Dimineaţa, noiembrie 1919 (Anul 16, nr. 4851-4876)

1919-11-19 / nr. 4866

y y k~ 4 A I k. ■ .­­al aliaților Saganăn» pacea «nu Am anunțat că Consiliul suprem al Conlenntel păcea a hotărât să ne adreseze un ultimatum ca până la șapte zile să semnăm tratatul cu Austria și tratatul special, sub sanc­țiunea ruperea relatiunilor diploma­­tice. Primul ministru a dezmințit sti­rea m­onstru. Dar azi e sigur că ulti­matumul există și dezmințirea lui nu face de­cât ca ei să apară într’o și mai gravă lumină. Aikipî plictisiți și indignați de po­litica djlatorie și de tergiversare care­­ si bătea loc de dânșii, au dat ultim­anil pubicitătii, înainte chiar ca el să fi ajuns la cunoștinta guver­nului nostru. Aceasta este o gravă umilire a rel, o dureroasă atingere a pres­tigiului ei. Răspunderea celor cari poartă vim el­ este cu atât mai mare si mai apăsătoare. Și răspun­derea aceasta nu revine de­cât în mică parte actualului guvern, pen­­tru că deși compus din generali, el nu este de­cât un guvern de locote­nenți. Răspunderea întreagă revine d-lui Brătianu și colaboratorilor săi K­îdri el au împins­­ ara pe calea des­părțirii de aliați, pe calea ciorovă­­țesei cu Conferința pârei, pe calea care fatal trebuia să ducă la tristul rezultat al ultim­atului. Dar nu e numai atât ! Dacă e vorba sa credem presa pa­riziană, in momentul in care Consi­­lul suprem a hotărât trimiterea ul­timativul, delegații români S’ar fi prezentat In fata lui si, cu scuze pentru întârzierea intervenită, ar fi­­ declarat că au instrucțiuni de la gu­vern să semneze pacea cu Austria fără rezerve. Pentru noi nu ar fi o surpriză a­­ceastă știre. Noi am spus mereu că cei cu politica de rezistență vor sem­na pacea și dacă totuși cumva ști­rea presei pariziene nu e încă ade­vărată, va H în curând. Dar se­când cu o politică inteleaptă, prevenitoare fată de aliați puteam semna pacea cu demnitate, acum, ca nebuneasca politică de rezistentă. Iscălim, dar nu in fostul victorios de la Saint Demnain, ci sub presiunea aliaților, in calea cărora ne-am pus pentru a în­gr­euna sforțările lor de a­ readuce pacea In lume. Poporul român nu a meritat acea­­stă umilință. El va trebui să ceară socoteală popdanilor cari­­ i-au a­­tras’o. Greva tipogra­filor din Sibiu RECÎN­ZIONAREA TIPO­GRAFIILOR Lucrătorii tipografi din Sibiu sunt d» d­ou îi «ă p­t fi nu sunj in grevă cerău­ f fi xar aj salariului la 350 coroane săp­tămânal în loc de 280 cât aveau Pâ­nă acum. Greva a tabucnit 1/ 27 Octombrie. Din acestă pauză m­arine locale Tri­buna Soc’tlistă, Renașterea Română Telegraful român, Gazeta Poporala* Foc!s Poporalu', Țărăn­im«* etc. nu apar Au fost rec­h­­­­zi­t *ona­te de Consiliu! Dirigent tipografele W. Krafft si Arh* d­erezana pentru executarea lucrări­lor oficiale, ' Grevisti' au aprobat acest gest ce­rând ch­ur rechiziționarea tuturor ti­pografiilor Ș* punerea lor sub con­trolii! Consiliului* Dirigent sau *1 lucrătorilor Până la momentul de față greva nu a luat sfârșit încă Mișcarea Socialistă întrunirile de azi Azi la orele 7 lu­rn, va avea loc în Hala sindicatelor o întrunire a lucră­­torilor tâmplari din Capitală. ■» Tot azi comitetul sindicatului lucră­tor Hor de la pulberărie va ține o con­ sfătuire în sala Laborator. O GREVA Au declarat grevă de solidarizare cu un coleg al lor brutalizat lucrăto­rii atelierului de croitorie Moscovici *­ Iliescu din Capitală. ÎNTRUNIRILE DE MÂINE MÂine se vor întruni la sediul orga­nizațiilor lucrătorii croitori și birja­rii din Capitală ! CONSFĂTUIREA SOCIALIȘTILOR LA PLOEȘTI Aseară urma să aibă loc la Clubul Socialist o consfătuire importantă a comitetului executiv al Partidului so­cialist cu participarea delegaților din Ardeal, Bucovina, Iași și Galați. Consfătuirea se va ține azi după a­­mpiază la Ploești. Participă printre alții d-nii Făieraș, Grigorovici, etc. NEMULȚUMIRILE DE LA UZINA La Uzina de ga­z și electricitate din Capitală lucrătorii sunt agitați din cauză că nr .1i se plătește salariile și alocațiile cuvenite in timpul războiu­lui pe baza legei excepționale. ARESTARE Secretarul sindicatului municipal Burcă­ a fost arestat și trimis cercu­lui de recrutare. România în censul hotărâtor Ultimatumul vtreg României — c*e senate press Statenă.— Decepații sioștri n'au fost autorizați sa semneze — PARIS. — Consiliul suprem a stabilit termenii răspunsului la ultima notă a guvernului român. Consiliul a hotărât să ceară cu cea mai mare fermitate guvernului român un răspuns care să cla­rifice toate chestiunile puse in ultima notă a consili­ului suprem. Nota consiliului relevă consecințele ce le ar avea pentru Români­a un nou răspuns dilutoriu. Se va fixa guvernului român un termen de o săptămână pentru a-și face cunoscut răspunsul. Presa italiană își exprimă speranța că guvernul din București va ști să găsească un mijloc onorabil pentru a evita ca conferința să fie constrânsă a pu­ne în fapt amenințările conținute in nota redactată de Berthelot. Delegațiunea italiană și-a menținut atitudinea conciliantă și amicală. #■ * * Autorul redactarea notei este d. Philippe Berthe­lot, directorul protocolului la conferința de Pace. * * Din sorginte autorizată guvernamentală și libe­rală, știrea reprodusă din »La­ Presse de Paris“ cu privire la o telegramă transmisă la Quai d’Orsay de către d-nii general Coandă și Victor Antonescu, prin care guvernul român face cunoscut că e decis a sem­na fără retern­e tratatul cu Austria, ne este dezmin­țită. * * Totuși, cu toată dezmințirea dată, înclinăm a crede, că telegrama despre care vorbește ziarul pa­rizian trebue să fie adevărată și dacă n’o cunosc cer­curile autorizate liberale, atunci s’a dat fără știrea liberalilor, a­șa, e că art 13 itf în tratat­îîînd o chestie d­e princitan, rămâne nea­tins. De altfel Serbia prevăzând pro­babilitatea unor modficărî de de­taliu a cerut ca modificările ce e­­ventual se vor acorda României sau Greciei să i se acorde și ei. Tot ce se petrece acum dovedește că pe când d. Brătianu mai spera ca după alegeri să revină la guvern, a trimis ordin de semnare la Paris, — aceasta se petrecea între 4—5 Noembrie — iar când s’a aflat în fața dezastrului electoral, a început din nou cu politica de rezistenta. Dar era prea târziu. Precuse or­dinul­ Semnare cu condiția de a intro­duce modificări? Dar încă odată, art­ 13 rămâne neatins, iar modifcărUa detalii le-a­ acordat de mult- Consiliul su­prem și-a motivat pentru ce. Deci nu se va putea face nici o diversiune în această privință, despre vîzsta Reginei României Roma. — Regina Maria, oaspetea suveranilor Italiei la San Rossore­, a vizitat orașele Pisa și Florența. Presa italiană relevă în termenul cel mai elogiosi caracterul politic al călătoriei suveranei României. „Tribuna" exaltă virtuțile sale ad­mirabile de regină, de femeie și de artistă. „Desigur, spune „Tribuna" că vi­zita sa nu a fost inutilă; dinpotrivă pute­m spune că un trimis mai plăcut au patra să vie din România pentru a reaprinde printre t­MP simpatiile pentru surioara îndepărtată de la Dunăre. Messaggero­ scrie: „Să arăm bună-venira au vastei suverane a re­gatului ce are arâ­ o afinitate de tra­diții cu tara noastră și cu rare s­­talia e unită prin raporturi sincere și cordiale cari sunt un gaj sigur pentru o mai strânsă colaborare po­litică și comercială intra cele două valuri in viitorul apropiat." Plecarea reginei Maria din Vene­ția la București a fost fixată la 15 Noembrie. România semnează dar cere garanții Știrile din „Presse du Paris“ și dezmint de guvern Răspunsul­­ not la Consiliului Suprem Când se va forma noul cabinet Miniștrii au avut aseară un imi­ortant consiliu. Au luat parte și reprezentan­ții Ardealului și Basarabiei. Dânșii nu au putut astfel parti­cipa la consfătuirile ți­nute de ardeleni la Cluj și de parlamen­tarii basarabeni la Chișinău. Până aseară nu se cunoșteau hotărârile luate in aceste două localități. Deputații basarabeni doresc astăzi spre a aduce la cunoștin­ța d-lui Incu și deciziunile lor. Ei vor veni în Cap­itală la orele 7 dimineața, cu un tren special apoi un schimb de vederi iar seara se vor aduna la o masă ce li se va oferi la Enescu. DESMINȚIREA ȘTIRI­LOR DE LA PARIS In consiliu s’a discutat chestiunea externă. După câte știm răspunsul Ro­mâniei dat la Paris, arată că noi vom iscăli pacea dar numai după ce vom a­­vea garanții scrise că A­­liații vor da curs dorințe­lor lor de a găsi soluțiu­ni și ameliorări,— formulate în nota dela lîOc^m­înie. * D. prim ministru general Văito­­ianu ne-a autorizat în acelaș timp să desmințim categoric unele Știri reproduse de un ziar de seară după ziarul „La Presse de Paris“ și după care d-nl. general Coandă Și Victor Antonescu ar fi avut misiunea să anunțe Conferita că noi iscălim iară vreo rezervă- DEMISIA COMISIEI IN­­TERIMARE Consiliul de miniștrii s’a ocu­pat apoi de demisiunea comisiu­­nei interimare a­ Capitalei, — demisiune pe care oficiosul li­beral de aseară, îl desminte. Guvernul a făcut propuneri d-lui dr. Minovici și altor per­soane să gireze lucrările primă­riei București până la alegerea unui nou consiliu-O hotărâre nu s’a luat încă. S'a sem­­nat și decretul pentru înființarea a trei noia secțiuni la Cu­rtea de casație. Aceste secțiuni vor avea să judece re­cursurile provinciilor alipite. Fiecare secțiune va avea rezer­vate procesele fie ale Ardealu­lui, fie ale Bucovinei ori. Basa­rabiei. FORMAȚIA NOULUI GU­VERN Asupra noului guvern un membru al cabinetului, — care nu e general, — ne-a spus: — Noul guvern e încă în studiu. Probabilitățile cele mai mai îi ia au un cabinet compus din ardeleni, și din reprezentanți ai celor­lalte provincii. Nu este însă nimic stabi­lit și problema externă va avea prin stadiile ei, o mare înrâurire asupra ca­binetului care va succeda celui actual. Hotărârile decisive în a­­ceasta privință, se vor lua după avizul ministrului cu care am convorbit, — după deschiderea Parla­mentului. STIMAM DAR CU... RE­ZERVE CE să mai răspundem la așa zisa desmințire dată de generalul Văi­tuianu ? Nota aliaților recunoștea posibi­litatea unor modificări neînsemnate mai ales ca delegații României și­ au discutat redactarea tratatului spe­cial. Dar ceea ce iarăși a afirmat-o, în repetite rânduri, Consiliul su­­ptem și a precizat-o printr’o notă i b­irjüin fo­riat de b­aieți din Căliși In localitate s'a 'infigurat cu de­ o­­­­bită solemnitate deschiderea cursu­rilor a ce­lei normale de băieți înfin­țată la 1 Septembrie. Dupfl a muncit încordată de două luni și jumătate d loam F Ruricas­­cu, Profesor la liceul Știrbei Vodă și acum profesor de podigorie și direc­tor al și­ oul«*, » reușit săi înzestreze școala cu mobilierul și materialul di­dactic strict necesar pentru începe­rea cursurilor cleselor 1 și­­ 7­» Serbarea inaugurării a început cu serviciul religios oficiat de P. V. Na­ticul­eseu D. Bu­r­ceacu sp cuvăntar«» d­e deschidere a relevat importanța școa­­lelor nom­ale de Învățători din legă­tură cu noua organ'/a­re poeti­că ce­re a deplasat pentru] da greutate »| conducerii tării către tmassa cea ma­re a poporului Pent­men a cest popor să-și cunoas­că pe deplin drepturile și datori­le trebue să se luminneze și să aibă conducători destoinici. Școa­la normală are memb­era de * dn­na­thmîl Pe acești conducători, cari mer­gând la sate, să lupte contra igno­rantei și să Împuțineze numărul *• n.alfabetelor D sa a enumărat greutătile ce a in­­tâmpinat In orgai­za­rea școalei pen­tru a căror Învingere a avut concur­sul prefecturii județului D-sa a mulțumit fostului prefect d Srm­a N'cu­lescu cum și d-lui Nicolae Ioan, directorul prefecturi­i prin a căror stăruință s'au dat sumele ne­cesare din beneficiile Comisiunii de aprovizionare și s’au accelerat lucră­rile de efectuarea mobilierului la școala de meserii din localitate Corpul didactic al școalei va fi for­mat deocamdată din profesori deli liceu cari a a luat ore suplimentare. D NICOAE IOAN, directorul pre­fecturei a răspuns d-lui Burice­scu, arătând că d-sa și d S­ irra Niculescu și-au făcut numai datoria Școala a­­ceasta trebuia să existe de mult. Matache à împrumuturile pe gaj Consiliul de administrație al Ca­selor pentru împrumut pe gaj în ședinta­ de la 15 Noembrie car- a de­cis să recomande caselor județene a sfătui­te debitori să achite împru­muturile, vânzând recolta gajată. Acestor debitori deocamdată nu li se va mai acorda credite, întrucât cerealele ce le­ au depozitate re­prezintă o valoare pe care o pot utiliza pentru exploatarea agricolă. Se vor acorda însă împrumuturi și inventare agricole, acelor per­soane cari nu vor putea găsi ere­dite în altă parte și cari vor certi­fica suficient ««voia creditului ce cer. OCA DA ZILEI 0­O­L­­I­LO­R DOCTORUL. Bântuc boli e drept, dar ba^is^taU nu­ e așa gravă... . . . 0 să-ți tăem­ o mână, on p c or, o *a-ți facei» ȘP+ «pe­­rație fie apendicită și... ești vindecat,___________________ ■v^OTiepwwwi­ șsKa«^­­1 T­ amm Regele Caro­­ls războiul mondial Destăinuiri senzaționale­ ­­­ Regele Carol refuzase dinainte colaborarea militara a decizirții dreslică a Romeiul Atitudinea politică a Rege­lui Carol față de războiul mon­dial, nu­ este de­loc lămurită,­­daca că el ar fi fost un germa­nofil gata să sacrifice România interesiilor primei sale patrii, s­ j dovedește tot mai mult neînte­meiată Ziarul clericalilor nemțî „Germania“ a publicat mai zi­lele trecute un articol senza­țional mai cu seamă pentru noi românii, prin care o persoană inițiată face destăinuir! din cari rezultă că Regele Carol I denunțat, înaintea izbucniri războiului mondial, colaborarea militară a României. Recreîe la rol cere r­o­iu­foc­area plenului de război „În România, așa destăinueș­­te [Hisoana inițială, planul de război pe care îl elaborase sta­tul major german sub contele de Schieiffen, era foarte cunos­cut ca și în lumea întreagă : a învinge întâi Franța și a trans­porta apoi armata de la Vest la Est pentru a ataca Rusia­ pe când Rusia își perfecționase re­țeaua de cale ferată, cu ajutorul financiar al Franței, statul ma­jor român ajunsese la convinge­rea că planul Schlieffen nu era aplicabil, căci rușii erau de a­­hmei în situaținne de a concen­tra trupele lor cu mult mai re­pede, de a lua ofensiva înainte ca Germania să fie victorioasă la Vest și de a zdrobi pe aliații Germaniei din Europa orienta­lă. Cum regele Carol se asocia­se în secret Triplei Alianțe, a­­ceastă nouă perspectivă îl ne­liniștea,­ fetele Carol care modi­ficarea gu­r­u­­i militar .Atunci regele Carol propu­ne mai întâi împăratului, apoi generalului Moltke, șeful statu­lui major general, proiectul u­­nei importante modificări. Du­pă acest proiect, Germania tre­buia sa adopte pe frontiera sa occidentală o atitudine complect defensivă, lăsând francezilor grija de a da asaltul. In acest scop, trebuiau să se construias­că fortificații apropiate, for­mând un lanț de obstacole ca cele pe care Franța le posedă pe linie, Toul-Verduin. „În schimb Germania trebuia să arunce contra Rusiei, din ca­pul locului, partea mai mare a forțelor sale, și trebuia, coope­rând cu forțele amaro-ungare și cu armata română, să bată și să nimicească armatele pe care Rusia le-ar fi pus în linie la începutul campaniei. Regele Carol presupunea că efectul moral al unei asemenea victo­rii, ar fi determinat sfârșitul întregului guvern. Declarația drastică a reg­erelui Carol „Regele Carol emiea el într’a­­devăr că Germania va accep­ta proiectul său ? Sau prevedea că Germania îl va respinge și’șî rezerva de a lua act de aceasta, pentru a se degaja de o alianța pe care națiunea română nu o sancționase ? Ori­cum, statul major refuză de a modifica pla­nul Schlieffen, iar regele Carol termină tratativele prin declara­­ția netă că se poate cere Aus­triei ca să lase ca armata ei să fie zdrobită de masele rusești, dar că aceasta nu ne poate cere României“. Col.6C ie consiliului superior economic Consiliul superior al economiei naționala a fost convocat pentru siua ds Ut Niemuri[ crt. ara < p. m tn locala] Ulnisteraln] In­dustriei «| Comerțului. Din acest consiliu fac parte domnii: Const. boroilid, reprezentantul agricultorilorj Dr. St. Cerchez­el D. D. Brasadiru, reprezentant­ al industriașilor! N. N. Zana președintele Ca­merei de comerț București și Vasile Andrea, seu, președintele Camerei de comorț din Cra­iova, reprezentant­ al comercianților­ N. P. Ștefănescu și C. Neamțu, directori de Bănci românești; Dr.g. Al. Periețeanu directorul ge­neral al C. F. R.[ Ch. Cipoianu, directorul general al Împroprietăririlor și cooperației sătești; Dr. I. N. Angelescu, directorul gene­ral al comerțului­ Leonida Colescu, di­rar­h­ul general al Statistica­; Dimitrie Cheor­hin, directorul general al vămilor; C. Danielopol, delegatul Băncei Naționala a R României; A. C. Cuza și Dr. C. D. Creangă economiștii VI«­ tilă I. C. Brătianu el Anghel Saligny, iug!, nori; G. Nicoleettu și Sandu Aldija, agronomi; S delegați ai Ardealului și câta 1 delegat! «I .Bucovinei și Basarabiei.___________ ,

Next