Dacia, ianuarie-iunie 1930 (Anul 17, nr. 1-115)

1930-01-01 / nr. 1

\NUL XVII No. 1 } Director­ Proprietar Miercuri 1 Ianuarie la 3(1 fi.. H. MO­SCU I Director Politic At. DR. COINARU Redacția 91 Administrația Strada Carol No. A CEtat­ ABONAMENTUL Pe 12 luni........................... 700 lei 6 ........................400 . pentru autorități și instituțiuni ban­care abonamentul Îndoit ,­­~IT­E­L­E­F­O­N No. 82­2 — Apareg zilnic,la ora 12­­~­ —ANUNCIURI DUPĂ TARIF— T­O 1­9­30 Anul 1929 își trăește ul­­timile clipe. Se cuvine dar să-i încheiem bilanțul spre a­­ cunoaște adevărata față a cruzilor, acum la începutul l­ui nou an de lucru. A fost primul an de gu­rnare reala a poporului a cărui sinceră emanațiune, guvernul partidului național­ărănesc a adus țării retor­te radicale imperios cerute de către tendința de propă­șire generala. Spre a putea pune bazele unei noui vieți, guvernul a trebuit să întoc­mească și să treacă prin corpurile legiuitoare o sumă de legi destinate a pune te­meliile statului democrat și­ a aranta pentru viitor stricta­xare a legilor. De acela unui an de diriguire a ca­­­etului d­lui Iuliu Maniu ilustrat în deosebi prin relungite sesiuni parl­amen­te și instituiri de noui și­mportante legiuiri. Dintre ele mai predomi­­anta este reforma admi­­trativă, menită a da țării o­­spodărie obștească, călău­ză numai și numai de in­­eresul public, fără imixtin­­ea politicianismului și fără­­ a funcționarii din trecut, capabili și înrăiți în cele ce­useseră prestigiul salaria­­»r de stat la un nivel scă­ri iar administrațiile, la v­­ [UNK]ritabila anarhie. Legea Creditului Agricol, istitue o organizație ban­cară de stat, special desti­nată a veni in ajutorul ele­mentului agricol, a plugăriei ajunsă la sapă de lemn. Această nouă instituție va rda plugarilor creditele ncesare pentru ca munca ricola să fie intensificata, cuantumul producției sol­ului depinzând situația bia­­nței economice. Înființarea Băncei Ceti­­ale Cooperative, va da cui puteri de viață mișcării­­ coperatiste care, datorita amestecului politicii în trecut, deviase din calea ce i-o in­dica interesele inițiale. Legea contractului de muncă, este prima legiuire serioasă de acest gen, care stabilește raporturile dintre patroni și salariații lor și vine în sprijinul celor mulți ce trăiau înainte, la discreția oculațiunilor patronale. Reformele militare ce s’au d­at in ultima sesiune, vor prima oștirei noastre un facter de civilizație și bună unduială, impus de spiritul emilor și vor șterge unele spcete învechite ce nu mai adrau cu rolul părătoare a țării.armatei de Marea reformă fiscală o­ută în ultimile zile, de­ar­te de a înăspri starea contribuabilului, are tendința ferma de-a ușura sarcinile acelui contribuabil ce se comportă cinstit și­ a urmări­t și pedepsi cu toată tăria pe aceia care caută să se eschiveze dela cele datorite statului,—precum și alte nu­meroase legi, sortite a da un nou impuls țării. De aceia, guvernul națio­nal țărănesc, își încheie ac­tivitatea de un an cu un bi­lanț cât se poate de stră­lucit — mai ales dacă so­cotim că și vistieria statului sefătuită de foștii guvernanți, a început a se reface. Desigur, altul este bilanțul ce și-i încheie celelalte par­tide. Ele urlă disperat și au și de ce. Mai întâi nu pot dispune din opoziție de cadrele func­ționărești decotorosite de oamenii lor, de poliție, jan­darmerie și armată, organi­za­țiuni publice cari, nu ne sfiim s’o spunem, erau altă dată la cheremul lor. Băncile lor, cari jefuiau până acum pe cei dela coar­nele plugului, se vor prăbuși una câte una, din lipsă de victime, pentru că pe viitor, sătenii de vor avea nevoie de împrumuturi, le vor găsi la Creditul Agricol. Iar acum, reforma fiscală va nărui multe dintre între­prinderile industriale liberale ce ani dearândul s’au stre­curat fără să plătească im­­­­pozitele, frustând bugetul­­ statului cu sume de zeci de 1 miliarde. Cum să nu țipe deci ca din gură de șarpe, aceia cari văd că li se nărue tot ce au strâns din mizeria po­porului, timp de cincizeci de ani ? Prin urmare, pentru parti­dele oligarhiei românești, 1929 a fost anul dezastrului. Și acum, aruncându-ne privirile către cărările viito­rului, pe cari peste câteva ore numai, Anul Nou va porni sprinten să împlineas­că voia destinului, putem distinge că ne­ apropiem de limanul dorit și așteptat de întregul românism. De astă dată, nu ne mai aflăm în fața unei cifre ma­gice, a cărei înțeles este de nepătruns. 1930: apare pentru noi plin de Încredere în soarta țării și a noastră, a cetățe­nilor, iar chezășia cea bună, ne-o dă aceia cari astăzi se afla la conducerea frânelor României. Deci, Anul. Nou, cu bine. Alter-ego Fantasma nepflt în mentia­t bizari, trana în eechia urba. El amantala notarii în furia te­merară, transformaseră pămân­tul un Infern. Solitar, vagabond, atras de marea agitată, m’am îndreptat spre țărm, sâ admir imensitatea și profunz lumea ei. Un spectacol măreț, sebu­m se înfățișă printre-mi aerde, de tot ce f­irea ne oferă.­­gigantici mun­ți de valeri, se țineau spasme­­die și nu pulbere fină de dia­mante, sclipeau fantastic. Trap­­­tat mugetele mării au încetat... O muzică dlem­ă, de harfe mă­­eltrite, executau o simfonie din alte sfere . . . Mă prosternat acolo pe prun­­dișul argintat de razele lunii, în noaptea de o frumusețe na­de­s­c­r­i­s­a . . . . Naiad e in t­ot­lașele, întindeau brate diafane spre mine, sărman mu­ritor. ... Nu ! Nul Eu creau pe Leeal Marea se frământa din nou, descoperind abisuri tenebroase, să m­a afunde ’n ele« O stâncă, leii salvarea.... Rănit cu măriele crispate, strâng piatra race și sângele ce mi se prelinge, o încălzeș­te o clipă... Dar totu­și am biruiți Și a­­cum furtuna, stăpâne mărit ră­sună strident. Nimic nu mă'nd­­­oară tn aceste momente sinis­tre, de ultimă agonie« Local nume le-ți drag ț­-l ros­tesc « • » * Leea, chemarea mea o re­petă mărea, stâncile și întreg văzduhul .*« Sunt pierdut .. . mă scufund un neant.. . și marea își cere prada... Leea... Leea**• .. ] Furtuna s'a suftr sit Ungual ce se desfJnțaise ca atâta tărie pi Marea Neagră a încetat. Navigația a intrat astfel în nor­mal. In portul nostru s’a început lucrările pentru reparațiunea lor si semaforului, cari ai avut de suferit pe urma furtunei. In cria ce privește comunicația ca restul țării, ea sa faca sa con­­dițiuni perfecte. In cueprivuil întregii regiuni a a Dobrogei s’a început restaura­­rea circuitelor telefonice ce au fost și ele deranjata pe marea întindere. Furtul din str. I. Lahovari La magazinul de încălțăminte din strada Ion Lahovari No. 36, s’a comis noaptea trecută o în­drăzneață spargere. Ria­fâcători au furat uneltele și încălțimiste de mare valoare. Poliția a fost înștiințată. Cerul nu s’o mai deschide­­«Pr­in noaptea de Anul Nou Căci brătienii ’n opoziție fură chiar pe Dumnezeu! A IV NOU Cu numărul de fa­ni intrăm într'un nou an de activitate. Înfrigurat! ca si Întreaga omenire in fata porții ce poartă, inscripția „ÎMO* care nu lasă a se întrezări nimic din cele ce ne rezerva viitorul» ne mărginim a păstra cele mai opti­miste sperați^. Ele ne sunt indrept[tice, ci» gres al tarii» bazat pe opera coro­ r: an meikuS ofiire pro­*■ actualilor guvernanți. Cetitorilor «Dacter le­c»i>rm­? un n.n îmbelșugat. — un an In care buna înțelegere »Ä îndepărteze orice patimi» orice zbuciumfiri. Anul Nou se aducă realizarea tuturor bunelor năzuinți.__________ i­— m*** Nenorocirea de le Astra Ro­mâni Lucrătorul Spoială Gheo­ghe dela fabrica soc. Astra România umblând din Imprudență cu o ți­gan, printr’un rund de butoaie cu benzină, unul dintre ele a luat foc, explodând ți rănindu-i grav, in stare de neelmțira el a fost transportat la spital. Dement arestat Poliția orașului Slatina a trimis clusturei sacale pe tânărul Nico­­lae Coman, din orașul Mangalia, care a fost găsit vagabondând în acea localitate, prezentând sirop­­tonia­da alienare mintală. Cel arestat urmează a fi înain­tat familiei sale la Mangalia. încasările vămii Constanța După bilanțul încheiat la vama locali, reese ci la curlul anului expirat, a'a realizat aum­a de UI 974315953,35, rezulți din taxele de import 384858257 Ui, de ex­port 162855327,49 lei din ma­­gazinaj 98.018 lei din amenzi și contravențiuni 1193466 lei, pre­­cum și din alta ♦»** «sipre pro­duselor monopu­­ssils. ta..« de î și 2 la suti asupra mirim­ cc..­ importate și exportate US 325680184,95«^ i Se deschide su­­­rtinul de uce­r.,„ Uf .,T.*§ mc« in ziua de 15 Ianuarie 1930, va începe al func­ionezi, cămi­­nul de ucenici, ce se află instalat în localul cantinei Domnița Ileana din port. Noul clmîn posedă danr mari dormitoare, 80 paturi, excelând într’o curățenie exemplari. Prin deschiderea lui se umple un mare gol. In viața muncito­­rească din orașul nostru. Conducerea acestui cămin a fost încredințați d-lui învățător Dumi­­tru, actualul director al cantinei, un om de inițiativă și activitate. Mamă crimi­nală Politia a gras­ abandonat pe str. G1 Joffre, un copil de sex femenin, de curând născat. Se fac cercetări pentru descoperirea mamei criminale. Copilul a fost încredințat, în mod provizoiu, spitalului ,Dr. Slon". « m­­­i ■­­3r. Crima unei fe­mei Politia a fost Înștiințată tele­fonic azi dimineata c 1, in subur­bia I. C. Brătianu s’a comis o crimă. Femeea Tudora Ionescu a rănit grav ca un topor pe ve­cina sa E. Constantin. Victima fu atare m­iribundi a fost transpor­tată la spitalul comunal. Parche­tul a fost sesizat. Expertizări ■a fc. port Direcțiunea serviciului porturi­lor maritime a cerut căpităniei de port, să desemneze o comi­­siune pentru facerea expertizei stridciunilor cauzate semaforului din port, da cu­rs vaporul englez “Denham”. in acelaș timp a’a avizat și so­cietatea­­ intercontinentala“ care raprazind­ pe urmatorul vasului la cauza, in localitate. — uypBBl Repararea fa­rului mare Am relatat că pe urma furtu­nei de zilele trecute cablul dela farul mai mare, s’a defectat, o­­prind funcționarea instalațiilor din *—1 lor Direcțiunea S. P. M­ cului, a luat măsuri pentru urgentarea lucrărilor de reparation ®, întrucât navigata era de suferit mari­ne-. Ji- ------ ------ i si str­znea la vărsători Un atac banditesc aidoma cu peripețiile unui film de senzație, s’a desfășurat noaptea treceri in suburbia Anadolchioi. La casa locuitorului Tin­ase Cristescu, trei necunoscuți au în­cercat o tentativă de spargere. In timp ce tiiau geamul de la o fereastră, pe care intenționau s’o escaladeze, pentru a pătrunde In interiorul camerei, au fost simțiți de proprietar. Un copil al aces­tuia a alergat imediat la circum­scripția respectivă și a avizat pa comisarul de serviciu Victor Cornac care împreună cu trei guardieni publici, s’au transpor­tat la acel joc. Bindiț­i cari parveniseră să intre într’o odaie, au început să opereze și la apariția polițiștilor, fiind anunțați de un complice, au reușit să fugi. A urmat o adevărată goană după ei până la marginea ora­­șul­ui, und­e răufăcătorii s’au o­­prit un moment și au tras mai multe focuri de revolver asupra­­ măritorilor. Cei atacați au răs­puns și ei ca acalaș măsură și an foc viu s’a deschis da­um~ lat Ie părți. In dreptul pand­ului Cișmea bandiții au scos trei cai dintr’au stufiș și în goană nebană au dis­părut in direcția Canara. Polițiștii neputându-i urmări a­ au Înapoiat în suburbie, unde au anunțat regiunea ds jan­da darmii, Constanța, pentru a lua măsuri de urmărire a bandiților. Ferocitatea fi­nui criminal După numeroase cercetări, co­misarul O. Atanasiu, de pe lâ­ngă chestura locală, a reușit să ares­teze pe Amd C. Gafar, autorul unui atentat criminal. Numitul acum două luni de zile, într’o cârciumă din strada Mihaiu Viteazu, a tăiat nasul tâ­nărului Remus Mori, din acest oraș, strada Păcii No. 9. Moarte subită Pe strada productelor a fost găsit cadavrul Mozei Ab­dal Ka­­dir mort subit. Cercetările poliției au stabilit că moartea acestuia a fost cau­zată în urma unei criza cardiace. Piața cwmlain 34 orz 3*9-370 11 r .1. 28­­-300 i­o­x -amb 3-375 ..3 R primăvară 25 4 Rsp. sălbatecă 600- MARI REVENȚI Cu diferite surprize AMERICANI 51 CHINEZE - DOUĂ MUZICI CLI­SICA ȘI JAZZ-BAND cu saxofon TOMBOLĂ cu toate numerele­­­ CAȘTIGATOARE —­­ ARTIȘTI-DANS la orele 12 dim­ noapte se servește ȘAMPANIE grav La BERARIA LUTHER din Piața Independenței No. 7 SUPEU compus de 8 f­lri inclusiv VIN ȘI ȘAMPANIE și un număr la Tombo’, toate peutru suma de 280 lei tacâmul. Rețineri de mese se fac de pe acum până la 30 c. Plugușorul 1930 Aho, aho, Copii și frați Stați puțin și nu mânați; Lângă boi v’aluturați Și cuvântai mi-iscaltați» S’a sculat mai an Un mare vasluian Un bărbat isteț Ce-avea cioculeț Și ’n cap ciocârlii — Mânați măi, hii, hii! Ș­-a ’acâiecat Pe-un măgar bălțat Cu traista ’n băț; Și-ajunse, hăț, băț. Mâncând dintr’un coș Fân’ aci în oraș. Iar aci la noi Fiert tărăboi Dădu ciorm­ași La mutici nevoiași, Împărți averi La nepoți și veri Ci doar nu dădea De prin punga sa! Funcții meri și mici Dădu­iu­umici, Spălați, nespălați Au fost decorați. Până ce ’­n­’o zi Opoziția venii Astăzi domnul Cioc Fără de noroc Adună pe la porți Potcoave da cai morți Nu sânt gologani N’are partizani Și da n’ar fi băncile Zău e’er readă stâncile ! Mânați măi, hli, hăi ! Și s‘a mai sculat De prin zarzavat Unul, la obraz Verde ca un praz, Țanțoș și femeț Ca un castraveț. Și-a făcut, mii vere, Linii la cariera Ciupeli Însemnate Tăblițe pe le sate, Sperțari cu toptanul Ca să faci banii. Azi e ’n opoziție lașă, de ambiție Are un șurubr Și-a făcut an club Unda Trăenicâ Și cu a lui clică Steaut­a vereicană Scoate de tocană ! Mânați măi băi, hăi ! Nae N­iulescu Și cu Grigorescu Și cu Papudoi, Cu Atanasof Merg cu pligușorul Sâ-și aline dorul, Mitică Beloi Ține-un măturoi, Nea Nița Mindei Trage din buhii, Radu Roșculeț Umblă c’un hârleț, Stelio Potcovarul Ține felinarul, Poetul Mișmaș Duce-un butoieș, Urlc jalnic Nae Radu stă de pae, Mișmaș de urât și tot dă pe gât Doar numai Belota Adună gunoiu. Mânați măi, băi, băi ! Toți, cu plugușorul Amigeac poporul. Dar când intră ’n joc Biciul cel de foc „Dada” care-1 ține, Nimerește bine Pe cei potlogari Măricței și mari și atinge ’n șale Că pornesc de vale, Ii lovește greu Că sughiță rău... Martori ? Șobolani! Și averescanii Și alți mulți clătiții! Mânați, mâi ! ---------❖--------­Agresiunea din port Vătaful Dumitru Negrescu re­ținând sume de bani din rota muncitorilor săi, aceștia indignați i-au administrat o bătaie în rege. Cel admonestat s’a prezentat poliției depanând o reclamație împotriva agresorilor. 'üill Spargerea din Anadolcheoi Un îndrăsnit furt prin spargere s’a săvrșit noaptea trecută la lo­cuința lui Sulim I. Chiazim, din suburbia Anadolchioi. Se blnuește că autorii acestui furt ar fi țigani nomazi. Intazimi Conform diapozițiunilor legi­­inspectorat al muncii a pus in ve­dere proprietarilor, de întreprin­deri industriale, patronilor și me­seriașilor, că nu se admite a în­trebuința femei și bieți cari n’au împlinit vârsta de 14 ani, la mun­că in timpul nopții. Contravenienții vor suferi rigo­­riile legii < ^ mi . In sala teatrului Elpis a avut loc în seara zilei de 28 Decem­brie un bal organizat de societa­tea .Ocrotirea orfanilor de răz­boi, filiala Constanța. . m D. doctor Bálint Cornel­u a fost numit medic veterinar al circum­scripției Cernavoda. în f0­1 m La teatrul Cinema ,RE­­GINA MARIA­ rulează filmul PRINCESA MARIA între pauze. T’Rayos cu concursul lui Fotache joacă revista „Scorpionul* DOCTORUL RAPAPORT, fos intern de Spital. Specializat la Paris întors la locatitat s-a reluat consultațiile pentru BQll Ü3 Plămâni, Inimă, Stomac, Venerice în noua locuință din str. Ca­ o­ 42 (lângă Poștă). — -vTsnsr^ CEL MAI FRUMOS SALON DE DANS „LUTHER" se dansează în fie­care seară ori­cine poate învăța toate dan­surile moderne în 7 ore particu­lare (fără spectatori) cu lei 1000 în saloanele LUTHER etajul I cursul copiilor pentru dans și gimnastică zilnic. PROFESOARA L. VERO. :V» ’j* f'.vî ^ Un bilanț Uzii cats­c după trecerea u­­nui as, să ajunsăm o privire re­trospectivă asupra activității pre­­cedente, cam e cazai acum. In țăndării«­ea urmează vom rada în mod anccent activitatea desfășurată de actualul guvern, precum și sita fapte din concer­tul vieții politico-economice dela sol­ți din streinătate. 5 Buletinul Intern IANUARIE.- D. Al. Vaida- Voevod, miniștri de interne, dă o circulară pentru introducerea metodelor civilizate in adminis­trațiile publice și în raportările dintre autorități și public. 15 IANUARIE.- Se anunță din Paris aamnarea împrumutului pen­tru regiunile înfometate.­ 25 IANUARIE.—Sfântul Sinod hotărăște sărbătorile Paștilor or­todoxe la 31 Martie stil nou, edificator 30 IANUARIE.— Camera recti­fică pactul Kellogg. 3 FEBRUARIE.— Se primește știrea semnării la Paris a mare­lui împrumut extern pentru sta­bilizarea leului. 7 FEBRUARIE.- Se votează legile financiare al cabinetului Maniu, legea stabilzării și legea Casei autonome c­are a încheiat Imprimatul In străn­ătate. 9 MARTIE.— Statul votează legea comercializări depusă de d. ministru V. Magearu. 14 MARTIE.— Camera votea­ză legea comercialiării bunurilor Statalii. 16 MARTIE.—­­ depune pe biroul Senatului patul de nea­gresiune între Romnia și Grecia. 20 MARTIE.— Senatul votează legea reorganizării indarmeriei. 21 MARTIE.— «natul votează­­ legea minelor. 25 MARTIE.— Camera votează lege­a minelor» 16 APRILIE.— D. Al. Vaida- Voievod, ministru de interne, tri­mite prefecților de județ, o cir­culară prin care îi invită să se intereseze de organizarea radio­foniei la sate. 9 MAI.— Au sosit la capitală Românii din America pentru a participa la serbările Unirii. 16 MAI.— Se votează legea bacalaureatului depusă de d. pro­fesor Costăchescu, miniștrii in­strucțiunii publice. 20 MAI.— La Alba Iulia foc grandioase festivități cu pri­vii­lejul implinirei a 10 ani de la anire. 29 MAI.— Parlamentul votea­ză legea amnistiei. 30 MAI— Se votează concor­datul cu Vaticanul. 11 IUNIE.— D. Iulia Maniu, primul ministru, se prezintă în au­diență la regență făcând un ex­pozeu, asupra reformei adminis­trative. 7 OCTOMBRIE. — La ora 5 dim. incetează din viață regentul Gheorghe Buzdugan. Guvernul preia prerogativele regale. 9 OCTOMBRIE.— Adunarea națională alege regent pe d. Cons­tantin Sărățeanu, consilier la înalta curte de casație. 15 OCTOMBR­E.— D. Mihai Popovici ministru de finanțe de­misionează din guvern fiind rudă ca noul regent Sărățeanu. 21 OCTOMBRIE.— D. Virgil Madgearu, se înapoiază din stră­inătate și i se face o frumoasă primire. 23 DECEMBRE.— Se votează legea pentru amnistia fiscală. Ști­rea este primită cu multă însu­flețire fn cercurile comerciale și industriale. Buletinul extern 5 IANUARIE,­ Polonia se de­clară solidară cu Românie, în ra­portările ei cu Rusia. 9 FEBRUARIE.—România sem­nează protocolul Litvinow, care cuprinde condițiile unui pact de regresiune, între Polonia, Rusia și Româtoia. 22 FEBRUARIE.— Camera ra­tifică protocolul Litvinow. 25 FEBRUARIE. —D. G. G. Mi­­ronescu, ministru de externe al României, vizitează Varșovia. A­­ceastă vizită consolidează amici­ția polono—română. 20 MARTIE.— Din Paris se anunță moartea Mareșalului Foch, comandantul suprem al trupelor aliate în războiul mondial. Foch , făuritorul victoriei Aliaților. El era era un mare fii -român. Ves­tea morții îndoliază toate statele aliate și România. 9 APRILIE— Se reiau tratati­vele cu Ungaria în chestia op­­tanților. 9 APRILIE. — La Londra a avut loc la radio o șezătoare cu un program în întregime româ­nesc D. N. Titulescu, a vorbit despre viata Pecuta și actuală a poporului românesc. 2 IUNIE.— Alegerile generale din Anglia, se termină ca un suc­­(Continuarea in pagina 2) 1

Next