Dacia, iulie-decembrie 1930 (Anul 17, nr. 116-224)

1930-07-02 / nr. 116

ANUL XVII Noi 116 Dlrector-Proprieiar L. M. MOSCU Miercuri 2 Iulie 1930 Director Politic At. DR. DOIN­ARN­ Redacția 91 Administrația St­rada Carol No. 4 CEtat? ABONAMENTUL Pe 12 luni............................ 700 lei 6 „............................400 .< Pentru autorități și Instituțiuni ban­care abonamentul Îndoit — TELE­FO­N No. 82­2 . Apare zilnic la ora 12­­ ANUNCIURI DUPĂ TARIF— D. Vintilă Brătianu a solici­­tat o audiență M. S. Regelui. Să ceară eroare. In jurul institutului de credit al județului Candidații partidului na­țional țărănesc în alegerile județene, atunci când au solicitat încrederea sătenilor din județul Constanța, au făgăduit între altele și în­­f­ințarea unui institut de cre­dit județean, destinat a a­­corda plugarilor mici împru­muturi cu dobândă minimă, pentru ca aceștia să nu mai fie constrânși la nevoie, fie să se îndatoreze pe la că­mătari, fie sâ-și devalorifice produsele, vânzându-se pe orice preț. Des gur că, pentru cei dela coarnele plugului, în­frățiți în anii din urmă cu nevoile și cu sărăcia, o ast­fel de realizare înseamnă o reală salvare. De aceea, ches­tiunea a venit în desbate­­rile din săptămâna trecută a consiliului județean. De cum au început dis­­cuțiunile asupra importantei probleme, minoritatea libe­rală din consiliu în frunte cu d. Radu Roșculeț, a por­nit să combată proectul, cu toată ferocitatea. Dar spre a aduce argumentări potriv­nice unei inițiative cu scop perfect determinat­­e din cale afară de greu, chiar pentru cei ce vor să facă opoziție cu orice preț. Așa că reprezentanții li­berali, neîncumentându-se să afirme că institutul ar fi ne­folositor, au căutat totuși să zădărnicească proectul, prezentându-l drept zabil, în ce privește ireali­posi­bilitățile financiare de­ a se aduna primul fond de ru­­lament. Au căutat domniile lor să­­­nătite dintru început adu­cerea la îndeplinirea a de­zideratului țărănimii impe­rios impus de împrejurările actuale. De altfel, nici nu ne aș­teptam ca d-nii consilieri li­berali să aplaude proectul, destinat a prăbuși întreprin­derile cămătărești organizate în acest județ de către d. V. Sassu . Comp. Pentru că, ce se vor face bănculițele înfiin­țate la Constanța de gru­pul liberal sassist când plugarii nu le vor mci cere împrumuturi cu do­bânzi de 50 la sută — și ce va deveni „popula­ritatea­ liberală fără șan­tajul bancar? al Tonul oamenilor de casă d-lui Sassu, strecurați grație acestor bănci de ca­mătă în consiliul județean, este deci suficient de ex­plicabil, înființarea institutului credit al județului, pune de -n joc existența întregii tabere liberale constănțene, bizuită pe jaf și constrângere, pe­riclitând bunul trai al șefu­lui cel „pravoslavnic” și­ a­celor 999 de sași, roșcu­­leți, belci etc. Și nu se putea ca d. Radu Roșculeț să nu devie atâta de combativ când interese superioare de partid erau în pericol! Dar, ce pot face câteva glasuri ce vibrează din or­din, pe lângă voința a gospodarilor aleși ai fermă ță­rănimii, de-a’și ține în totul făgăduiala data’n alegeri ? Oricât s’ar strădui ,,aleșii“ băncilor cămătărești de-a în­depărta ruina acestora, li va fi cu neputință. Institutul de credit al ju­dețului Constanța, va lua ființă încă în vara anului a­­cesta, spre a scăpa pe plu­gari de robia băncilor libe­rale conduse de tovarășii d­lui Vasile Sassu, omul fără de meserie, ce trăește și benchetuește, sugând ca o lipitoare din dobânzile să­tenilor îndatorați. Să lăsăm dar pe d. Ra­du Roșculeț, ce ne-a devenit atâta de simpatic de când opoziția i-a frânt odată cu foarfec­le cenzurii și simpto­maticele crize de megalo­manie, sâ-și facă datoria fa­ță de șeful său, la ale cărui interese veghiază, — singu­rele interese pe cari d-sa le reprezintă în consiliul ju­dețului. Iar cei ce vin în acelaș consiliu în numele plugari­lor, să-și facă de asemenea datoria. AL. D. DOINARU •;14 mmsaam Festivitățile de­la regimentul 9 Călărași — Impozante mnifesta­ții sportive — Cu un fast deosebit s'a come­morat Duminică serbarea tradi­țională a cavaleriei și patronul re­gimentului 9 Călărași. Dim­neața la orele 9 și jumă­tate, trupa și ofițerii, au fost tre­cuți în revistă de către d-nii ge­neral Sf. Popescu comandantul diviziei IX și colonel Bitunoiu, comandantul brigăzii a XVI de cavalerie. S’a oficiat un serviciu relgios, de preotul Soroceanu, confesorul garnizoanei, iar cu acest prilej d. colonel Randela, a făcut apelul eroilor regimentului: 101 soldați și 16 ofițeri. După cuvântarea impresionantă a d-lui colonel Mărgărite­scu, a urinat defilarea tuturor unităților prezente. La orele 4 după amiază, s’a început desfășurarea programului sportiv, când s’a putut admira, impecabile mișcări de ansamblu și dresajuri. Ia primi parte ce­rul reg. a cântat „Imnul Regal“ sub conducerea Lt. Stoian, apoi s’au executat mișcări de ordine conduse de subit. Vlădoianu, ca­­rusel-tandem de reangajați sub supravegherea d-lui L­t. Stoian, jo­cul rozei, de ofițeri, sub arbitrajul d-lui căpitan Șerbăneacu și caru­sel de ofițeri sub comanda d-lui căpitan Quiiano. După cum era de așteptat clan­ul serbărei !,a prezentat însce­narea originală în 3 acte a d-lui căpitan Guliano, care în afară de rolul regizorului l-a deținut și pe cel de prim interpret, achitându-se onorabil. Subiectul cuprinzând ata­cul unei dit­gențe, un bivuac indian cu serbări, o luptă călare între tru­­pe ameicane și cele indiene, brodat pe un motiv umoristic, au contribuit cu mult la succesul acestei serbări. In tot timpul, muzica regimen­­tului 34 infanterie, a delectat pu­­b­icul căruia la intervale i s’a ser­vit răcoritoare sub un umbrar și pe tribună. Cu acest prilej nu ne putem abține spre a nu evidenția afabi­litatea d-lui colonel Mărgăritescu, comandantul regimentului, a aju­torului d-sale,­lt. col. Costiniu și a ofițerilor din regimentul 9 Călă­rași. Din imensa asistență, notăm pe d. general St. Popescu, colonel Butunoiu, deputat V. Lepădatu, T. Niță, revizor școlar, avocat I. Strat, Leon Panaitescu chestorul municipiului ca d­uc­e și alte nu­meroase persoane. S­uprema satisfacție Pentru to­t acela cari au urit și au a­spre|ult, au bleste­mat și au pronunțat cu oroare numirea de «partid liberal* ce și-o aroga, Ir» fara românească, o ceată de tâlhari tra­vestit! Ira guvernanți, aciua de Duminică — ce a trecut­­ a Însemnat Justificarea acestei aversiuni Invincibile și supre­ma satisfacțiune, pe care soarta capricioasă o rezervă cu multă parcimonie. Am văzut destrămarea acestei „mafia” a vreței sociale și politice românești și am auzit din chiar gura celor câțiva oameni cinstiți ce s'au smuls dintr'aceasta nefastă organi­zație, in frunte cu fiul lui Ionel Braila­nu, proferându-se in cele mai tari expresii, cele cuvenite la adresa fostului par­tid liberal. Intrat in descompunere. Nici când un rechizitoriu n’e fost rostit cu mai multă ardoare pentru adevar și cu mai vârtoasă oroare pentru gașca de asasini, de furi și de p­ofitori, cari Înconjoară pe marele maestru al ticăloșiei, Vlad­ia Brătianu. Țara și popo­rul, au primit cea mai deplină satisfac­iune. ful m nnni I. Mii Duminică după amiază au fost conduse la locașul de veci ră­mășițele pământești ale regreta­tului inginer Panait Murelly, fost inspector principal al atelierelor C. F. R. Constanța. După un scurt serviciu religios oficiat la locuința defunctului, s-a format cortegiul funebru în ordi­nea următoare: Cercetașii școa­­lei industriale de ucenici al cărei director era defunctul deschideau cortegiul urmați de corul atelie­relor c f. r. perna cu decorații purtată de trei funcționari, preoții Catedralei episcopale și ai bise­­ricei ellene, corul cu coroane, carul mortuar flancat de gărzi din elevi ai școalei, panglicele find ținute la uranist de către ș­ase ingineri, familia și­­ pu­blicul, cortegiul fiind închis de muzica militară a Reg. 34 inv, după care urmau asociațiunile : funerară „Sf. Ilie“ a funcționari­lor cu drapelul și tot ,personalul atelierelor cu familiile lor. Onorurile militare au fost date la domiciliu de către o compa­nie din reg­i, inf. def­retul fiind of­țer de rezervă și decorat cu numeroase ordine. Intr’această ordine, după ce d. Dr. Frangopol într’o scurtă alo­cuțiune a evidenț­at meritele de­functului, cortegiul a pornit străbătând străzile Traian, piața Ovidiu și Grig. Cantacuzi­­no până la Catedrala episcopală, unde s’a oficiat de către P. S S. Gherontie, episco­­pul Constanței, înconjurat de so­borul de preoți, serviciul funerar. După terminarea serviciului, pe scările Episcopiei, P. S. S Ghe­rontie a rostit un panegiric rele­vând marile însușiri de bun ce­tățean și bun creștin, calități pil­duitoare. Au mai vorbit părintele Constantin Popescu-Palas în nu­mele profesorilor școalei indus­triale de ucenici și d. inginer Balș, directorul serviciului A din regia autonomă a C. F. R. în numele direcțiunei generale a căilor ferate. Cortegiul în aceiași ordine a sosit în piața Ovidiu, unde în dreptul atelierelor C. F. R. au vorbit d-nii ingineri Mircea Pro­­topopescu directorul general al porturilor maritime, în numele colegilor și I Beza în numele funcționarilor atelierelor. Străbă­tând apoi străzile Carol, Ștefan cel Mare și Eternităței, cortegiul a ajuns la cimitirul ortodox unde a avut loc înhumarea. Miile de oameni din toate sta­turile sociale, cari au urmat, până la locașul de veșnică odihnă ră­­mășițele pământești ale regreta­tului, dând tristei solemnități o grandoare unică în orașul nostru au adus cu jalea în suflete ulti­mul salut acelui ce a fost Panait Murelly, ce în viața lui a știut să și creeze simpatii binemeritate a căror amintire îl urmează și’n lumea celor drepți. Asasinatul din Cartier Locuitorul luseim Memet din strada Crișana No. 54, a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit cismarului lasar Ibraim, din strada Temișana No. 51. Plin de sânge și rănit grav, luseim s’a îndreptat spre comi­sariatul respectiv, în ușa căruia a căzut în letargie. Din acel Ioc a fost transportat și internat în spitalul comunal. Criminalul dis­părând a fost pus sub urmărire. 650 milioane lei economie Minis­terul de finanțe a fixat cota ce urme azi să fie cheltuită, din bugetul statului pe luna Iulie, la ci­fra de 2.422 milioane lei. Eață de cheltuelile pre­văzute în buget pentru lu­na iulie, a cărei douăsp­re­zeci­me este 3.080 milioane, se încearcă a se realiza o economie de peste 650 mi­lioane lei. Cu acest sistem de com­primare a chel­tue­li­lor, în luna Iunie s-au anulat cre­dite de 250 milioane, sumă ce reprezintă economiile realizate pe această lună. Legea Dobrogei Noui votată BUC. 1 In ședința de ori dimineață, Camera a votat proectul de lege al Dobro­gei Noui. Proectul a întrunit 140 de voturi pentru și 1 con­tra. Proteguirea produ­selor agricole •— Nu vor putea fi urmă­rite patru luni de la re­­­coltare —~ Buc 1.— Proiectul de lege al d-lui Grigore Iunian, ministrul de justiție a fost complectat, în sen­sul celor arătate de noi încă de acum 3 zile. Ministrul de justiție a introdus în proiectul de lege asupra exe­cutărilor silite, unele modificări referitoare la custozi precum și două complectări de o importanță covârșitoare. Intâiu se prevede că patru luni după recoltarea produselor agricole, cerea­l, nu se vor putea face executări asu­pra lor Al doilea se apără in­ventarul viu și mort al explora­­țiilor agricole și în fine se des­ființează­ cambia în alimente. Asupra acestui proiect de lege mai ales astfel cum este acum redactat, vom reveni pe larg, după votarea lui, fiind o lege care face cinste inițiatorului ei, prin serviciile pe ca­ i le aduce masei productive și muncitoare a țărei. Alegerea dela Cotei Văii La alegerile de consilii comu­nale ce au avut loc la Cotul-Văii, (Chirigi) lista guvernamentală a repurtat un succes considerabil. După despuerea scrutinului re­zultatul a fost următorul: din 296 de voturi 282 au fost expri­mate, 14 anulate, 167 lista na­țional țărănistă, 163 primarul, 170 ajutorul de primar, iar lista libera­lassistă a întrunit 105 vo­turi. La repartizarea locurilor au revenit 7 la consiliul comunal, național țărăniștilor și 4 liberalilor. Epigramă" UNUI TUCIURIU Natura negru te-a creat. Că să te schimbi, te străduești în van. Degeaba umbli tot pudrat, Țiganu-i tot țigan, amice Tudoran. C. S. Principesa Ileana la Balcic Cu un vagon regal, atașat la trenul de dimineață, a sosit în localitate Principesa Ileana, ve­nind de la București, însoțită de d. comandor Păiș, adjutant re­gal. La desc­iiderea din vagon, prin­cipesa a fost întâmpinată de d­nii Nicu Petru prefectul județului și general St. Popescu comandantul diviziei a IX, după care cu un automobil s’a îndreptat spre Balcic In jurul unei pen­sionări Pe ziua de astăzi a fst scos la pensie, unul dintre cei mai ve­chi funcționari ai prefecturei de județ, d. N. Gadidov, fost șef principal de serviciu. Prin perseverența și activitatea ostduă de totdeauna, s’a bucurat de stima superiorilor și colegilor săi, astfel că după cum era și de așteptat a lăsat regrete unanime. Concesiunea Jo­curilor de noroc Expirând termenul de conce­sionara exploatărei jocurilor de noroc de la Cazinoul cemanal, primăria a dispus ținerea unei noui licitații, care a fost fixată pentru ziua de Joi 10 Iulie a. c. Termenul acordirei concesiunii va fi timp de la 15 Iulie 1930 și până la 1 Noembrie 1930. Amatorii pentru a fi admiși la licitațiune vor depune o garanție de 2.000.000 lei, un numerar, sau efecte garantate de stat, la va­loarea lor nominală. Gestiunile sindicatelor La inspectoratul regional al muncii, s'a început verificarea gestiunilor sindicatelor profesio­nale și conducătorilor de muncă. Cu această ocaziune, s’a con­statat un precedent vicios, prac­ticat de docheri. Astfel s’a găsit numeroși muncitori înacrși în 3 și 4 formațiuni de muncă, ba chiar în toate. Acest fapt nu poa­te să fie decât dăunător muncii de pori, unde dispare munci prin rotație. r lotniM liberală . Siiii In sala „Regal“ a avut loc Duminică la orele 10 dim. întru­nirea liberalilor din Constanța, de sub președinția d-lui George Brătianu. In sală se remarcă și câteva doamne. La George B­ătianu este sosire de aclamat frenetic. D-sa luând președinția întrunirii dă cuvântul d-lui Virgil Andronescu. Vorbitorul începe prin a arăta cum providența a salvat România trimițându-l pe tron pe Fiul ei, care străbătând aerul ca o pasăre măiastră, s’a coborât pe pământul patriei Lui. Aceasta, a dat loc, desigur, la o avalanșă de injurii și infamii lan­sate de cei ce L-au alungat, pen­tru a putea preîntâmpina urcarea pe tron. încercarea nu a reușit pentru că alături de întreaga s’in­­țire românească, din Iași, cetatea Moldovei, s’a ridicat George Bra­­tianu fiul Ionl Brătianu, care a înțeles că nu se poate produce o ruptură între partidul liberal și Coroană și că actul restitirei Co­roanei Celui în drept nu poate fi discutat de nici un partid politic. D. Ion Roman, luând cuvântul începe prin a povesti o întâmp­lare la care a asistat și d-sa, acum 25 ani la Hârșova, când cu ocazia unei vizite un țăran, Ion Tomoșoiu a înmânat prințului caporal Carol o sabie de lemn artistic executată spunându-i : „Cu ea să ne aperi, să ne unești și să ne înfrățești !” Astăzi dorința lui Tomoșoiu s’a realizat­ la continuare d. Roman vor­bește de sistemul excluderilor practicat de d. Vintilă Brătianu, care expulzează pe toți acei ce spun pe față ceace gândesc. Au exclus oameni mai mari decât cei din provincie, au exclus pe d. Micescu, o­­ somitate, o po­doabă a României și au încercat să-l excludă din țară chiar pe Rege. Termină adresându-se d-lui G. Brătianu pe care-l asigură că liberalii constănțeni îl urmează cu încredere și devotament. D.­­prof. universitar Ispir, într’o frumoasă cuvântare face un aspru rechizitoriu politicei vintiliste și in mod figurat spun >, că cea mai proprie soluție pentru îndepărta­rea acelora ce se conduc după sistemele înbătrânite ale d-lui Vintilă Brătianu, ar fi izolarea lor pe insula Șerpilor. Forțe noui s’au ridicat pentru a pune în pi­cioare partidul liberal după me­tode noui și cu conducători ti­neri. Vorbitorul termină strigând t Trăiască Regele, Trăiască d. George Brătianu*. Mai vorbesc d-nii, avocat C. Solomonisca și Horia Furtună într'acelaș sens, adăugând că pri­ma întrunire din ciclul organizat s'a făcut la Constanța pentru ca faptele mari au pornit întot­deauna din fața largului nemărgi­nit al mă­ii. D. Vasilescu-Valjan șeful or­ganizației liberale din Capitală »pune că chestia de la 4 Ianuarie este deabia acum complect re­zolvată și arată cum vintiliștii au încercat să compromită pe Regele Țari', aducându-i grele și Interne acuzațiuni în special prim­a. Daca „Ambasadorul îrigânfe­i”, la continuare d-sa vorbește de programul partidului, care tinde pentru o uniune sufletească și o schimbare în politica eco­nomică atât prin interesul pentru agricultură cât și prin concursul ce trebue dat comerțului. Termină aducând elogii fiiilui marelui dis­părut Ion I. C. Brătianu. C. Istrate Micescu, profesor universitar, este primit cu aplauze îndelungate. D-sa spune că cea­sul mult așteptat de dobrogeni a venit și că idealurile lor se vor realiza în curând. Dî dincolo de mormânt George Brătianu a primit din partea tatălui și buni­­cului sâu, îndemnuri ca să salveze partidul din situația în care l-a vârât d. Vintili. D-sa mai vorbește de eresul partidului și termină aducând omagiu Regelui și d-lai G. Bră­­tianu. Ultimul a luat cuvântul dl George Brătianu, care vorbește numai despre programul ce și-a propus partidul de a realiza, pro­gram menit să aducă o dare complectă în bine în schim­b­ața economică și politică a României. Se dă cetire unor telegrame de adeziune din Bazargic și Silistra și apoi moțiunea către Rege. După întrunire manifestanții s’au înprăștiat în liniște, căpete­niile partidului participând la un banchet în sala restaurantului »Veneția*. Reducerea­ taxelor la exportul cere­alelor In sprijinul agricultorilor Delegația economică a guvernului s'a întrunit Duminecă discutând chestiunile taxelor pe cerea­lele exportabile șî a reducerii tarifelor de trans­port la cereale. In urma discuțîunilor ce au avut loc, s’a de­cis următoarele reduceri la taxele de export: La grâu și la secară dela 2800 lei, la 1000 lei de vagon. La porumb și ovăz, dela 2800 lei, la 1400 lei de vagon. Taxa de export la orz a fost complect des­ființată. Prin aceste reduceri, o sumă de jumătate de miliard lei, revine în folosul agricultorilor. Delegația economică a decis apoi reducerea tarifului de transport la cereale cu 1500 lei de vagon, ceiace este tot in favoarea agricultorilor.­­ Acest sprij­n ce se acordă agriculturii, este datorit d-lui Virgil Madgearu ministrul industriei și comerțului, care a venit cu propunerile în fața delegațiunei economice a guvernului. Borfașii operează Un ladrăsnet furt? prin sparge­re, s’a comis, astă roapte la lo­cuința d-lui colonel Gh. Ionescu, din strada Gr. I. Lahovari No. 27. Printre numeroase lucrări casnice s’au furat și obiecte de mare va­loare. Autorii acestui furt par a fi borfașii ce în ultinul timp au săvârșit neînumărate furturi de această natură. Desființarea consu­­latului albanez Pe ziua de­­ Iulie a. e. con­sulatul albanez din localitate a fost desființat. Ca urmare orice informațiuni și cereri vor fi îndreptate în vii­tor la consulatul general albanez din București. Plata 27 Iunie 1930 37 orz 175-180 14 ovăz 150 180 23 pormnde 270-275 53 rapiță navetă 540-570 35 fân 60-90 7 lână 3500- lunii Astă seară se închide se­siunea parlamentară. Primul mi­nistru va citi mesajul de închi­dere. la cercurile palatului se afi­mă că Suveranul a ținut să sublinie­ze cu această ocazie dorința de colaborare cu capitalul strâin importanța pe care o acordă agri­și culturi­. Din partea directora­tului cancelariei Sf. Si­­nod se comunică: „Sărbătorirea Sf. Paș­te pe anul viitor 1931, a fost fixată de Sf. Sinod, de comun acord cu Pa­triarhia ecumenică din Constantinopol, pe ziua de Duminică 12 Aprilie,­­n î­t EMia. Astă seară, după închiderea sesiunii parlamentare va avea loc o consfătuire a majorităților la Senat, „ M . “ Rog pe cine are fotografia sau carte poștală de cum a fost gia­­mia Carol I înainte de recons­trucție să mi-o împrumute reproduce într’o monografie a o orașului Constanța, și i-o voi îna­a­poia. Colon­­ Ionescu-Dobrogianu Str. Mircea 32.

Next