Dacia, ianuarie-iunie 1931 (Anul 18, nr. 1-96)
1931-01-01 / nr. 1
ANUL XVIII No. 1 Director - Proprietar L.M. MOSCUTe.: Rodacîîa și Administrația © trac*® Qeroi No. 4 CET«D ABONAMENTUL Pe 12 luni...................... 700 lei 6 ...............................400 . Pentru[au*orități și Instituțiunîâ bancare abonamentul îndoit TELEFON No. 822 Apare zilnic la ora 12 ANUNCIURI DUPĂ TARIF— „Dacia" urează cititorilor săi, ca in 1931, belșugul și veselia să isgonească sărăcia și amărăciunile lui 1030. An nou Intrăm astăzi într’un an nou. Firește, dorim cu toții ca anul pe care-l începem să fie an de prosperitate, de belșug, an de rodnică activitate. Și, independent de înoierea anului, dorm — e doar așa de firesc — ca să se îndulcească într’o măsură cât de mică, greutate prin care trecem, sărăcia de care suferim cu toți. An nou, an de nădejdi. Așa a fost întotdeauna, de când e lumea. Și daca s’a dovedit a nu răspunde nădejdilor, în cele din urmă i s’a gâsit scuza că e... an vechiu. Și iarăși am așteptat pe cel nou, pentru ca să-i atribuim aceleași binevoitoare intențiuni, față de noi pământeni oropsiți și totuș vecinii nadăduitori în mai bine. Ce înaltă valoare are nădejdea aceasta I E una die superbele mângâieri umane. De atâta ori ne-a fost înșelata această nădejde în mai bine și totuși ne încăpățânăm a o păstră. Fiindcă dacă n'ar mai fi și ea.... Dar să lăsam.. filosofia. Ce oare ne aduce anul nou . După cAf -'''re, val. 'A ci u . orturi, tot un S con's ■ ■ <- ■ >5 de.. .c v' ar aa ori ca zile iac’ar livra de îret ‘o>f f Adică... Sta ? i.re ăd de ti im V-R pe cap d 'ostru și... se duc On râmân. Ca e an nou ori vechiu, ori bisect, nevoile nu e treaba. Datoria noastră rămâne aceiași: sa ne câștigăm pâinea cu truda zilncă. Asta e. Dar de ce sărbătorim anul nou? Aproape că nu ne mai dam seama de ce. Am apucat așa din bătrâni și facem și noi ce-am învațat pentru ca alții sâ se ia după noi și așa în vecii vecilor, până la... aminul ambițiilor. An nou intrăm în ei cu amărăciunea celor îndurate în cursul celui vechiu și cu nădejdea de a spala această amărăciune. De vom spăla-o ori nu, vom vedea, e bine însă ca nădăjduim. Criza ! Ah de n’ar fi criza ! Aceasta e unanima exclamare. Oare ce gust mai are anul nou sa vină pe criza asta ? Vai de capul lui, ce o să pățească. Ferice de cel vechiu, pleacă și pe unde va merge, poate nu va întâlni ce-a întâlnit la noi! Criza care este un fenomen general mondial,se prea poate sa o biruim în anul ce vine. Cel puțin noi românii, ne-am luat o mulțime de măsuri pentru ca să o îndulcim, sa-i evităm eventualele capricii. Criza ne-a fost de oarecare folos: ne-a învățat să fim economi, să ne prețuim averile și puterile noastre, să nu le irosim în zadar. Anul ce se încheie, a fost un an de superbe realizări în viața statului nostru. In primul rând, Restaurația constituțională. Mare izbândă a sufletului nostru, a fost setul acesta! Și altele și altele.... Dar a fost și an de mari suferințe, de rari noi poate am fost onovați încă din trecut, poate iarâși v,anii noi le-am provocat. Anul ce vine, este an de sacrificiu. De la plugar și până la Rege, ne vom impune jertfe cât de mari, ni le vom impune cu entuziasm pentru a salva țara din greul impas în care se află, pentru a da generaților viitoare exemplul înțelegerii datoriei și al împlinirei ti neprecpețite, D. C. însemnări de reveillo. Din întuneric s’a rupt un cânt, din viață un an grăbește spre popas. Colindătorii ’n suflu înghețat de crivăț, asvârlurări spre infinit. Un an s’a dus și altul vine. In clincăt de pahare din cristal fin de Japonia, din spumă de șampanie, în smocking și cu umeri goi, lumea petrece. Intr’un colț pe o măsuță verde o trapulă de cărți noi, așteaptă să arăte cine va câștiga și cine va perde tot anul care vine. 12 fără un minut, în port sirenele vapoarelor huiesc umplând orașul de vuet. Pocherul e ’n curs. 12. Luminile s’au stins și cheful se încinge. Din baut-par eurac smulg notelele, notele ultimei melodii modă din Broadway. Pe parchetul lucios perechile-și târșesc pașii... Așa-i modern. In zori de zi pe masa răvășită, păpușile de galantar cu obrajii fanați și șterși de roujouri și pudre, cu ochii dați în fundul capului, cu cearcăne adânci produse de șampanie, visează la revelionul pe care din nou îl vor face . ■ 1929 s’a dus. Mâine seară pleacă 1930. Reveilionul a început: haideți domnilor, intrați... Mai sunt câteva ore și 1930 pleacă... Intrați domnilor, e gratis... Val de Mare Colonizările din Cadrilater* De construcții s’au efectuat pentru coloniștii macedoneni D. N. Lupa Kosteke, director general al colonizărilor, a fost în Cadrilater unde a inspectat lucrările de construcții efectuate anul a esta, pentru coloniști. A vizitat peste 20 centre de coloniști, din județele Caliacra și Durostor In campania de lucru a acestui an s’au construit pentru coloniști în total 912 case, dintre cari 334 în județul Durostor și 578 în Caliacra. Repartizate pe coloniști, 350 au fost atribuite macedonenilor, iar restul celor din regat. In afară de acestea s’au mai construit, pentru cele 300 familii de macedoneni refugiați din Bulgaria, 286 bordee spațioase și sistematic amenajate. Costul unei case de colonist, cu mai multe camere și cu ferestre și uși sistematice, este în general lei 40 COO, iar bordeiele revin la 2 600 lei unul. D. Lupu Kostaké în inspecția sa, a constatat că coloniștii sunt mulțumiți de locuințele în cari s’au instalat, și că în scurtă vreme se vor putea muta în nouile locuințe și acei coloniști cari au mai rămas în cantonamente. Tot odată se continuă lucrărle de comasare, grație cărora fiecare colonist își va căpăta rotul său propriu. Unde este macheta crucișătorului „Elisabeta“ După cum am anunțat fostul crucișător „Elisabeta“ al marinei militare, a fost demontat complect și vândut fabricei „Reșița“. Singurul obiect ce putea reaminti de existența lui, nu este decât macheta, care prin împrejurări inexplicabile se găsește depusă în muzeul militar din Istanbul. Credem că ar fi cazul ca de comandant al diviziei de mare să facă intervenții pe lângă reprezentantul țării noastre in Turcia, pentru înapoirea acelei machete. Naufragiul unui vapor! VesBisrli«» raiâs'll a«a «artsrucáit lat sáünrtm cantitätf mart d® chercstéd — Pichetele de grăniceri de pe litoralul Mării Negre, au înștiințat Căpitănia de port că valurile au aruncat pe întreg malul românesc, mari cantități de cherestea. Explicația acestui curios transport, nu poate fi găsită decât în încărcământul unui vapor, care probabil fiind surprins de furtună și amenințat cu scufundarea, a aruncat de la bord parte din marfă. Sau o ultimă ipoteză care poate fi verosimilă, este aceea a unui naufragiu. Căpitănia de port a deschis o anchetă. Alegerile pentru camera de Agricultură In ziua de 30 Decembrie 1930 s’a depus la tribunalul local secția I a, lista de candidaturi partidului național țărănesc, penatru alegerile de la Camera de agricultură, ce vor avea loc în ziua de 10 Ianuare 1931. Numele agricultorilor de seamă ai judeului ce figurează pe această listă, construe o chezășie pentru rezolvarea multiplelor probleme agricole de la ordinea zilei. Candidații propuși sunt următorii : Vasile Lepădatu, Dumitru Șteflea, Ionel Banciu, d-r Gh Vasilescu, Ionel Popeea, Alexandru Nicolae, Tănase N. Tănase, Frederich Ritter, Florian Mihali, Coman Vâlcu, Aleman Smeu Vasile Bănică Ion Motoc, Gheorghe Uzum, Marin Penea, Ion Băneseiu, Friederich Bitneț.. »Chiriță Drogeanu, Coman Sandu, Iancu Malamuceanu, Colin Ciobanu, Dumtru Bereu, Ion Ghia, Nicolae Cojocaru, Gheorghe Trache, Ion Gh. Popa, Gothel Steiman, Nicolae Popa și Ionel Popa. Sinuciderea anei neurastenie Numitul Ștefan Honțic din strada Ion Vodă No. 6, a băut o însemnată cantitate de sodă caustică. Transportat la spitalul ,,D r Sion”, după două ore de chinuri groaznice a sucombat. Sinucigașul era suferind de teribila boală a neurasteniei BijUTERii io pierre cerite Modele de Paris PREȚURI REDUSE La MERLAUR din fața Poștei] Plecarea d-nei G. G. Miironescu In străinătate Eri la ora 12,în d. G. G Mironescu președintele consiliului de miniștr , împreună cu d-na Mironescu au părăsit Capitala cu Expresul Orient. D G. G. Mironescu va rămâne o zi la Vena, de unde își va urma călătoria oprindu-se la Geneva și în sudul Franței. Aici, primul ministru va avea o importantă întrevedere cu d. N. Titulescu, ministrul României la Londra, cu care va discuta probleme externe care privesc țara noastră. Dl. G. Mironescu a fost condus până la Sinaia de d-nii Mihai Popovici, maistru de finanțe și interimarul președinției consiliul și al externelor pe tot timpul lipsei d-sale din țară și V V. Tilea subsecretar de stat la președinție. [Huian Mi-u] Pe marginea declarațiilor d-lui Iullta Meniu Actuala situație economică a Europei are multe cauze în fruntea cărora stă cataclismul care a încleștat popoarele bătrânului continentului în lupta de viață și de moarte pentru realizarea aspiraților lor naționale și pentru biruința economică a unora dintre ele asupra altora. Consecință imediată a războiului, noua configurație politcă a Europei a determinat trecerea Europei la un alt regim al echilibrului său economic și politic. In primul rând, schimbarea cea max s-a produs în Europa Centră Această regiune în care stona și mediul gografic au hotărât așearea atâtor neamuri atât de diferențiate din toate punctele de vedere, a văzut în decursul vremurilor, născându-se și perind o mulțime de formațiuni, unele embrionare, de state corespondente tot atâtor formațiuni etnice. Din cause pe cari ne avem cum să le arătam pe larg aici, toate aceste state au fost silite I unele chiar înainte de a se naște» să se înglobeze fie în masivul polite rusesc, fie în conglomerul etno-politic austrogerman. Erau așa cerințele de atunci ale statelor cari aveau în mâini soarta Europei Războiul cel mare a adus libertatea neamurilor și am văzut o Polonie renăscută o Cehoslovacie nouă și extraordinară în bucuria sa de viața, bucurie creatoare și demnă de exemplu, am văzut salba de mici state naționale ale neamurilor finice, slave și foarte puțin germane înșirate dealungul 3umi„ei. Aceiaș razboiul a adus o Românie mărită intrând mult ca teritoriu în Europa centrală o Serbie nouă, putere de primul rarg la Adriatica și în Balcani. Statele acestea nouă, fiecare la ele acasă își au scopurile lor politice și economice intime. De râvna pe care o vor depune, de priceperea pe care o vor dovedi va av ea să depindă strălucirea și puterea lor viitoare. Dar în afară de aceasta, statele acestea mai au un rost, un rost european : ele au a alcătui și concret un principial, nu în ipostaza de deziderat, un sistem economic și politic al Europei centrale Această regrupare trebue să se substitue nu numai dispărutei monarhii austro ungare dar chiar altor formațiuni astăzi înlăturate din jocul valorilor și factorilor economici central europeni cum este Rusia, sau periculoase pentru pacea și siguranța Europei cum amenință să fie Germania care deși republcană și democratică, se vede a renunța cu greu la tendințele ei de hegemonie în Europa Dar mai înainte de toate restul grupării statelor mici din Europa centrală este acela de a alcătui o barieră de la Mediterana până la Baltica în fața puterii moscovite-bolșevice. Declarațile pe cari le-a făcut marele om de stat d. Iuliu Maniu fostul nostru președinte de consiliu, ziarului "Neue Freie Presse" sunt de o covârșitoare importanță și mai ales de o inperimabilă actualitate. D. Iulu Maniu, afirmă categoric că statele Europei centrale au datoria să se grupeze spre a constitui un dig în contra valului distrugător ce poate să pornească în orice moment dinspre răsărit, adică din Rusia Aceasta nu numai în scopul aprarii existenții acestor st ie dii pentru siguranța Europei însăși. D-sa însă mai vede chestiunea aceasta și din alt punct de vedere care este cel economic. Vața economică a omenii tinde spune d sa, spre un tați mari. Războiul a bilotizat vechile grupări artificiale substituindu-le statele naționale. Aceste state însă surt prea mici și prea multe ca sa poată favriza idealul unificării economice a cărei necesitate se simte așa de puternic. De aici, necesitatea unei confedrații central -europene care să fie un pas către o gnismul economic unitar al întregului continent și o etapă necesară a Statelor Unite ale Ero ei ideie preconizată entuziasm de Briand. In aceast d s*, ar tre Cchoslovaci askina, Ung și România, nc găm noi, ni și posiUce v la acest mă baltice prec ts. ■ Pentru ca, diterana est și un hotar i . către răsări! ■" na pururea sih. / jsefit ca as . i .< re în vechia lumi c Mar« 5ff tu'ioffre se stinge ilustrul mareșal Joffre, fost comandant al armatelor franceze, se află de câteva zile grav bolnav. A fost necesară o operație, care însă nu a avut un rezultat fericit, așa că moartea marelui general, este iminentă. După ultimul buletin, bolnavul este în comă. El prezintă numeroase opriri ale respirației. Deși inima rezistă încă, moartea se așteaptă din moment în moment. Librăria și Tipografia «Albania», urează cu ocazia Anului Nou clienților săi, viață lungă plină de fericire iutiiii M Morii,,Ideii!“ Eri la orele 4 după amiază, un tânăr în vârstă de 18 ani, anume Constantin Dumitrescu, elev în clasa VI-a a liceului Internat din Iași, s’a introdus sub pretextul înmânării unei scrisori în cabinetul d-lui Em. Socor, directorul ziarului «Adevărul» și a tras asupra d-sale două focuri de revolver fără însă a-i putea nimeri. Intervenind personalul redacțional, atentatorul a fost dezarmat și predat poliției. Din declarațiile sale reese că este membru al ligii «Arhanghelul Mihail». Directorul «Adevărului», d. Em. Socor este o personalitate de primul rang în publicistica noastră. Calitățile d-sale de luptător neînfricat pentru binele obștesc și mai ales pentru apărarea dârză a intereselor și nevoilor celor mulți și săraci, sunt îndeajuns de cunoscute. D. Em. Socor este unul dintre oamenii cărora democrația românească se datorește cea mai mare parte din biruința ei. Punându-și sufletul cu o rară energie, talent și putere de muncă în slujba mulțimii, d-sa merită pe deplin toată considerația noastră. Odată cu satisfacția pe care o avem față de nereușita odiosului act, veștejim cu ultima energie, spiritul dezechilibrat și criminal al celor cari târăsc tineretul țării către asemenea acțiuni ce revoltă opinia publică și aduc asupra țării noastre discreditul și reaua faimă a unui popor necivilizat. Nădăjduim că măsurile cari se vor lua precum și pedeapsa exemplară care va sancționa ultimul atentat, vor pune capăt acestor criminale manifestări. «DACIA» O noapte de carnaval Ifa Nisa se poate vedea și petrece la Cazinoul comunal în seara de Révolalón