Vom face apoi planuri pentru lărgirea portului Constanța» astel ca cel mai târziu la 5 ani, această operă să fie înfăptuită, mai ales că pe­ricolul concurenții rusești este de temut, la cinci ori zece ani ori facem Constanța cei dintâiu port ai Mării Negre, ori nu-1 mai ridicăm. Sunt convins că chiar aceia cari vor veni după noi la cârma țării, vor înțelege această pro­blemă de existență națională. Sunt convins că autonomia porturilor și zonele libere vor da un impuls porturilor și urea ca portul Constanța să devină primul port al Mării Negre. * • * Recepția s’a terminat la orele șase iar la orele șase și jumătate, d. ministru Madgearu însoțit de ceilalalți oaspeți a plecat spre Capitală, ministru V. Madgearu Piața perea­iforr 27 Iunie 1929 I orz 460-480 16 ovăz 450 490 29 porumb 600 660 4 fân 100-160 Atențiune ! BIROUL DE VOIAJ „VAGONS­­LITS“ aduce la cunoștința generală că, a pus la dispoziția onor public un număr de 7 automobile de prim rang, spre a face curse în orice di­recție și pe orice distanțe. Pre­urile lor vor fi conform tarifului contul. D-nn amatori se pot adresa la biroul nostru din piața independenții (in fata primăriei) si prin telefonul No. 6911 in orice zi până la orele 9 seara­ banani muffin din Tekirghiol-Sat — Cum a decurs solemnitatea Inaugu­rării — Sâmbătă a avut loc la Tekir­­ghiol-Sat, inaugurarea unei noui aripi a sanatoriului „Clement Popescu“, aparținând Casei Cen­trale a asigurărilor muncitorești din ministerul muncii. Solemnitatea s’a ficat in pre­zența d-lui I. Raducanu minis­trul maurii și asigurărilor socia­le, sosit în acest scop la Cons­tanța Sâmbătă dimineață. D-sa a plecat cu automobilul la orele 8 dimineața spre Car­­men-Sylva, de unde împreună cu asistența locală S’a îmbarcat în șalupa societății de navigație „Serenesima“. Debarcând la Tchirghiol-Sat la sediul numitei societăți, d. mi­nistru Răducanu a luat parte la inaugurarea serviciului de navi­gație a anului acesta, festivitate cu ocazia căreia s’a oficiat un scurt serviciu religios. Oaspeții s’au îndreptat apoi către sanatoriul „Clement Po­pescu“ unde urma să aibe loc inaugurarea noului local- fiind întâmpinați de către Zamfirescu primarul d. Mircea comunei, care’n câteva cuvinte le-a urat bun venit. Solemnitatea Inaugurării Solemnitatea inaugurării a avut loc la orele 10 și jumătate. E­­rau de față d-nii I. Râducanu ministrul muncii și asigurărilor sociale, deputat N. Vlădescu- Albești și din partea ministerului muncii, d-nii N. Dumitrescu se­cretar general, Gr. Grigoriu ins­pector general, profesor dr. Em. Gheorghiu directorul serviciului medical, Argeșeanu subdirector general, avocat Alexandrescu­­, directorul contenciosului, Crăciun Tomescu directorul asigurărilor, V. Dobrotă directorul personalu­lui, subdirector Mitoșera Savei, subdirector Gh. Stănescu, farma­cist Rom­a șeful depoului de medicamente, subdirectorul ser­viciului băilor Filipescu Pompi­­liu, șef de serviciu Gănescu etc. Autoritățile din Constanța erau reprezentate prin d-nii Nicu Pe­tru prefectul județului, Francisc Sachetti primarul municipiului, Valentin Popescu președintele Camerei de Comerț, preot Popescu protoereul județului, An. T. Niță revizorul școlar al județului, dr. Isăcescu medic primar jude­țean, M. Sternberg vicepreședin­tele Camerei de Comerț, etc. Mai erau prezenți d-nii depu­tați Vasile Lepădatu președintele partidului național-țărănesc din orașul și județul Constanța, Gheorghe Popescu și Gheorghe Mihail, d-nii avocat G. Dobiaș, inginer Cochino, Suliman A. Ha­mid iar delegați din partea bres­lelor muncitorești din Constanța, d-nii I. Ghimpețeanu, C. Nițescu, V. Făgăraș, Badea Constantines­­cu, Z. Naidu și Al. Florescu. Serviciul divin. Cu­vântările Serviciul religios a fost oficia în sala de mese a sanatoriului de către preotul­ An. Popescu proto­popul județului, asistat de preo­tul paroh Antohie. După sfinți­rea noului local, a început seria cuvântărilor. Primul a luat cuvântul d. C. Argeșeanu subdirector general în ministerul muncii. D-sa a vor­bit despre primele începuturi ale sanatoriului „Clement Popescu“, care tinde să se întregească, cu noua construcție ce se inaugu­rează. D-sa mulțumește tuturor acelora cari au contribuit la Înăl­țarea acestui cămin muncitoresc. A vorbit apoi de profesor dr. E. Gheorghiu directorul servi­ciul medical și ministerului mun­cii, despre noul locaș, destinat menținerii sănătății muncitorimei asigurate și despre opera asigu­rărilor sociale. D-sa, în concluzie a solicitat concursul d-lui minis­tru al muncii pentru a se putea clădi , ca o complectare — un nou sanatoriu pe țărmul mării, destinat tratamentului tuberculo­zei osoase. D. Bâdescu membru al casei centrale a asigurările, la numele acesteia a ținut o cuvântare oca­zională referindu-se la sacrificiile bănești ale muncitorilor și mese­riașilor, spre a putea înălța noul edificiu. Tot din partea Casei Cen­trale a vorbit d. Popovici care a mulțumit d-lai ministru Rădu­canu care a luat măsuri de na­tură a înfrâna jaful ce se întronase în trecut, la Casa Centrală meseriilor. D-sa constată că pro­­­blemele muncitorești la noi în țară tind spre soluționare grație nouilor legiuiri, dar pentru ca in realitate să să ajungă la bune re­zultate, e nevoe ca nouile norme sociale să nu fie numai legife­rate ci și aplicate. D. Gănescu din partea Con­siliului de administrație a Casei centrale, relevă marele număr de muncitori bolnavi de la noi și cere de asemenea ridicarea sana­­torului maritim al muncii. D. Mircea Zamfirescu pri­marul din Techirghiol-Sat, aduce salutul său oaspeț­lor și mulțu­miri acelora ce, prin acțiunea lor contribue la propășirea comunei. Cuvântarea d-lui ministru I.Radu­­canu D. I. Râducanu ministrul mun­cii ia cuvântul și exprimă mulțu­mirea d-sale fiindu-i dat să de­schidă porțile sanatorului. „Acest sanatoriu, spre d sa, nu este o­­pera Casei centrale a muncii... ci un simbol minunat de ceace poa­te face o mulțime ce ține să se îngrijească. La fiece cărămidă este întrupat banul muncitorului, astfel că sanatoriul este un adevărat templu al muncii. Casa centrală a meseriilor este datoare a face ca banii să fie întrebuințați numai pentru muncitori, ca fiece ban muncitoresc să revină tot mun­citorului, ca ajutor. Csiace facem astăzi este un imbold pentru ce trebue să facem de acum îna­inte. Cu cât vom căuta să pre­venim bolile, sarcina va fi mai ușoară. Trebue să fim călăuziți de două gânduri: să raționali­zăm administrația și să afirmăm mai mult latura medicinei sociale, pentru prevenirea bolilor”. Continuând d-sa spune : „Ca ministru al muncii, vă a­­sigur că vreau să fiu la contact permanent cu breslele muncito­rești, pentru că ministerul muncii se leagă de cel mai mare bun al ță­rii, de omul însăși. Acesta de-i pus la adăpost de boli, societatea nu poate avea decât câștig.” In încheiere, d. ministru Radu­canu spune că-i fericit că poate deschide acest adăpost muncito­resc și declară câ-i pătruns de importanța necesității sanatorului maritim, promițând la timp spri­jinul ministerial. Din parte­a d-sa mulțumește inițiativei și co­­laboratorilor ce-au pus mână cu mână pentru Înălțarea sanato­riului. După d. ministru Răducanu a vorbit bătrânul meseriaș d. Cle­ment Popescu donatorul sana­toriului ce-i poartă numele. Banchetul La orele 13, la sala nouă sanatoriului a avut loc un ban­­­chet in cinstea d-lui ministru al muncii. Au­toastat d-ni­ secretar general N. Dumitrescu al minis­terului muncii, I. Alexandrescu directorul contenciosului, etc. La orele 3 și jumătate, asistența plecat spre Constanța. In locali­a­tate ministrul a vizitat „Federala Băncilor Populare*, cantina mun­citorească și portul* Seara, oaspeții bucureșteni au părăsit orașul nostru. Demi­erea directo­rului sanatoriului Sesizat de numeroa­sele plângeri ale asigu­raților aflați internați în sanatoriul "„Clement Po­pescu“ cât și a munci­torilor din Constanța împotriva directorului a­­cestui sanatoriu d. St. Popovici, d. ministru Ră­ducanu l-a demis din a­­cea calitate, dând dels­­­gație de-a conduce la­­(continuarea in pag. 2)

Next