Dimineaţa, noiembrie 1919 (Anul 16, nr. 4851-4876)
1919-11-19 / nr. 4866
y y k~ 4 A I k. ■ .al aliaților Saganăn» pacea «nu Am anunțat că Consiliul suprem al Conlenntel păcea a hotărât să ne adreseze un ultimatum ca până la șapte zile să semnăm tratatul cu Austria și tratatul special, sub sancțiunea ruperea relatiunilor diplomatice. Primul ministru a dezmințit stirea monstru. Dar azi e sigur că ultimatumul există și dezmințirea lui nu face decât ca ei să apară într’o și mai gravă lumină. Aikipî plictisiți și indignați de politica djlatorie și de tergiversare care si bătea loc de dânșii, au dat ultimanil pubicitătii, înainte chiar ca el să fi ajuns la cunoștinta guvernului nostru. Aceasta este o gravă umilire a rel, o dureroasă atingere a prestigiului ei. Răspunderea celor cari poartă vim el este cu atât mai mare si mai apăsătoare. Și răspunderea aceasta nu revine decât în mică parte actualului guvern, pentru că deși compus din generali, el nu este decât un guvern de locotenenți. Răspunderea întreagă revine d-lui Brătianu și colaboratorilor săi Kîdri el au împins ara pe calea despărțirii de aliați, pe calea ciorovățesei cu Conferința pârei, pe calea care fatal trebuia să ducă la tristul rezultat al ultimatului. Dar nu e numai atât ! Dacă e vorba sa credem presa pariziană, in momentul in care Consilul suprem a hotărât trimiterea ultimativul, delegații români S’ar fi prezentat In fata lui si, cu scuze pentru întârzierea intervenită, ar fi declarat că au instrucțiuni de la guvern să semneze pacea cu Austria fără rezerve. Pentru noi nu ar fi o surpriză această știre. Noi am spus mereu că cei cu politica de rezistență vor semna pacea și dacă totuși cumva știrea presei pariziene nu e încă adevărată, va H în curând. Dar secând cu o politică inteleaptă, prevenitoare fată de aliați puteam semna pacea cu demnitate, acum, ca nebuneasca politică de rezistentă. Iscălim, dar nu in fostul victorios de la Saint Demnain, ci sub presiunea aliaților, in calea cărora ne-am pus pentru a îngreuna sforțările lor de a readuce pacea In lume. Poporul român nu a meritat această umilință. El va trebui să ceară socoteală popdanilor cari i-au atras’o. Greva tipografilor din Sibiu RECÎNZIONAREA TIPOGRAFIILOR Lucrătorii tipografi din Sibiu sunt d» dou îi «ă pt fi nu sunj in grevă cerău f fi xar aj salariului la 350 coroane săptămânal în loc de 280 cât aveau Până acum. Greva a tabucnit 1/ 27 Octombrie. Din acestă pauză marine locale Tribuna Soc’tlistă, Renașterea Română Telegraful român, Gazeta Poporala* Foc!s Poporalu', Țărănim«* etc. nu apar Au fost rechzit *onate de Consiliu! Dirigent tipografele W. Krafft si Arh* derezana pentru executarea lucrărilor oficiale, ' Grevisti' au aprobat acest gest cerând chur rechiziționarea tuturor tipografiilor Ș* punerea lor sub controlii! Consiliului* Dirigent sau *1 lucrătorilor Până la momentul de față greva nu a luat sfârșit încă Mișcarea Socialistă întrunirile de azi Azi la orele 7 lurn, va avea loc în Hala sindicatelor o întrunire a lucrătorilor tâmplari din Capitală. ■» Tot azi comitetul sindicatului lucrător Hor de la pulberărie va ține o con sfătuire în sala Laborator. O GREVA Au declarat grevă de solidarizare cu un coleg al lor brutalizat lucrătorii atelierului de croitorie Moscovici * Iliescu din Capitală. ÎNTRUNIRILE DE MÂINE MÂine se vor întruni la sediul organizațiilor lucrătorii croitori și birjarii din Capitală ! CONSFĂTUIREA SOCIALIȘTILOR LA PLOEȘTI Aseară urma să aibă loc la Clubul Socialist o consfătuire importantă a comitetului executiv al Partidului socialist cu participarea delegaților din Ardeal, Bucovina, Iași și Galați. Consfătuirea se va ține azi după ampiază la Ploești. Participă printre alții d-nii Făieraș, Grigorovici, etc. NEMULȚUMIRILE DE LA UZINA La Uzina de gaz și electricitate din Capitală lucrătorii sunt agitați din cauză că nr .1i se plătește salariile și alocațiile cuvenite in timpul războiului pe baza legei excepționale. ARESTARE Secretarul sindicatului municipal Burcă a fost arestat și trimis cercului de recrutare. România în censul hotărâtor Ultimatumul vtreg României — c*e senate press Statenă.— Decepații sioștri n'au fost autorizați sa semneze — PARIS. — Consiliul suprem a stabilit termenii răspunsului la ultima notă a guvernului român. Consiliul a hotărât să ceară cu cea mai mare fermitate guvernului român un răspuns care să clarifice toate chestiunile puse in ultima notă a consiliului suprem. Nota consiliului relevă consecințele ce le ar avea pentru România un nou răspuns dilutoriu. Se va fixa guvernului român un termen de o săptămână pentru a-și face cunoscut răspunsul. Presa italiană își exprimă speranța că guvernul din București va ști să găsească un mijloc onorabil pentru a evita ca conferința să fie constrânsă a pune în fapt amenințările conținute in nota redactată de Berthelot. Delegațiunea italiană și-a menținut atitudinea conciliantă și amicală. #■ * * Autorul redactarea notei este d. Philippe Berthelot, directorul protocolului la conferința de Pace. * * Din sorginte autorizată guvernamentală și liberală, știrea reprodusă din »La Presse de Paris“ cu privire la o telegramă transmisă la Quai d’Orsay de către d-nii general Coandă și Victor Antonescu, prin care guvernul român face cunoscut că e decis a semna fără reterne tratatul cu Austria, ne este dezmințită. * * Totuși, cu toată dezmințirea dată, înclinăm a crede, că telegrama despre care vorbește ziarul parizian trebue să fie adevărată și dacă n’o cunosc cercurile autorizate liberale, atunci s’a dat fără știrea liberalilor, așa, e că art 13 itf în tratatîîînd o chestie de princitan, rămâne neatins. De altfel Serbia prevăzând probabilitatea unor modficărî de detaliu a cerut ca modificările ce eventual se vor acorda României sau Greciei să i se acorde și ei. Tot ce se petrece acum dovedește că pe când d. Brătianu mai spera ca după alegeri să revină la guvern, a trimis ordin de semnare la Paris, — aceasta se petrecea între 4—5 Noembrie — iar când s’a aflat în fața dezastrului electoral, a început din nou cu politica de rezistenta. Dar era prea târziu. Precuse ordinul Semnare cu condiția de a introduce modificări? Dar încă odată, art 13 rămâne neatins, iar modifcărUa detalii le-a acordat de mult- Consiliul suprem și-a motivat pentru ce. Deci nu se va putea face nici o diversiune în această privință, despre vîzsta Reginei României Roma. — Regina Maria, oaspetea suveranilor Italiei la San Rossore, a vizitat orașele Pisa și Florența. Presa italiană relevă în termenul cel mai elogiosi caracterul politic al călătoriei suveranei României. „Tribuna" exaltă virtuțile sale admirabile de regină, de femeie și de artistă. „Desigur, spune „Tribuna" că vizita sa nu a fost inutilă; dinpotrivă putem spune că un trimis mai plăcut au patra să vie din România pentru a reaprinde printre tMP simpatiile pentru surioara îndepărtată de la Dunăre. Messaggero scrie: „Să arăm bună-venira au vastei suverane a regatului ce are arâ o afinitate de tradiții cu tara noastră și cu rare stalia e unită prin raporturi sincere și cordiale cari sunt un gaj sigur pentru o mai strânsă colaborare politică și comercială intra cele două valuri in viitorul apropiat." Plecarea reginei Maria din Veneția la București a fost fixată la 15 Noembrie. România semnează dar cere garanții Știrile din „Presse du Paris“ și dezmint de guvern Răspunsul not la Consiliului Suprem Când se va forma noul cabinet Miniștrii au avut aseară un imiortant consiliu. Au luat parte și reprezentanții Ardealului și Basarabiei. Dânșii nu au putut astfel participa la consfătuirile ținute de ardeleni la Cluj și de parlamentarii basarabeni la Chișinău. Până aseară nu se cunoșteau hotărârile luate in aceste două localități. Deputații basarabeni doresc astăzi spre a aduce la cunoștința d-lui Incu și deciziunile lor. Ei vor veni în Capitală la orele 7 dimineața, cu un tren special apoi un schimb de vederi iar seara se vor aduna la o masă ce li se va oferi la Enescu. DESMINȚIREA ȘTIRILOR DE LA PARIS In consiliu s’a discutat chestiunea externă. După câte știm răspunsul României dat la Paris, arată că noi vom iscăli pacea dar numai după ce vom avea garanții scrise că Aliații vor da curs dorințelor lor de a găsi soluțiuni și ameliorări,— formulate în nota dela lîOc^mînie. * D. prim ministru general Văitoianu ne-a autorizat în acelaș timp să desmințim categoric unele Știri reproduse de un ziar de seară după ziarul „La Presse de Paris“ și după care d-nl. general Coandă Și Victor Antonescu ar fi avut misiunea să anunțe Conferita că noi iscălim iară vreo rezervă- DEMISIA COMISIEI INTERIMARE Consiliul de miniștrii s’a ocupat apoi de demisiunea comisiunei interimare a Capitalei, — demisiune pe care oficiosul liberal de aseară, îl desminte. Guvernul a făcut propuneri d-lui dr. Minovici și altor persoane să gireze lucrările primăriei București până la alegerea unui nou consiliu-O hotărâre nu s’a luat încă. S'a semnat și decretul pentru înființarea a trei noia secțiuni la Curtea de casație. Aceste secțiuni vor avea să judece recursurile provinciilor alipite. Fiecare secțiune va avea rezervate procesele fie ale Ardealului, fie ale Bucovinei ori. Basarabiei. FORMAȚIA NOULUI GUVERN Asupra noului guvern un membru al cabinetului, — care nu e general, — ne-a spus: — Noul guvern e încă în studiu. Probabilitățile cele mai mai îi ia au un cabinet compus din ardeleni, și din reprezentanți ai celorlalte provincii. Nu este însă nimic stabilit și problema externă va avea prin stadiile ei, o mare înrâurire asupra cabinetului care va succeda celui actual. Hotărârile decisive în aceasta privință, se vor lua după avizul ministrului cu care am convorbit, — după deschiderea Parlamentului. STIMAM DAR CU... REZERVE CE să mai răspundem la așa zisa desmințire dată de generalul Văituianu ? Nota aliaților recunoștea posibilitatea unor modificări neînsemnate mai ales ca delegații României și au discutat redactarea tratatului special. Dar ceea ce iarăși a afirmat-o, în repetite rânduri, Consiliul suptem și a precizat-o printr’o notă i birjüin foriat de baieți din Căliși In localitate s'a 'infigurat cu de obită solemnitate deschiderea cursurilor a celei normale de băieți înfințată la 1 Septembrie. Dupfl a muncit încordată de două luni și jumătate d loam F Ruricascu, Profesor la liceul Știrbei Vodă și acum profesor de podigorie și director al și oul«*, » reușit săi înzestreze școala cu mobilierul și materialul didactic strict necesar pentru începerea cursurilor cleselor 1 și 7» Serbarea inaugurării a început cu serviciul religios oficiat de P. V. Naticuleseu D. Burceacu sp cuvăntar«» de deschidere a relevat importanța școalelor nomale de Învățători din legătură cu noua organ'/are poetică cere a deplasat pentru] da greutate »| conducerii tării către tmassa cea mare a poporului Pentmen a cest popor să-și cunoască pe deplin drepturile și datorile trebue să se luminneze și să aibă conducători destoinici. Școala normală are membera de * dnnathmîl Pe acești conducători, cari mergând la sate, să lupte contra ignorantei și să Împuțineze numărul *• n.alfabetelor D sa a enumărat greutătile ce a intâmpinat In orgaizarea școalei pentru a căror Învingere a avut concursul prefecturii județului D-sa a mulțumit fostului prefect d Srma N'culescu cum și d-lui Nicolae Ioan, directorul prefecturii prin a căror stăruință s'au dat sumele necesare din beneficiile Comisiunii de aprovizionare și s’au accelerat lucrările de efectuarea mobilierului la școala de meserii din localitate Corpul didactic al școalei va fi format deocamdată din profesori deli liceu cari a a luat ore suplimentare. D NICOAE IOAN, directorul prefecturei a răspuns d-lui Buricescu, arătând că d-sa și d S irra Niculescu și-au făcut numai datoria Școala aceasta trebuia să existe de mult. Matache à împrumuturile pe gaj Consiliul de administrație al Caselor pentru împrumut pe gaj în ședinta de la 15 Noembrie car- a decis să recomande caselor județene a sfătuite debitori să achite împrumuturile, vânzând recolta gajată. Acestor debitori deocamdată nu li se va mai acorda credite, întrucât cerealele ce le au depozitate reprezintă o valoare pe care o pot utiliza pentru exploatarea agricolă. Se vor acorda însă împrumuturi și inventare agricole, acelor persoane cari nu vor putea găsi eredite în altă parte și cari vor certifica suficient ««voia creditului ce cer. OCA DA ZILEI 0OLILOR DOCTORUL. Bântuc boli e drept, dar ba^is^taU nu e așa gravă... . . . 0 să-ți tăem o mână, on p c or, o *a-ți facei» ȘP+ «perație fie apendicită și... ești vindecat,___________________ ■v^OTiepwwwi șsKa«^1 T amm Regele Carols războiul mondial Destăinuiri senzaționale Regele Carol refuzase dinainte colaborarea militara a decizirții dreslică a Romeiul Atitudinea politică a Regelui Carol față de războiul mondial, nu este deloc lămurită,daca că el ar fi fost un germanofil gata să sacrifice România interesiilor primei sale patrii, s j dovedește tot mai mult neîntemeiată Ziarul clericalilor nemțî „Germania“ a publicat mai zilele trecute un articol senzațional mai cu seamă pentru noi românii, prin care o persoană inițiată face destăinuir! din cari rezultă că Regele Carol I denunțat, înaintea izbucniri războiului mondial, colaborarea militară a României. Recreîe la rol cere roiufocarea plenului de război „În România, așa destăinuește [Hisoana inițială, planul de război pe care îl elaborase statul major german sub contele de Schieiffen, era foarte cunoscut ca și în lumea întreagă : a învinge întâi Franța și a transporta apoi armata de la Vest la Est pentru a ataca Rusia pe când Rusia își perfecționase rețeaua de cale ferată, cu ajutorul financiar al Franței, statul major român ajunsese la convingerea că planul Schlieffen nu era aplicabil, căci rușii erau de ahmei în situaținne de a concentra trupele lor cu mult mai repede, de a lua ofensiva înainte ca Germania să fie victorioasă la Vest și de a zdrobi pe aliații Germaniei din Europa orientală. Cum regele Carol se asociase în secret Triplei Alianțe, această nouă perspectivă îl neliniștea, fetele Carol care modificarea gurui militar .Atunci regele Carol propune mai întâi împăratului, apoi generalului Moltke, șeful statului major general, proiectul unei importante modificări. După acest proiect, Germania trebuia sa adopte pe frontiera sa occidentală o atitudine complect defensivă, lăsând francezilor grija de a da asaltul. In acest scop, trebuiau să se construiască fortificații apropiate, formând un lanț de obstacole ca cele pe care Franța le posedă pe linie, Toul-Verduin. „În schimb Germania trebuia să arunce contra Rusiei, din capul locului, partea mai mare a forțelor sale, și trebuia, cooperând cu forțele amaro-ungare și cu armata română, să bată și să nimicească armatele pe care Rusia le-ar fi pus în linie la începutul campaniei. Regele Carol presupunea că efectul moral al unei asemenea victorii, ar fi determinat sfârșitul întregului guvern. Declarația drastică a regerelui Carol „Regele Carol emiea el într’adevăr că Germania va accepta proiectul său ? Sau prevedea că Germania îl va respinge și’șî rezerva de a lua act de aceasta, pentru a se degaja de o alianța pe care națiunea română nu o sancționase ? Oricum, statul major refuză de a modifica planul Schlieffen, iar regele Carol termină tratativele prin declarația netă că se poate cere Austriei ca să lase ca armata ei să fie zdrobită de masele rusești, dar că aceasta nu ne poate cere României“. Col.6C ie consiliului superior economic Consiliul superior al economiei naționala a fost convocat pentru siua ds Ut Niemuri[ crt. ara < p. m tn locala] Ulnisteraln] Industriei «| Comerțului. Din acest consiliu fac parte domnii: Const. boroilid, reprezentantul agricultorilorj Dr. St. Cerchezel D. D. Brasadiru, reprezentant al industriașilor! N. N. Zana președintele Camerei de comerț București și Vasile Andrea, seu, președintele Camerei de comorț din Craiova, reprezentant al comercianților N. P. Ștefănescu și C. Neamțu, directori de Bănci românești; Dr.g. Al. Periețeanu directorul general al C. F. R.[ Ch. Cipoianu, directorul general al Împroprietăririlor și cooperației sătești; Dr. I. N. Angelescu, directorul general al comerțului Leonida Colescu, dirarhul general al Statistica; Dimitrie Cheorhin, directorul general al vămilor; C. Danielopol, delegatul Băncei Naționala a R României; A. C. Cuza și Dr. C. D. Creangă economiștii VI« tilă I. C. Brătianu el Anghel Saligny, iug!, nori; G. Nicoleettu și Sandu Aldija, agronomi; S delegați ai Ardealului și câta 1 delegat! «I .Bucovinei și Basarabiei.___________ ,