Dacia, iulie-decembrie 1931 (Anul 18, nr. 97-189)

1931-07-04 / nr. 98

Anul XVIII No. 98 VIZITAȚ­­IUNIl „III Cea mai nouă, cea mai modernă și cea mai perfectă instalație de TIPOGRAFIE din D­O­BROG­EA Constanța, Str. Traian 9 APARE ZILNIC LA ORELE 12 — I­­­I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA |­­ | Str. Petru Rareș No. 5 - TELEFON No. 82|2 700 lei 400 lei LEI 3 EXEMPLARUL Guvernul va reduce din nou salariile funcționarilor. Mai bine ar reduce din numărul mi­niștrilor și al subsecretarilor specialiști. I Pogi,u­n“artuar mi,c"is n ~nmnouri după tarif _ Norocul lui Schrader.. Este colosal! Nimeni nu s’a gândit că loteria intră în posibilitățile de înfăptuire, în programul de guvernământ al unui guvern de personalități, ritm nou, teh­nicieni etc. Guvernul d-lui Iorga a ve­nit la cârmă cu pretențiunea de a regenera viața publică a țării acesteia. D. Argetoia­­nu a inventat formula ritmu­lui nou următor căreia gu­vernul care vine în numele ei are îndatorirea de a fi cu totul nou adică de a aduce prin concepția de guvernare, prin realizări, prin legiferare o înnoire totală a atmosferei morale în care diferitele do­menii ale vieții de stat sunt ținute să activeze. Inutil să mai adăugăm că această învoire nu trebue să fie decât în bine. Iată însă că guvernul d-lui Iorga nu-și ține de­loc an­gajamentul pe care prin asu­marea titulaturii de guvern al unui ritm nou, ipso facto și l’a luat. Să dovedim ? Faptele stau la îndemână. In primul rând, să luăm activitatea în domeniul eco­nomic. Bine­înțeles nu vom cere realizări efective. Timpul de când a venit la putere acest guvern este prea scurt, împrejurările sunt prea complicate pentru ca să să putem aștepta chiar de acum realizări propriu zise. Concedăm că guvernul Ior­ga se află deabia în faza in­tențională a operei sale de guvernământ. Mai admitem — facem și această indul­gență — că programul și ca­racterul acestuia fiind cu to­­tul noui și oamenii care îl alcătuesc fiind deocamdată, tot vechi, această fază inten­țională trebue să dureze mai mult decât de obiceiu dura la alte guverne de„... ritm ve­­chi”. De aceea, reducem discu­țiile noastre la intențiunile guvernului. E drept, sunt unele fapte, cari nu mai sunt simple in­­tențiuni și cari pot fi chiar de acum criticate. De exem­plu felul în care a înțeles să-și asigure succesul în ale­geri. Nu vom prelungi însă această discuție care, pentru țară mai întâi de toate, este foarte penibilă pentru că no­roiul în care guvernul s’a co­borât cu prilejul luptei elec­torale a pângărit definitiv piedestalul pe care neamul întreg era obicinuit să vadă un idol. De asemenea, nu ne vom lega nici de măsura care a făcut atâta vâlvă a închiderii ministerelor pentru public. Așteptăm să vedem rezul­tatele. Dacă ele vor fi bune, noi vom fi primii cari vom aduce laude acestui guvern pentru folosul prilejuit țării prin această măsură. Să discutăm însă intențiu­nile guvernului în ce privește latura economică. Ce vrea în adevăr guver­nul în această privință ? Cari sunt măsurile pe cari înțele­ge să le ia pentru ca să ușu­reze cât de puțin povara ce apasă asupra umerilor noștri? Până acum nu vedem ni­mic care să ne bucure. Aflăm însă în mod vag că fiscul a fost îmboldit spre o mai a­­prigă executare a contribu­abililor. Mai mult încă, agenților fiscului li s-au dublat primele. Prin urmare, chiar guver­nul specialiștilor nu găsește soluția decât tot în prigoana fiscală. Dar va trebui să recunoaș­tem că ingeniozitatea guver­nului nu s’a oprit la fisc și că se va reglementa și o lo­terie de stat Ne amintim de ceasorni­cul cu muzicuță dintr’o co­medie a lui Caragiale, pe care îl câștiga mereu vechiul proprietar. Evident, un nou mijloc de a stoarce bani de la contri­buabili. Să mai facem observarea că o loterie de stat nu se potrivește principial cu rege­nerarea morală? Norocul țării noastre, am vrea să fie tot așa de mare ca al lui Schröder. Nu însă prin loturile lote­riei d-lui Argetoianu! VIATOR Nunta principesei Ileana La 26 iulie va avea loc la Sinaia, nunta principesei Ilea­na cu prințul Anton de Habs­burg. Solemnitatea se va face în­­trun cadru intim strict fami­liar. Din străinătate nu vor fi in­vitați decât rudele mirelui. Pentru S. I. T. T. Mai mulți comercianți, pe cari nevoile profesionale îi silesc să aibă convorbiri urgente cu Ca­pitala, ne roagă să atragem aten­țiunea Societății de telefoane a­­supra mizeriilor cari li se fac la obținerea legăturii cu București. Din cauza întârzierii cu care li se acordă convorbirea mulți dintre ei suferă pierderi. Știm că pentru moment, din cauza lucrărilor cari se fac pen­tru instalarea celui de al treilea fir cu București, comunicația se face cu greutate. Totuș, ar fi bine ca I. T. T. să găsească o modalitate ca ne­voile comerțului să nu fie lezate. Nouă garnituri de trenuri pentru sezon D. general M. Ionescu a dispus ca față de aglomera­ția de călători ce se observă în ajunul sărbătorilor și Du­minicilor, precum și la sfâr­șitul și începutul fiecărei luni, pentru Constanța și înapoi,­­ în aceste zile să se îndru­­meze, din București Nord, trenul accelerat 95 pentru Constanța partea doua, iar din București Est (Obor) tre­nul personal 905 partea doua. La întoarcere, trenurile 96 și 906 vor fi formate și ele în două părți. Stațiunea București Grivița va avea pregătite garniturile necesare formărei acestor trenuri. MOR VITELE Eri s’a prezentat la prefectura județului o delegație de locuitori din Hârșova anunțând că epide­mia de pyrasposa face ravagii grozave. Mor zeci de vite zilnic. D. Dr. Alexandrescu medicul ve­terinar al județului a plecat ime­diat la Hârșova pentru a lua mă­suri. „Bra damiia” la Constanța Campioana Brașovului învin­­gătoarea finalistei «FI.T.F.» a so­sit la noi astăzi pentru a susține două matchuri, astăzi 4 cor. cu «Elpis» și Duminică cu «Victo­ria». De menționat că e prima echi­pă din Transilvania care ne vi­zitează și credem că nici unuia dintre filo-sportivii Constanței nu-i este necunoscută forța redu­tabilă a acestei echipe. Sâmbătă 4 Iulie 1931 ABONAMENTUL Pe 12 luni. 6 „ . Un nou atentat la viața orașului Constanța înaintea consiliului de administrație al camerei de comerț, întrunit în ședință săp­tămâna trecută, Gheorghe d. Stețcu vice­președinte al sfatului negustoresc, a ridicat o chestiune de care este legată direct situația orașului Constanța ca stațiune balneo-cli­­materică. Este vorba de ultima dispoziție a direcției căilor ferate, care dispune îndrep­tarea tuturor trenurilor de persoane spre și din Constanța, prin noua gară Obor. Măsura introdusă de c. f. a schimbat brusc multe din socotelile și pregătirile la care au lucrat edilii acestui oraș cât și comisiunea balneo-climatică, pentru atragerea spre Constanța a unui număr cât mai mare de vilegiaturiști. Din cauza acestei măsuri, multora le vine mai ușor să plece în străinătate de­cât să vină la stațiunile de pe litoralul mării. După noua dispoziție urmează ca vilegiaturiștii din restul țării cari sosesc în gara de nord cu copii și bagaje pentru stațiunile noastre, cu trenuri personale, să aș­tepte legătura cu acceleratele, cumpărând alte bilete — întrucât nu se admite plata di­ferenței — sau să-și încarce calabalâcul în mașini și să pornească prin București spre gara Obor. Acelaș lucru se întâmplă și cu călătorii cari pleacă din Constanța, printre care mulți veniți din Orient cu vapoarele. Trenurile personale de Constanța vor fi în­dreptate prin gara Pantelimon spre obor, de unde pasagerii cu destinații mai îndepăr­tate vor fi nevoiți să străbată Capitala riscând de multe ori să piardă legăturile. Asociațiunile comerciale cât și autoritățile locale au făcut toate intervențiunile posibile pentru suspendarea acestei măsuri, măcar atât timp cât va ține sezonul. Ne­ridicarea imediată a acestei dispoziții, înseamnă un atentat direct la dezvol­tarea Constanței ca port și ca stațiune maritimă. Sperăm că d. general Ionescu direc­torul general al căilor ferate, pe care îl leagă de Dobrogea multe lucruri frumoase, nu va rămâne nepăsător față de doleanțele constănțenilor. ______________________________ O noua curba a sa­lariilor După informațiile precise pe care le are ziarul «Dimi­neața», d. Andrei Corteanu, a fost însărcinat să elabo­reze un ante proect de lege pentru aplicarea unei noui curbe la salariile funcționa­rilor publici. Noua curbă ar fi să mear­gă până la reduceri de 50 la sută, la unii dintre func­ționari. Rămâne de văzut dacă a­­cest proect, care nu ar avea aprobarea principială a uno­ra dintre membrii guvernu­lui, va putea fi înfăptuit. * ii iS" Eri s’a prezentat la căpitănia portului un grup de 22 de oa­meni cari formează echipajul va­porului «Dobrogea» închiriat de S. M. R. d-lor­e-dor Popovăț, Simu & Galatziato din Brăila. Ei pretind că de patru luni nu li s’au plătit salariile. Vasul a stat o lună sechestrat la Marsilia pen­tru neplata unor datorii față de o societate franceză, iar de două luni se găsește în voiaj. In tot acest interval ei au rămas aproa­pe muritori de foame cu fami­liile lor. La bordul vasului vin zilnic soțiile și copii marinarilor, cerându-le mâncare. Căpitănia portului va interveni pentru a li se plăti lefurile. Ravagiile grindinei în județ După rapoartele sosite din ju­deț prefecturei, rezultă că ulti­mele ploi torențiale însoțite din grindină, căzute asupra comune­lor Dorotea, Fântânele și Corbul de sus au produs pagube enor­me. La Dorotea au fost distruse 500 de hectare ori în proporție de 50 la sută și 50 ha­ vie. La Fântânele au fost distruse 800 ha, orz, ovăz și rapiță în pro­porție de 60 la sută. La Corbul de sus, porumbul a fost distrus în cea mai mare parte. ——o­—— Un accident în timpul unui proces Mercuri a venit spre judecare în fața curții cu jurați din loca­litate procesul moașei Maria Do­­brescu din Cernavoda învinuită de provocare de avort de pe urma căruia s-a înregistrat un deces. In timpul ce se judeca proce­sul, după pledoria apărării, i-a venit rău moașei acuzate care a căzut jos în nesimțire. Se credea la început că a în­cetat chiar din viață, dar dusă la spitalul «Dr. Sion» și pusă sub îngrijire medicală și­ a revenit. Moașa a rămas internată în spi­tal sub pază, iar procesul a fost amânat pentru leziunea de toamnă. Piața cerealelor 3 Iulie 1931 1 grâu arnăut 230 4 orz 270 15 ovăz 300-335 33 porumb 240-245 2 meii 450 17 rapiță navetă 585-605 2 rapiță sălbatică 250 35 fân 60-130 Când se închide Parlamentul? La 17 iulie regele va lua re­ședința de vară la Sinaia. Parlamentul va fi închis așa­dar neapărat la 15 iulie. In acest scop se vor ține mereu câte trei ședințe pe zi. In cazul când totuși nu vor putea fi votate până la acea dată proectele depuse, cele ră­mase nevotate vor fi amânate pentru sesiunea de toamnă. Prăznuirea Paștilor în 1932 Sfântul Sinod, după o prea­labilă înțelegere cu patriarhia Ecumenică a dispus, odată pentru totdeauna, că, până ce Sinodul Ecumenic ortodox va stabili de­finitiv, sărbătorirea Sfintelor Paști în anii viitori să se țină după ve­chea Pascalie. Astfel în anul 1932 Sfintele Paști se vor prăznui în ziua de Duminică 1 Mai. Epidemiile fac ra­vagii in județ In ultimele zile, epidemiile fac ravagii la sate. In special, cazurile de scarlatină sunt numeroase. La Săcele s’au înregistrat zece cazuri. De aceiaș epidemie sunt conta­minate satele: Amzacea, Cobadin, Lanuri, Basarabi și Cocioc. La Pantelimon avem ruged­ă. Tușă convulsivă s’a semnalat la Istria, Panduri, Fântânele, Vaduri iar pustulă malignă la Deleni, Basa­rabi și Chirnogeni. D. dr. Apostolescu medicul primar al județului a luat toate măsurile pentru combaterea epi­demiei. ș­ iBiíili Vase sosite — «Dervidje» carcabot german cu 1700 tone mărfuri generale de la Hamburg, «Celeno» tanc ita­lian deșert de la Livorno, «Hau­­sa» tanc german deșert de la Falmouth, «Pr. Maria» rom. de la Cospoli. Vase plecate — «Reme­­dios» tanc spaniol cu 6100 tone petrol pentru Taragona, «Spidolem­e» tanc belgian cu 4031 tone petrol pentru Li­­verpol, «Dacia» rom. de la Stambul. Pentru S. C. E. C. Suntem rugați să atragem a­­tențiunea edililor municipiului a­­supra faptului că sec. S. C. E. C. a lăsat și până astăzi neasfaltate șanțurile pe cari le-a săpat pen­tru așezarea cablului, pe bul. Ferdinand. Cu prilejul ultimelor ploi, apa a pătruns în locuințe prin inter­mediul acestor șanțuri. Perico­lul dărâmării caselor fiind imi­nent, se impune să se ia măsuri urgente de îndreptare a răului. ——o-—­ Noui licențiați Intre nouii licențiați ai facul­tății de drept din Capitală sunt și d-nii Ovid Rădulescu-Dobro­­gea, fiul d-lui N. Rădulescu-Do­­brogea, inspector general admi­nistrativ și d. Anghel St. Chiru unul dintre colaboratorii noștri. ii mu­nii si cale ferată? In momentul când pu­nem ziarul sub presă ni se comunică din Murfat­­lar că un groaznic acci­dent s-ar fi produs la în­­tretăerea liniei ferate cu șoseaua națională și că o locomotivă de manevră ar fi surprins pe linie un camion în care se găseau șapte soldați. Parte din soldați, se afirmă că ar fi fost omorâți iar restul răniți grav. Știrea o dăm sub toa­tă rezerva, întrucât până în prezent nu ne-a fost confirmată. Su­rl­ilier și Consiliul comunal al mu­nicipiului este convocat pen­tru astăzi la orele 5. d. a. La ordinea zilei va fi con­tinuarea discuției asupra ilu­minatului electric precum și alte chestiuni. D. Anibal Septville directorul penitenciarului Constanța a fost mutat la Târgul-Mureș. In locul d-sale a fost transfe­rat d. N. Cetacli de la peniten­ciarul Galați. M. S. Regele, prin secre­tarul său particular d. C. Dumitrescu, a transmis d-lui S. Păsculescu proprietarul atelierelor fotografice «Ju­­lieta» și «Foto-Splendid» mulțumiri pentru reușitele fotografii scoase de d-sa cu ocazia serbărilor nava­le și a vizitei Suveranului la Constanța. D. Păsculescu care este și reporterul fotografic al marilor ziare din Capi­tală și din localitate va obține probabil distincțiu­­nea de furnizor al Curții Regale. D. Petre G. Țânțu consilier la Curtea de Apel din localitate a fost delegat să îndeplinească funcțiunile de inspector judecă­toresc pentru tribunalele: Ca­­liacra, Constanța, Durostor și Tulcea, precum și judecătoriile din circumscripțiunile acestor tribunale, în locul d-lui G. Iosi­­pescu, căruia i s’a retras aceas­tă delegație după cererea d-sale. D. Iosipescu își va relua locul de consilier de curte. Forurile superioare maritime au adus la cunoștința căpităniei portului, că persoanele cari se vor bucura de onor atunci când se urcă pe bordul vaselor sunt: miniștrii secretari de stat, pleni­potențiari și mareșalii țării. Pavi­lionul național va fi arborat cât timp înalții oaspeți vor fi pe bord. Comandații de vase contrave­nienți la această dispoziție vor fi amendați până la o mie lei. Vorbindu-se despre estetizarea orașului în vederea sezonului balnear, de multe ori s’au adus critici violente în contra faptului că pe malul mării între băile moderne și plaja numită «Trei papuci» s’au instalat barăci de scânduri cu cabine de leac și cu câte un bufet care servește de toate celor ce vin să facă lac acolo. De multe ori aceste critici pot să fie de bună credință și une­ori chiar îndreptățite. In adevăr, sub raportul con­fortului și al higienii, instalațiu­­nile acestea lasă de dorit. T­otuș o cercetare amănunțită la fața locului ne-a dat prilejul să constatăm că lucrurile nu stau chiar în așa fel încât dis­prețul să fie îndreptățit. Ce sunt antreprenorii instalațiilor Vom recunoaște că numai din lipsa unui termen mai potrivit am dat titulatura pompoasă de antreprenori oamenilor cari țin barăcile de scânduri de pe plaje. In realitate ei nu sunt în cele mai multe cazuri decât niște bieți negustorași necăjiți, cafegii, oameni cari în restul anului se ocupă cu tot felul de întreprin­deri ca să-și câștige o existență de multe ori mizeră. Așteaptă cu toții sezonul bal­near când speră să scoată și ei un ban pentru iarnă. De multe ori însă, acest ban îl scot cu multe greutăți și până ajung să înjghebeze afacerea pe plaje cheltuesc o mulțime de bani — firește luați cu împrumut. Când vine sezonul Deși instalația e de mai mulți ani pe plajă, «antreprenorul» are totuș o mulțime de lucruri de făcut, mai ales reparațiuni. Se știe că malurile mării în regiunea aceasta de țărm sunt în vecinică mișcare de alunecare, de surpare din cauze ce nu e locul să le discutăm aci. Ei bine, de multe ori în tim­pul iernii, bolovani întregi de pământ se prăvălesc peste cabine făcându-le una cu pământul. Ma­terialul lemnos — scândurăria — dispare fie că e luată de valuri fie că e furată de cei cari n’au lemne. Prin urmare, trebuesc reparate cabinele și celelalte lemn ceeace necesită lucrări de parale în primul rând. Și încă un dezagrement: Pen­tru accesul publicului la plaje, antreprenorii construesc scări în maluri cari se știe că sunt râ­­poase. Când se dărâmă malurile evi­dent că se distrug și scările cari anul acesta sunt și ele de scân­duri ceea ce nu va împiedica dispariția lor la iarnă din ace­leași cauze pentru cari dispare scândurăria barăcilor. Iată prin urmare și aici o nouă nevoie de bani pentru că fără scări lumea se hotărăște cu greu să vină pe plaje. Dar dispare și plaja Se va crede că este o afirma­ție glumeață. Cum să dispară o plaje? Totul dispare deși n’o fură nimeni. Să explicăm faptul : In timpul crnii, ba chiar și primăvara, furtunile de pe mare fac ca valurile să târască la țărm cantități enorme de pietre des­tul de mari cari acoperă pe o lățime de câțiva metri nisipul fin al plajei. Pe de altă parte malurile cari se dărâmă aduc o mulțime de țărână care transformă porțiuni mari de plajă în regiuni de un aspect urât și mai ales inutiliza­bile pentru lac. Negustorii sunt deci siliți să facă plaje artificială cărând nisip deasupra pe mal. Se întâmplă însă că în unele locuri, să nu se găsească un teren potrivit pentru crearea unei plaje artificiale. Atunci respecti­vul patron după malul abrupt— une­ori înalt de peste 7-8 metri pentru ca să facă un fel de te­rasă de pământ înaltă de doi­­trei metri pe care apoi așterne nisip cum e cazul la plaja «Si­rena». Totuș cu aceasta nu s’a re­zolvat chestiunea pentru că ni­sipul trebuește mereu înnoit el nefiind sub acțiunea mării cari să-l spele și valurilor să-l îm­prospăteze. Iată prin urmare treagă de cheltueli de o serie în­«întreți­neri» capital care înghite o bună parte din câștigul care se va vedea că nu este prea mare. Cheltuelile sunt mari... Cu cele înșirate până aici, nu s’a epuizat însă toată seria de cheltueli pe cari le fac acești an­treprenori de cabine de băi. Fiindcă mai intervin și taxele către primărie cari nu sunt nici în raport cu ce se câștigă. De exemplu, simpla autorizație de a exploata o porțiune de plaje a costat anul trecut între 12 și 14 mii lei. Suntem informați că zilele a­­cestea vor fi fixate numele ce vor trebui de primărie plătite de concesionarii plajelor. Din motive ce se vor vedea­, propunem celor în drept să pună anul acesta taxe mai mici, rămânând ca pe viitor să se comdenseze eventuala pierdere, când afacerile vor merge mai bine. Și afară de acestea vom mai adăuga plata personalului costul costumelor etc. cari toate sunt de ținut în seamă. Pe când câștigul e slab nea Știți cât încasează un aseme­patron într’o zi «bună» ? Maximum 600 lei. Din aceștia, 400 lei sunt cheltueli curente — fiindcă au și ei nevoile lor în primul rând pâinea zilnică. De regulă sunt 2-3 zile bune pe săptămână fiindcă de multe ori e furtună, alte ori plouă, etc. Adăugați acum zilele «rele» cu încasări — brute — de 100- 200 lei și făcând media lunară vă veți da seama că nu este cine știe ce afacere. Și totuș puțină poezie... Desigur nu în ce privește peis­sagiul. Marea nu este întotdea­una poetică. Iar dacă te uiți la malurile b­elicoase ori acoperite cu ciulini și cu gunoaele ora­șului orice predispoziție de ro­mantism moare m­a­i înainte de a se putea naște. In schimb, firmele compen­sează lipsa și pretind să creieze ele, cel puțin prin sugestie, oare­care poezie... Ascultați vă rog, plaja Sirena,, plaja Rodica, plaja ...Venețiană! Nu-i așa că înfățișază— cam slab, e drept—o Mediterană întreagă ? Ei, dar alta — plaja ...Coasta de... azur! Mai vreți ceva? Să mai spună cineva că oamenii n’au imaginație. Să facem propuneri ? Ar fi cam târziu. Pentru că dacă e nevoie de apă de băut pe plaje, incontestabil că lucră­rile necesitate de instalarea unei conducte ar dura mult. Poate că lumina electrică s’ar putea obține mai ușor. Oricum credem că n’ar strica dacă primăria ar pune câțiva oa­meni să tae bălăriile de pe ma­luri și mai ales dacă ar interzice sub pedepse aspre depozitarea gunoielor pe malul mării. Acestea două și apoi institui­rea unui bun serviciu de pază alcătuit din mai mulți gardieni cu instrucțiuni bine precizate ar putea avea rezultate destul de bune. Anchetele noastre PLAJELE MICI Adevărata situație. — Greutățile antreprenorilor. Vila Sănătatea, de la Efo­rie Techîrghiol, renovată, in­trând sub o nouă adminis­trație, închiriază camere pen­tru sezonul lunilor Iulie și August a. c. Doritorii se vor adresa di­rect la Administrația Vilei Sănătatea la Eforie­ Techîr­­ghiol. ELEVI pentru a învăța meseria se caută la Ti­pografia „Dacia” Strada Traian No. 9 Constanța.

Next