Dacia, ianuarie-iunie 1931 (Anul 18, nr. 1-96)

1931-01-01 / nr. 1

ANUL XVIII No. 1 Director - Proprietar L.­M. MO­SCU­Te.: Rodacîîa și Administrația © trac*® Qeroi No. 4 CET«D ABONAMENTUL Pe 12 luni...................... 700 lei 6 ...............................400 . Pentru[au*orități și Instituțiunîâ ban­care abonamentul îndoit T­E­LEF­O­N No. 82­2 Apare zilnic la ora 12­­ ANUNCIURI DUPĂ TARIF— „Dacia" urează­­ cititorilor săi, ca in 1931, belșugul și ve­selia să isgonească sărăcia și amărăciunile lui 1030. An nou Intrăm astăzi într’un an nou. Fire­ște, dorim cu toții ca anul pe care-l începem să fie an de prosperitate, de belșug, an de rodnică acti­vitate. Și, independent de înoie­rea anului, do­rm — e doar așa de firesc — ca să se îndulcească într’o măsură cât de mică, greutat­e prin care trecem, sărăcia de care su­ferim cu toț­i. An nou, an de nădejdi. Așa a fost întotdeauna, de când e lumea. Și daca s’a dovedit a nu răspunde nă­dejdilor, în cele din urmă i s’a gâsit scuza că e... an vechiu. Și iarăși am așteptat pe cel nou, pentru ca să-i atribuim aceleași binevoitoare inten­­țiuni, față de noi pământeni oropsiți și totuș vecinii na­dă­duitori în mai bine. Ce înaltă valoare are nă­dejdea aceasta I E una di­e superbele mângâieri umane. De atâ­ta ori ne-a fost în­șelata această nădejde în mai bine și totuși ne încă­pățânăm a o păstră. Fiindcă dacă n'ar mai fi și ea.... Dar să lăsam.. filoso­­fia. Ce oare ne aduce anul nou . După cAf -'''re, va­l. 'A ci u . orturi, tot un S con­'s ■ ■ <- ■ >5 de­.. .c v' ar a­a ori ca zile iac’ar livra de îret ‘o>f f Adică... Sta ? i.re ăd de ti i­m V-R pe cap d 'ostru și... se duc On­ râmân. Ca e an nou ori vechiu, ori bi­sect, nevoile nu e treaba. Datoria noastră rămâne a­­ceiași: sa ne câștigăm pâi­nea cu truda ziln­că. Asta e. Dar de ce sărbătorim a­­nul nou? Aproape că nu ne mai dam seama de ce. Am apucat așa din bătrâni și fa­cem și noi ce-am învațat pentru ca alții sâ se ia după noi și așa în vecii vecilor, până la... aminul amb­iți­ilor. An nou­ intrăm în ei cu amărăciunea celor îndurate în cursul celui vechiu și cu nădejdea de a spala această amărăciune. De vom spăla-o ori nu, vom vedea, e bine însă ca nădăjduim. Criza ! Ah de n’ar fi cri­za ! Aceasta e unanima ex­clamare. Oare ce gust mai are anul nou sa vină pe cri­za asta ? Vai de capul lui, ce o să pățească. Ferice de cel vechiu, pleacă și pe un­de va merge, poate nu va întâlni ce-a întâlnit la noi! Criza care este un feno­men general mondial,se prea poate sa o biruim în anul ce vine. Cel puțin noi româ­nii, ne-am luat o mulțime de măsuri pentru ca să o îndul­cim, sa-i evităm eventualele capricii. Criza ne-a fost de oare­care folos: ne-a învățat să fim economi, să ne prețuim averile și puterile noastre, să nu le irosim în zadar. Anul ce se încheie, a fost un an de superbe realizări în viața statului nostru. In primul rând, Restaura­ția constituțională. Mare iz­bândă a sufletului nostru, a fost setul acesta! Și altele și altele.... Dar a fost și an de mari suferințe, de rari noi poate am fost o­novați încă din tre­cut, poate iarâși v,a­nii noi le-am provocat. Anul ce vine, este an de sacrificiu. De la plugar și până la Rege, ne vom im­pune jertfe cât de mari, ni le vom impune cu entuziasm pentru a salva țara din greul impas în care se află, pen­tru a da generaților viitoare exemplul înțelegerii datoriei și al împlinirei t­i neprec­pețite, D. C. însemnări de reveillo. Din întuneric s’a rupt un cânt, din viață un an grăbește spre popas. Colindătorii ’n suflu înghețat de crivăț, asvârl­urări spre infinit. Un an s’a dus și altul vine. In clincăt de pahare din cristal fin de Japonia, din spumă de șampanie, în smo­cking și cu umeri goi, lumea petrece. Intr’un colț pe o mă­suță verde o trapulă de cărți noi, așteaptă să arăte cine va câștiga și cine va perde tot anul care vine. 12 fără un minut, în port sirenele vapoarelor huiesc um­plând orașul de vuet. Pocherul e ’n curs. 12. Luminile s’au stins și cheful se încinge. Din b­aut-par­­ eur­ac smulg note­l­­ele, notele ultimei melodii modă din Broadway. Pe par­chetul lucios perechile-și târșesc pașii... Așa-i modern. In zori de zi pe masa răvă­șită, păpușile de galantar cu obrajii fanați și șterși de rou­­jouri și pudre, cu ochii dați în fundul capului, cu cearcăne a­­dânci produse de șampanie, visează la revelionul pe care din nou îl vor face . ■ 1929 s’a dus. Mâine seară pleacă 1930. Reveilionul a început: h­aide­ți domnilor, intrați... Mai sunt câte­va ore și 1930 pleacă... Intrați domnilor, e gratis... Val de Mare Colonizările din Cadrilater* De construcții s’au efec­tuat pentru coloniștii ma­cedoneni D. N. Lupa Kosteke, director general al colonizărilor, a fost în Cadrilater unde a inspectat lucrările de construcții efectuate anul a esta, pentru coloniști. A vizitat peste 20 centre de coloniști, din județele Caliacra și Durostor In campania de lucru a aces­tui an s’au construit pentru co­loniști în total 912 case, dintre cari 334 în județul Durostor și 578 în Caliacra. Repartizate pe coloniști, 350 au fost atribuite macedonenilor, iar restul celor din regat. In afară de acestea s’au mai construit, pentru cele 300 familii de macedoneni refugiați din Bul­garia, 286 bordee spațioase și sistematic amenajate. Costul unei case de colonist, cu mai multe camere și cu fe­restre și uși sistematice, este în general lei 40 COO, iar bordeiele revin la 2 600 lei unul. D. Lupu Kostaké în inspecția sa, a constatat că coloniștii sunt mulțumiți de locuințele în cari s’au instalat, și că în scurtă vreme se vor putea muta în no­­uile locuințe și acei coloniști cari au mai rămas în cantonamente. Tot odată se continuă lucrăr­le de comasare, grație cărora fie­care colonist își va căpăta rotul său propriu. Unde este mache­ta crucișătorului „Elisabeta“ După cum am anunțat fos­tul crucișător „Elisabeta“ al marinei militare, a fost de­montat complect și vândut fabricei „Reșița“. Singurul obiect ce putea reaminti de existența lui, nu este decât macheta, care prin împrejurări inexplicabile se găsește depusă în muzeul militar din Istanbul. Credem că ar fi cazul ca de comandant al diviziei de mare să facă intervenții pe lângă reprezentantul țării noastre in Turcia, pentru înapoirea acelei machete. Naufragiul unui vapor! VesBisrli«» raiâs'll a«a «artsrucáit lat sáünrtm cantitätf mart d® chercstéd — Pichetele de grăniceri de pe litoralul Mării Negre, au înștiințat Căpitănia de port că valurile au arun­cat pe întreg malul româ­nesc, mari cantități de che­restea. Explicația acestui curios transport, nu poate fi gă­sită decât în încărcămân­­tul unui vapor, care pro­babil fiind surprins de furtună și amenințat cu scufundarea, a aruncat de la bord parte din marfă. Sau o ultimă ipoteză care poate fi verosimilă, este aceea a unui naufragiu. Căpitănia de port a des­chis o anchetă. Alegerile pen­­tru camera de Agricultură In ziua de 30 Decembrie 1930 s’a depus la tribunalul local sec­ția I a, lista de candidaturi partidului național țărănesc, pen­a­tru alegerile de la Camera de agricultură, ce vor avea loc în ziua de 10 Ianuare 1931. Numele agricultorilor de seamă ai judeului ce figurează pe a­­ceastă listă, const­rue o chezășie pentru rezolvarea multiplelor pro­bleme agricole de la ordinea zilei. Candidații propuși sunt ur­mătorii : Vasile Lepădatu, Dumitru Ște­­flea, Ionel Banciu, d-r Gh Va­silescu, Ionel Popeea, Alexandru Nicolae, Tănase N. Tănase, F­re­­derich Ritter, Florian Mihali, Co­man­ Vâlcu, Aleman Smeu Va­sile Bănică Ion Motoc, Gheorghe Uzum, Marin Penea, Ion Bă­neseiu, Friederich Bitneț.. »­Chiriță Drogeanu, Coman Sandu, Iancu Malamuceanu, Colin Ciobanu, Dum­tru Bereu, Ion Ghia, Nico­lae Cojocaru, Gheorghe Trache, Ion Gh. Popa, Gothel Steim­an, Nicolae Popa și Ionel Popa. Sinuciderea anei neurastenie Numitul Ștefan Honțic din strada Ion Vodă No. 6, a băut o însemnată cantitate de sodă caustică. Transportat la spitalul ,,D­ r Sion”, după două ore de chinuri groaznice a sucombat. Sinucigașul era suferind de te­ribila boală a neurasteniei BijUTERii io pierre cerite Modele de Paris P­R­E­Ț­U­R­I REDUSE La MERLAUR din fața Poștei] Plecarea d-nei G. G. Miironescu In străinătate Eri la ora 12,în d. G. G Mi­­ronescu președintele consiliului de miniștr , împreună cu d-na Mironescu au părăsit Capitala cu Expresul Orient. D G. G. Mironescu va ră­mâne o zi la V­ena, de unde își va urma călătoria oprindu-se la Geneva și în sudul Franței. Aici, primul ministru va avea o importantă întrevedere cu d. N. Titulescu, ministrul României la Londra, cu care va discuta pro­bleme externe care privesc țara noastră. D­l. G. Mironescu a fost condus până la Sinaia de d-nii Mihai Popovici, m­aistru de fi­nanțe și interimarul președinției consiliul și al externelor pe tot timpul lipsei d-sale din țară și V V. Tilea subsecretar de stat la președinție. [Huian Mi-u] Pe marginea declarațiilor d-lui Iullta Meniu Actuala situație economică a Europei are multe cauze în frun­tea cărora stă cataclismul care a încleștat popoarele bătrânului continentului în lupta de viață și de moarte pentru realizarea aspi­­raț­ilor lor naționale și pentru biruința economică a unora dintre ele asupra altora. Consecință imediată a războiu­lui, noua configurație polit­că a Europei a determinat trecerea Europei la un alt regim al echi­librului său economic și politic. In primul rând, schimbarea cea max s-a produs în Europa Cen­t­ră Această regiune în care stona și mediul g­ografic au hotărât așe­area atâtor neamuri atât de diferențiate din toate punctele de vedere, a văzut în decursul vremurilor, născându-se și perind o mulțime de forma­țiuni, unele embrionare, de state corespondente tot atâtor forma­țiuni etnice. Din cause pe cari ne avem cum să le arătam pe larg aici,­­ toate aceste state au fost silite I unele chi­ar înainte de a se naște» să se înglobeze fie în ma­sivul polite rusesc, fie în con­­glomer­­ul etno-politic austro­­german. Erau așa cerințele de atunci ale statelor cari aveau în mâini soarta Europei Războiul cel mare a adus li­­bertatea neamurilor și am văzut­­ o Polonie renăscută o Ceho­slo­vacie nouă și extraordinară în bucuria sa de viața, bucurie crea­toare și demnă de exemplu, am văzut salba de mici state națio­­­­nale ale neamurilor finice, slave­­ și foarte puțin germane înșirate dealungul 3um­i„ei. Aceiaș razboiu­l a adus o Românie mărită intrând mult ca te­ritoriu în Europa cen­trală o Serbie nouă, putere de primul rarg la Adriatica și în Balcani. Statele acestea nouă, fiecare­­ la ele acasă își au scopurile lor politice și economice intime. De râvna pe care o vor depune, de priceperea pe care o vor dovedi va av ea să depindă strălucirea și puterea lor viitoare. Dar în afară de aceasta, statele­­ acestea mai au un rost, un rost european : ele au a alcătui și concret un principial, nu în ipos­taza de deziderat, un sistem economic și politic al Europei centrale Această regrupare trebue să se substitue nu numai dispărutei monarhii austro ungare dar chiar altor formațiuni astăzi înlăturate din jocul valorilor și factorilor economici central europeni cum este Rusia, sau periculoase pentru pacea și siguranța Europei cum amenință să fie Germania care deși republcană și democratică, se vede a renunța cu greu la tendințele ei de hegemonie în Europa Dar mai înainte de toate­ res­tul grupării statelor mici din Eu­ropa centrală este acela de a alcătui o barieră de la Medite­­rana până la Baltica în fața pu­terii moscovite-bolșevice. Declaraț­ile pe cari le-a făcut marele om de stat d. Iuliu Maniu fostul nostru președinte de con­siliu, ziarului "Neue Freie Presse" sunt de o covârșitoare impor­tanță și mai ales de o inperima­­bilă actualitate. D. Iul­u Maniu, afirmă cate­goric că statele Europei centrale au datoria să se grupeze spre a constitui un dig în contra valului distrugător ce poate să pornească în orice moment dinspre răsărit, adică din Rusia Aceasta nu numai în scopul ap­rarii exis­tenții acestor st ie di­i pentru siguranța Europei însăși. D-sa însă mai vede che­stiunea aceasta și din alt punct de ve­dere care este cel economic. V­ața economică a omen­ii tinde spune d sa, spre un tați mari. Războiul a bilot­izat vechile grupări artificiale substituindu-le statele naționale. Aceste state însă sur­t prea mici și prea multe ca sa poată fav­riza idealul unificării eco­nomice a cărei necesitate se simte așa de puternic. De aici, necesitatea unei con­­fed­rații central -europene care să fie un pas către o g­nismul economic unitar al întregului continent și o etapă necesară a Statelor Unite ale E­ro ei ideie preconizată entuziasm de Briand. In aceast d s*, ar tre Ccho­slovac­i a­­skina, Ung și România, n­c găm noi, ni și posiUce v la acest mă baltice prec t­s. ■ Pentru ca, diterana est și un hotar i . către răsări! ■" na pururea sih. / j­sef­it ca as­ . i­ .< re­­ î­n vechia lumi c Mar« 5ff tu'i­o­­ffre se stinge ilustrul mareșal Joffre, fost comandant al armatelor fran­ceze, se află de câteva zile grav bolnav. A fost necesară o operație, care însă nu a avut un rezul­tat fericit, așa că moartea marelui general, este iminentă. După ultimul buletin, bol­navul este în comă. El pre­zintă numeroase opriri ale respirației. Deși inima rezistă încă, moartea se așteaptă din moment în moment. Librăria și Tipografia «Albania», urează cu ocazia Anului Nou cli­enților săi, viață lungă plină de fericire iutii­ii M Morii,,Ideii!“ Eri la orele 4 după amiază, un tânăr în vârstă de 18 ani, anume Constantin Dumitrescu, elev în clasa VI-a a liceului Internat din Iași, s’a introdus sub pre­textul înmânării unei scrisori în cabinetul d-lui Em. Socor, directorul ziarului «A­­devărul» și a tras asupra d-sale două focuri de revolver fără însă a-i putea nimeri. Intervenind personalul redacțional, atentatorul a fost dezarmat și predat poliției. Din declarațiile sale reese că este membru al ligii «Arhanghelul Mihail». Directorul «Adevărului», d. Em. Socor este o personalitate de primul rang în publicistica noastră. Calitățile d-sale de luptător neînfricat pentru binele obștesc și mai ales pen­tru apărarea dârză a intereselor și nevoilor celor mulți și săraci, sunt îndeajuns de cunoscute. D. Em. Socor este unul dintre oamenii cărora democrația românească se da­­torește cea mai mare parte din biruința ei. Punându-și sufletul cu o rară energie, talent și putere de muncă în slujba mulțimii, d-sa merită pe deplin toată considerația noastră. Odată cu satisfacția pe care o avem față de nereușita odiosului act, vește­jim cu ultima energie, spiritul dezechilibrat și criminal al celor cari târăsc tineretul țării către asemenea acțiuni ce revoltă opinia publică și aduc asupra țării noas­tre discreditul și reaua faimă a unui popor necivilizat. Nădăjduim că măsurile cari se vor lua precum și pedeapsa exemplară care va sancționa ultimul atentat, vor pune capăt acestor criminale manifestări. «DACIA» O noapte de carnaval Ifa Nisa se poate vedea și petrece la Cazinoul comunal în seara de Révolalón

Next