Dacia, ianuarie-iunie 1930 (Anul 17, nr. 1-115)
1930-01-01 / nr. 1
\NUL XVII No. 1 } Director Proprietar Miercuri 1 Ianuarie la 3(1 fi.. H. MOSCU I Director Politic At. DR. COINARU Redacția 91 Administrația Strada Carol No. A CEtat ABONAMENTUL Pe 12 luni........................... 700 lei 6 ........................400 . pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul Îndoit ,~ITELEFON No. 822 — Apareg zilnic,la ora 12~ —ANUNCIURI DUPĂ TARIF— TO 1930 Anul 1929 își trăește ultimile clipe. Se cuvine dar să-i încheiem bilanțul spre a cunoaște adevărata față a cruzilor, acum la începutul lui nou an de lucru. A fost primul an de gurnare reala a poporului a cărui sinceră emanațiune, guvernul partidului naționalărănesc a adus țării retorte radicale imperios cerute de către tendința de propășire generala. Spre a putea pune bazele unei noui vieți, guvernul a trebuit să întocmească și să treacă prin corpurile legiuitoare o sumă de legi destinate a pune temeliile statului democrat și a aranta pentru viitor strictaxare a legilor. De acela unui an de diriguire a caetului dlui Iuliu Maniu ilustrat în deosebi prin relungite sesiuni parlamente și instituiri de noui șimportante legiuiri. Dintre ele mai predomianta este reforma admitrativă, menită a da țării ospodărie obștească, călăuză numai și numai de ineresul public, fără imixtinea politicianismului și fără a funcționarii din trecut, capabili și înrăiți în cele ceuseseră prestigiul salaria»r de stat la un nivel scări iar administrațiile, la v [UNK]ritabila anarhie. Legea Creditului Agricol, istitue o organizație bancară de stat, special destinată a veni in ajutorul elementului agricol, a plugăriei ajunsă la sapă de lemn. Această nouă instituție va rda plugarilor creditele ncesare pentru ca munca ricola să fie intensificata, cuantumul producției solului depinzând situația bianței economice. Înființarea Băncei Cetiale Cooperative, va da cui puteri de viață mișcării coperatiste care, datorita amestecului politicii în trecut, deviase din calea ce i-o indica interesele inițiale. Legea contractului de muncă, este prima legiuire serioasă de acest gen, care stabilește raporturile dintre patroni și salariații lor și vine în sprijinul celor mulți ce trăiau înainte, la discreția oculațiunilor patronale. Reformele militare ce s’au dat in ultima sesiune, vor prima oștirei noastre un facter de civilizație și bună unduială, impus de spiritul emilor și vor șterge unele spcete învechite ce nu mai adrau cu rolul părătoare a țării.armatei de Marea reformă fiscală oută în ultimile zile, dearte de a înăspri starea contribuabilului, are tendința ferma de-a ușura sarcinile acelui contribuabil ce se comportă cinstit și a urmărit și pedepsi cu toată tăria pe aceia care caută să se eschiveze dela cele datorite statului,—precum și alte numeroase legi, sortite a da un nou impuls țării. De aceia, guvernul național țărănesc, își încheie activitatea de un an cu un bilanț cât se poate de strălucit — mai ales dacă socotim că și vistieria statului sefătuită de foștii guvernanți, a început a se reface. Desigur, altul este bilanțul ce și-i încheie celelalte partide. Ele urlă disperat și au și de ce. Mai întâi nu pot dispune din opoziție de cadrele funcționărești decotorosite de oamenii lor, de poliție, jandarmerie și armată, organizațiuni publice cari, nu ne sfiim s’o spunem, erau altă dată la cheremul lor. Băncile lor, cari jefuiau până acum pe cei dela coarnele plugului, se vor prăbuși una câte una, din lipsă de victime, pentru că pe viitor, sătenii de vor avea nevoie de împrumuturi, le vor găsi la Creditul Agricol. Iar acum, reforma fiscală va nărui multe dintre întreprinderile industriale liberale ce ani dearândul s’au strecurat fără să plătească impozitele, frustând bugetul statului cu sume de zeci de 1 miliarde. Cum să nu țipe deci ca din gură de șarpe, aceia cari văd că li se nărue tot ce au strâns din mizeria poporului, timp de cincizeci de ani ? Prin urmare, pentru partidele oligarhiei românești, 1929 a fost anul dezastrului. Și acum, aruncându-ne privirile către cărările viitorului, pe cari peste câteva ore numai, Anul Nou va porni sprinten să împlinească voia destinului, putem distinge că ne apropiem de limanul dorit și așteptat de întregul românism. De astă dată, nu ne mai aflăm în fața unei cifre magice, a cărei înțeles este de nepătruns. 1930: apare pentru noi plin de Încredere în soarta țării și a noastră, a cetățenilor, iar chezășia cea bună, ne-o dă aceia cari astăzi se afla la conducerea frânelor României. Deci, Anul. Nou, cu bine. Alter-ego Fantasma nepflt în mentiat bizari, trana în eechia urba. El amantala notarii în furia temerară, transformaseră pământul un Infern. Solitar, vagabond, atras de marea agitată, m’am îndreptat spre țărm, sâ admir imensitatea și profunz lumea ei. Un spectacol măreț, sebum se înfățișă printre-mi aerde, de tot ce firea ne oferă.gigantici munți de valeri, se țineau spasmedie și nu pulbere fină de diamante, sclipeau fantastic. Traptat mugetele mării au încetat... O muzică dlemă, de harfe măeltrite, executau o simfonie din alte sfere . . . Mă prosternat acolo pe prundișul argintat de razele lunii, în noaptea de o frumusețe nadescrisa . . . . Naiad e in totlașele, întindeau brate diafane spre mine, sărman muritor. ... Nu ! Nul Eu creau pe Leeal Marea se frământa din nou, descoperind abisuri tenebroase, să ma afunde ’n ele« O stâncă, leii salvarea.... Rănit cu măriele crispate, strâng piatra race și sângele ce mi se prelinge, o încălzește o clipă... Dar totuși am biruiți Și acum furtuna, stăpâne mărit răsună strident. Nimic nu mă'ndoară tn aceste momente sinistre, de ultimă agonie« Local nume le-ți drag ț-l rostesc « • » * Leea, chemarea mea o repetă mărea, stâncile și întreg văzduhul .*« Sunt pierdut .. . mă scufund un neant.. . și marea își cere prada... Leea... Leea**• .. ] Furtuna s'a suftr sit Ungual ce se desfJnțaise ca atâta tărie pi Marea Neagră a încetat. Navigația a intrat astfel în normal. In portul nostru s’a început lucrările pentru reparațiunea lor si semaforului, cari ai avut de suferit pe urma furtunei. In cria ce privește comunicația ca restul țării, ea sa faca sa condițiuni perfecte. In cueprivuil întregii regiuni a a Dobrogei s’a început restaurarea circuitelor telefonice ce au fost și ele deranjata pe marea întindere. Furtul din str. I. Lahovari La magazinul de încălțăminte din strada Ion Lahovari No. 36, s’a comis noaptea trecută o îndrăzneață spargere. Riafâcători au furat uneltele și încălțimiste de mare valoare. Poliția a fost înștiințată. Cerul nu s’o mai deschide«Prin noaptea de Anul Nou Căci brătienii ’n opoziție fură chiar pe Dumnezeu! A IV NOU Cu numărul de fani intrăm într'un nou an de activitate. Înfrigurat! ca si Întreaga omenire in fata porții ce poartă, inscripția „ÎMO* care nu lasă a se întrezări nimic din cele ce ne rezerva viitorul» ne mărginim a păstra cele mai optimiste sperați^. Ele ne sunt indrept[tice, ci» gres al tarii» bazat pe opera coro r: an meikuS ofiire pro*■ actualilor guvernanți. Cetitorilor «Dacter lec»i>rm? un n.n îmbelșugat. — un an In care buna înțelegere »Ä îndepărteze orice patimi» orice zbuciumfiri. Anul Nou se aducă realizarea tuturor bunelor năzuinți.__________ i— m*** Nenorocirea de le Astra Români Lucrătorul Spoială Gheoghe dela fabrica soc. Astra România umblând din Imprudență cu o țigan, printr’un rund de butoaie cu benzină, unul dintre ele a luat foc, explodând ți rănindu-i grav, in stare de neelmțira el a fost transportat la spital. Dement arestat Poliția orașului Slatina a trimis clusturei sacale pe tânărul Nicolae Coman, din orașul Mangalia, care a fost găsit vagabondând în acea localitate, prezentând siroptoniada alienare mintală. Cel arestat urmează a fi înaintat familiei sale la Mangalia. încasările vămii Constanța După bilanțul încheiat la vama locali, reese ci la curlul anului expirat, a'a realizat auma de UI 974315953,35, rezulți din taxele de import 384858257 Ui, de export 162855327,49 lei din magazinaj 98.018 lei din amenzi și contravențiuni 1193466 lei, precum și din alta ♦»** «sipre produselor monopussils. ta..« de î și 2 la suti asupra mirim cc.. importate și exportate US 325680184,95«^ i Se deschide surtinul de ucer.,„ Uf .,T.*§ mc« in ziua de 15 Ianuarie 1930, va începe al funcionezi, căminul de ucenici, ce se află instalat în localul cantinei Domnița Ileana din port. Noul clmîn posedă danr mari dormitoare, 80 paturi, excelând într’o curățenie exemplari. Prin deschiderea lui se umple un mare gol. In viața muncitorească din orașul nostru. Conducerea acestui cămin a fost încredințați d-lui învățător Dumitru, actualul director al cantinei, un om de inițiativă și activitate. Mamă criminală Politia a gras abandonat pe str. G1 Joffre, un copil de sex femenin, de curând născat. Se fac cercetări pentru descoperirea mamei criminale. Copilul a fost încredințat, în mod provizoiu, spitalului ,Dr. Slon". « mi ■3r. Crima unei femei Politia a fost Înștiințată telefonic azi dimineata c 1, in suburbia I. C. Brătianu s’a comis o crimă. Femeea Tudora Ionescu a rănit grav ca un topor pe vecina sa E. Constantin. Victima fu atare miribundi a fost transportată la spitalul comunal. Parchetul a fost sesizat. Expertizări ■a fc. port Direcțiunea serviciului porturilor maritime a cerut căpităniei de port, să desemneze o comisiune pentru facerea expertizei stridciunilor cauzate semaforului din port, da curs vaporul englez “Denham”. in acelaș timp a’a avizat și societatea intercontinentala“ care raprazind pe urmatorul vasului la cauza, in localitate. — uypBBl Repararea farului mare Am relatat că pe urma furtunei de zilele trecute cablul dela farul mai mare, s’a defectat, oprind funcționarea instalațiilor din *—1 lor Direcțiunea S. P. M cului, a luat măsuri pentru urgentarea lucrărilor de reparation ®, întrucât navigata era de suferit marine-. Ji- ------ ------ i si strznea la vărsători Un atac banditesc aidoma cu peripețiile unui film de senzație, s’a desfășurat noaptea treceri in suburbia Anadolchioi. La casa locuitorului Tinase Cristescu, trei necunoscuți au încercat o tentativă de spargere. In timp ce tiiau geamul de la o fereastră, pe care intenționau s’o escaladeze, pentru a pătrunde In interiorul camerei, au fost simțiți de proprietar. Un copil al acestuia a alergat imediat la circumscripția respectivă și a avizat pa comisarul de serviciu Victor Cornac care împreună cu trei guardieni publici, s’au transportat la acel joc. Bindiți cari parveniseră să intre într’o odaie, au început să opereze și la apariția polițiștilor, fiind anunțați de un complice, au reușit să fugi. A urmat o adevărată goană după ei până la marginea orașului, unde răufăcătorii s’au oprit un moment și au tras mai multe focuri de revolver asupra măritorilor. Cei atacați au răspuns și ei ca acalaș măsură și an foc viu s’a deschis daum~ lat Ie părți. In dreptul pandului Cișmea bandiții au scos trei cai dintr’au stufiș și în goană nebană au dispărut in direcția Canara. Polițiștii neputându-i urmări a au Înapoiat în suburbie, unde au anunțat regiunea ds janda darmii, Constanța, pentru a lua măsuri de urmărire a bandiților. Ferocitatea finui criminal După numeroase cercetări, comisarul O. Atanasiu, de pe lângă chestura locală, a reușit să aresteze pe Amd C. Gafar, autorul unui atentat criminal. Numitul acum două luni de zile, într’o cârciumă din strada Mihaiu Viteazu, a tăiat nasul tânărului Remus Mori, din acest oraș, strada Păcii No. 9. Moarte subită Pe strada productelor a fost găsit cadavrul Mozei Abdal Kadir mort subit. Cercetările poliției au stabilit că moartea acestuia a fost cauzată în urma unei criza cardiace. Piața cwmlain 34 orz 3*9-370 11 r .1. 28-300 iox -amb 3-375 ..3 R primăvară 25 4 Rsp. sălbatecă 600- MARI REVENȚI Cu diferite surprize AMERICANI 51 CHINEZE - DOUĂ MUZICI CLISICA ȘI JAZZ-BAND cu saxofon TOMBOLĂ cu toate numerele CAȘTIGATOARE — ARTIȘTI-DANS la orele 12 dim noapte se servește ȘAMPANIE grav La BERARIA LUTHER din Piața Independenței No. 7 SUPEU compus de 8 flri inclusiv VIN ȘI ȘAMPANIE și un număr la Tombo’, toate peutru suma de 280 lei tacâmul. Rețineri de mese se fac de pe acum până la 30 c. Plugușorul 1930 Aho, aho, Copii și frați Stați puțin și nu mânați; Lângă boi v’aluturați Și cuvântai mi-iscaltați» S’a sculat mai an Un mare vasluian Un bărbat isteț Ce-avea cioculeț Și ’n cap ciocârlii — Mânați măi, hii, hii! Ș-a ’acâiecat Pe-un măgar bălțat Cu traista ’n băț; Și-ajunse, hăț, băț. Mâncând dintr’un coș Fân’ aci în oraș. Iar aci la noi Fiert tărăboi Dădu ciormași La mutici nevoiași, Împărți averi La nepoți și veri Ci doar nu dădea De prin punga sa! Funcții meri și mici Dăduiuumici, Spălați, nespălați Au fost decorați. Până ce ’n’o zi Opoziția venii Astăzi domnul Cioc Fără de noroc Adună pe la porți Potcoave da cai morți Nu sânt gologani N’are partizani Și da n’ar fi băncile Zău e’er readă stâncile ! Mânați măi, hli, hăi ! Și s‘a mai sculat De prin zarzavat Unul, la obraz Verde ca un praz, Țanțoș și femeț Ca un castraveț. Și-a făcut, mii vere, Linii la cariera Ciupeli Însemnate Tăblițe pe le sate, Sperțari cu toptanul Ca să faci banii. Azi e ’n opoziție lașă, de ambiție Are un șurubr Și-a făcut an club Unda Trăenicâ Și cu a lui clică Steauta vereicană Scoate de tocană ! Mânați măi băi, hăi ! Nae Niulescu Și cu Grigorescu Și cu Papudoi, Cu Atanasof Merg cu pligușorul Sâ-și aline dorul, Mitică Beloi Ține-un măturoi, Nea Nița Mindei Trage din buhii, Radu Roșculeț Umblă c’un hârleț, Stelio Potcovarul Ține felinarul, Poetul Mișmaș Duce-un butoieș, Urlc jalnic Nae Radu stă de pae, Mișmaș de urât și tot dă pe gât Doar numai Belota Adună gunoiu. Mânați măi, băi, băi ! Toți, cu plugușorul Amigeac poporul. Dar când intră ’n joc Biciul cel de foc „Dada” care-1 ține, Nimerește bine Pe cei potlogari Măricței și mari și atinge ’n șale Că pornesc de vale, Ii lovește greu Că sughiță rău... Martori ? Șobolani! Și averescanii Și alți mulți clătiții! Mânați, mâi ! ---------❖--------Agresiunea din port Vătaful Dumitru Negrescu reținând sume de bani din rota muncitorilor săi, aceștia indignați i-au administrat o bătaie în rege. Cel admonestat s’a prezentat poliției depanând o reclamație împotriva agresorilor. 'üill Spargerea din Anadolcheoi Un îndrăsnit furt prin spargere s’a săvrșit noaptea trecută la locuința lui Sulim I. Chiazim, din suburbia Anadolchioi. Se blnuește că autorii acestui furt ar fi țigani nomazi. Intazimi Conform diapozițiunilor legiinspectorat al muncii a pus in vedere proprietarilor, de întreprinderi industriale, patronilor și meseriașilor, că nu se admite a întrebuința femei și bieți cari n’au împlinit vârsta de 14 ani, la muncă in timpul nopții. Contravenienții vor suferi rigoriile legii < ^ mi . In sala teatrului Elpis a avut loc în seara zilei de 28 Decembrie un bal organizat de societatea .Ocrotirea orfanilor de război, filiala Constanța. . m D. doctor Bálint Cornelu a fost numit medic veterinar al circumscripției Cernavoda. în f01 m La teatrul Cinema ,REGINA MARIA rulează filmul PRINCESA MARIA între pauze. T’Rayos cu concursul lui Fotache joacă revista „Scorpionul* DOCTORUL RAPAPORT, fos intern de Spital. Specializat la Paris întors la locatitat s-a reluat consultațiile pentru BQll Ü3 Plămâni, Inimă, Stomac, Venerice în noua locuință din str. Ca o 42 (lângă Poștă). — -vTsnsr^ CEL MAI FRUMOS SALON DE DANS „LUTHER" se dansează în fiecare seară oricine poate învăța toate dansurile moderne în 7 ore particulare (fără spectatori) cu lei 1000 în saloanele LUTHER etajul I cursul copiilor pentru dans și gimnastică zilnic. PROFESOARA L. VERO. :V» ’j* f'.vî ^ Un bilanț Uzii catsc după trecerea unui as, să ajunsăm o privire retrospectivă asupra activității precedente, cam e cazai acum. In țăndării«ea urmează vom rada în mod anccent activitatea desfășurată de actualul guvern, precum și sita fapte din concertul vieții politico-economice dela solți din streinătate. 5 Buletinul Intern IANUARIE.- D. Al. Vaida- Voevod, miniștri de interne, dă o circulară pentru introducerea metodelor civilizate in administrațiile publice și în raportările dintre autorități și public. 15 IANUARIE.- Se anunță din Paris aamnarea împrumutului pentru regiunile înfometate. 25 IANUARIE.—Sfântul Sinod hotărăște sărbătorile Paștilor ortodoxe la 31 Martie stil nou, edificator 30 IANUARIE.— Camera rectifică pactul Kellogg. 3 FEBRUARIE.— Se primește știrea semnării la Paris a marelui împrumut extern pentru stabilizarea leului. 7 FEBRUARIE.- Se votează legile financiare al cabinetului Maniu, legea stabilzării și legea Casei autonome care a încheiat Imprimatul In strănătate. 9 MARTIE.— Statul votează legea comercializări depusă de d. ministru V. Magearu. 14 MARTIE.— Camera votează legea comercialiării bunurilor Statalii. 16 MARTIE.— depune pe biroul Senatului patul de neagresiune între Romnia și Grecia. 20 MARTIE.— Senatul votează legea reorganizării indarmeriei. 21 MARTIE.— «natul votează legea minelor. 25 MARTIE.— Camera votează legea minelor» 16 APRILIE.— D. Al. Vaida- Voievod, ministru de interne, trimite prefecților de județ, o circulară prin care îi invită să se intereseze de organizarea radiofoniei la sate. 9 MAI.— Au sosit la capitală Românii din America pentru a participa la serbările Unirii. 16 MAI.— Se votează legea bacalaureatului depusă de d. profesor Costăchescu, miniștrii instrucțiunii publice. 20 MAI.— La Alba Iulia foc grandioase festivități cu priviilejul implinirei a 10 ani de la anire. 29 MAI.— Parlamentul votează legea amnistiei. 30 MAI— Se votează concordatul cu Vaticanul. 11 IUNIE.— D. Iulia Maniu, primul ministru, se prezintă în audiență la regență făcând un expozeu, asupra reformei administrative. 7 OCTOMBRIE. — La ora 5 dim. incetează din viață regentul Gheorghe Buzdugan. Guvernul preia prerogativele regale. 9 OCTOMBRIE.— Adunarea națională alege regent pe d. Constantin Sărățeanu, consilier la înalta curte de casație. 15 OCTOMBRE.— D. Mihai Popovici ministru de finanțe demisionează din guvern fiind rudă ca noul regent Sărățeanu. 21 OCTOMBRIE.— D. Virgil Madgearu, se înapoiază din străinătate și i se face o frumoasă primire. 23 DECEMBRE.— Se votează legea pentru amnistia fiscală. Știrea este primită cu multă însuflețire fn cercurile comerciale și industriale. Buletinul extern 5 IANUARIE, Polonia se declară solidară cu Românie, în raportările ei cu Rusia. 9 FEBRUARIE.—România semnează protocolul Litvinow, care cuprinde condițiile unui pact de regresiune, între Polonia, Rusia și Româtoia. 22 FEBRUARIE.— Camera ratifică protocolul Litvinow. 25 FEBRUARIE. —D. G. G. Mironescu, ministru de externe al României, vizitează Varșovia. Această vizită consolidează amiciția polono—română. 20 MARTIE.— Din Paris se anunță moartea Mareșalului Foch, comandantul suprem al trupelor aliate în războiul mondial. Foch , făuritorul victoriei Aliaților. El era era un mare fii -român. Vestea morții îndoliază toate statele aliate și România. 9 APRILIE— Se reiau tratativele cu Ungaria în chestia optanților. 9 APRILIE. — La Londra a avut loc la radio o șezătoare cu un program în întregime românesc D. N. Titulescu, a vorbit despre viata Pecuta și actuală a poporului românesc. 2 IUNIE.— Alegerile generale din Anglia, se termină ca un suc(Continuarea in pagina 2) 1