Dimineaţa, ianuarie 1920 (Anul 17, nr. 4908-4929)
1920-01-14 / nr. 4917
» r «iLTifneLs stob De la Consiliul de Miniștrii Al"9"r"'—Sirta Propuneri« ministrlui «Se intrne. Ridicarea stazei da asendiu și a cenzurei.— noul director genere! al polelor.— evenimentele din Hs-s.a. D Vaida, aceea decât ori dimineață Ui Paris, a tinut să adune DiP-mecd intrun consiliu de miniștri ne fon colegii săi alături in Cattald. , S'au discutat câteva chestiuni de mare importanță . Pe căi aflăm, d. Dr. Luna a cerut primului ministru ca înainte de a pleca să se pronunte asupra câtorva propuneri cari reclamă o eroir med dezlegare. Ministrul de interne a cerut ca înainte de toate să se suspende starea de asediu și cenzura. Ia urma unei vii discusiuni, s'a căzut de acord ca d-rul Lupu să prezinte regelui chiar ori decretul pentru suspendarea stărei de fl seum și a cinsurei la regat. A urmat apoi un schimb de vederi la chestia amnistiei. Unii dintre miniștri s'au opus, iar alții au cerut ca să se facă un raport med amănunțit spre a se putea examina astfel cazurile cari vor putea intra în cadrul unei amniatri. Ministrul de interne a insistat ca aceasta să se facă căi mai ferude, căci si parlamentul o reclamă. D. Vadda e rugat ca această chespuin să nu se rezolve înainte de întoarcerea d-mle, dar să se pregătească toate lucrările spre a se xamina chestiunea in cunoștință de cauză. In urma propunerei d-ru M Lupu, consiliul de miniștri a aprobat nu-t mima d-M PHulescu, inspector general al poștelor si telegrafelor, ca director general. D. Fßirfch’a făcut nici o comunicare consiliului tigrupra chestiunilor externe la ordinea silei, dar s’a norbit de evenimentele din Rusia care ne interesează acum mai de aproape. S’a emis idea ca d. Vaida să supună Consiliului Suprem eventualitatea unei propunerii de pace din partea bolșevicilor și să ia avizul aliaților în această chestiune. Se pare că d-rul Lupu, ministrul de interne, «i’ar fi pronunțat în favoarea unor tratative de pace dacă bolșevicii o vor propune, bineînțeles finândume in curent pe aliați cu aceste tratative. Rămâne ca d. Vaida să vadă la Parte ce hotărâre a luat Conferința în chestia rusească și dacă ni se va cere să nu stăm de vorbă cu bolșevicii, chiar rând, ne .«»«• adresa a propunere formală de pace atunci să se întrebe Antanta ce gargnnții ne oferă pentru apărarea frontierea dinspre Rusia și în ce condițiuni putem să rămânem pe picior de război cu Rusia. D. Vaida a promis că va căuta să se informeze la Paris asupra tuturor acestor chestiuni așa că evenimentele să nu ne surprindă fără a avea avizul Antantei. — Rep. *■ EDinlOBleMiB flis'a $oui SUOCOS8 bolșevce.- -Comuniert oficial bolșevic.Exodul populiei în fața bolșevicilor Tasch«noi. 9 ianuarie. — Ziarele din Cop[nliogia comunică ca Irkusch, unde revoluționarii social fiști opere,a,2ă împotriva guvernului Cobeiug a fos pus în skre de război de către japonezi. La 6 ianuarie trupele roșii au on cureat Taganrog, capturând o mare pradă de război. La 7 ianuarie vii» pe« roșii au ocupat Novo tcherkaissk capitol« biî Den'kin, capturând d,J ar«menea o bogată pradă de război Fronkl de răsărit. Ofensiva noastră continuă în regrupa Semipala» Kirsk- Trupele noastre au ocupat la 8 întimiari« localitatea Krasmioiansk. Ceea ce a mai rămas din «rmak în» tăia, a doua și a trebu? inamică s’a predat. Până acum am făcut 60.000 prizonieriî, și am capturat colos ® 1 material de război. Varșovia. — Guvernul polonez luat inițiativa de a convoca o conferință a tuturor țărilor dogene pentru a organiza apărarea comună romm bolșevismului. Se așteaptă pentru a doua bunătate a lui ianuarie, sosirea la Varșovia a reprezentanților letoni, lituanieni, estonieni, finlandezi, ukrainieni precum și a delegaților republicilor caucaziene. Se speră și în participarea României care, prin faptul retragerei continue a lui Denikin, e amenințată să se găsească in vecinatatea imediată a bolșevismului. " Varșovia. . ..Kurier Kodziony" din Lemberg anunță că între Kiev si Woloczsk miloane de polonezi, ruși si evrei fug in fata bandelor bolșevice cari se dedau la prădări La Zmerynka. 15.000 din acești fugari cari in venit să caute un refugiu in acel oraș se află intr'o stare lamentabilă. Tot așa și la Piostkaow , locuitorii și ofițerii din armata polonă caută să aline mizeria refugiaților. * Vom axe a ■ ific-moive In consiliul de miniștri de ieri, d. Mihai Popovici ministrul lucrărilor publice, a anunțat că problema transporturilor se va ameliora in curând. Pentru a face față nevoilor, s-a dat în reparație, țn diferite ateliere particulare, 100 de locomotive care vor fi puse în stare de funcționare în interval de cel mult o lună. Ar fi bine dacă această lună de așteptare va fi ultima! DIMINEAȚA Belgrad — ia «rm* dorinței Prințului Alexandru ai*t*ale fœ nerai« sau aminați pentru zila de 26 ianuarie. Prințul doreste ca mai In ta*u să asculte dopant«16 Slovenilor și nemultumiri lo r fatâ de guvernul central din Belgrad. Dop'Mașuini din Slovenia. B«su'* y P«amatia v«r fi primit« săptămâna aceasta In audiență de Prin d'l Alexanltru care dorește să le ascute doleanțele. (Ag. Dacia). ’ O expoziție românească în Itali a O Romanca c* n« i«ce einst« s Virgin*« Tometatu ăcrocco Ara »zistat deunăzi la lîiatug<(ratoa Expoziție) d n«( Tomescu Ser0«»1 la Ttanirul Argentuiil).u Primarul R ° - t ® i. Ministrul de Bel ®-Arte [ toate a«tot»totile. Leg^tom» noastră $> un public imens compus di ® toi c ® capital ® ar ® man rainau ș mA distins, timp d« mai bin ® de 0>rä s’au perindat ín arogantul Poyor admirând, comu nitând. sau dând. Taboretul atât de personal, tablourif« nc^stei femei foramonate de soar* și da lumină 0» cdc ® resc cu desăvârșiri. Arta subtilă cu care a reușit să-și creeze un gen ce-1 ricutnost d'altr’« mi«, căcii lucrează numai en plein air. am pus’o in pomul rând printre ITT vrei artaatt ar Italien A sfmsit o trevelata ® pentru toți când acum câțiva ani ai o modestie inerentă oricărei valorizare, a expus nu un taablou nici un giuvaer, dolt3 ferit ® oaici se joacă la ba«, prin fereastra deschisă intră soarile... C ° impozitia, desemnul, delicateța C ° ntururilor sculptate în *ooină C* dă, originalitatea Intr un subiect atât de simplu fară a?a ,e apreciate încât tabloul fu im«diat cumpărtĂ de pe» măria Romei, acum ee găsite in Muzeul din Campidoglio. De atunci somit abia 4 art — compatrioata noastră a me rs din succces în succes. La «n concurs „Pr ® pa ́ rla“ car ® «v ®ac* temă războiul mestirial, la care au luat parte tot artiștii italieni, Virginia Temescu cu «n triptic imponent de o vastă co*ncepție symbolică. ai o extent'® îndrăzneață, owagioassă care și în divisioniism ști« să creeze un mod cu tot individiuial. o manieră a »a a fost claisificată la La Miano critica unanimă a proclamat’® cel mai interesant Și mai original ai fost din ultimii ani“ — și tablourile s’au vândut aproape toat ® în 20 de zle. La Qem[va< fa T#r%oc›1 mai d ® seamă artiști, ca pictorul] Gross[ scuiltfoiruil Bustoilfi. Pennosilioo și alții au făcut tinerei noastre pictor'te [lo2ji,]e cele mari sincere și cele m ® măgulitoare laude. Pânze micri și sugestive, deși din prima manieră a artistæ!, au fos disputat ® de corectioniști, cari și intuiția Caracteristică a pricepător for și-au dat seama de valoarele intr’un viitor apropiat a acestor tablouri, „Odalșca dântuitoare“ amintind lașiva atmosferă orientală, concentra pe armoniosul ei câ np, tainele reflexe ale zorilor, pe când o altă perlă din harem, în altă operă, ascultă răsfățuradu-și fecioreasca-i nu, citai ® pe un divan, vrăjito uncî țigănci care-i dă în cârti. Din cea mai semnificativă I"crarp a Virginei Tomescu este „Salome”. Corpul nervos și serpanitm al Perversei adolescente, cu un gest d'" spasm voluptos se încordează într-o dorință vinovată de a s săruta l capula vrd al Sf. loan Botezătorul . Două scltvve îngrozite de nebunia erotică a Salomeei privesc înfiorate. | da iaj&teneu Plaga sinuciderilor D. dr. C. C. Decusaru, șeful sta tistic*! Judiciar» a ț'inut Duminică sw era o interesantă converhită d«s.prr plăgi* s'inuciderilor. După ce arată că amu! n'are drei toi să'$' ridic* viata, căci nui aparține numai lui c! și familiei și societatei din care fac« parte c« membru, fac` muteresant istori' asupra «votatiunii s'nuciderilor » lndi*nl. Ebrei. Greci. Romaiéi, în evul mediu și asupra timpurilor de față dă 'nt«resimte d@te asupra sirevederiilor. In Europa 1 ° c 55-65 de sinucideri pe an; dacă se țin îi seamă și cere toatate, «1` ating cifr. la 100.000 d« sinucid jeiî, !» I^omânia sinuciderile sunt în continuă creștere de unde :n 190! erau 227, în 1912 © l ® ating cifra d ® 450 d« snciideri p* an, dacă s' adaogă și tentativei« «1« tr«ca* 1000 atricuflt]. D Decusară arată aici cauzele s’ "uciderilor; mizeria care contribui cu 16. 7 la sută din totalul smuci(Ierforb»»!«!« cu 53, 5 ,la suită, aicotismul cu 4, 7 la sută, c*ntrari* tătii* vi ®>f*18. 4 la sută. D. Decusară propune dat r ©m«de fortificarea sentimentului religios îi sufletul uimitim*i; răspândirea cultirii și educatia pel in păturile cât ma largi 'adl ® potpori luî: ilor penitru ? tenuarea mizeriei, casã de economi ® bănci popular ®, societăți de asigurare c ° ntr.g accidentelor, lipsei de in. cri oomira b ° alt or bătrânețel, so , cetăti filimtroțpicri «sile, etc. interzicerea băuturilor sipirtoase. D. Decusară rrt.il propun« în sfârș*t: măsuri de vestejie pentru sinucide era consumată, refuzându-i«’ c`ul sinucis benidicțiunea religioasă, ceremoniile de îngropare etc., iar pentru tentativa de sinucidere pedepsirea lor c» dedat special, cum este in Anglia Art America unnde © 1 ® sunt asimilate cu tentativele de omucidere. lonmifica i si Parii CHESTIA ADRIATICEI - PACEA CU UNGARIA Ly ° n. 11. — Membrii guver***lor aflate au ținut Sâmbătă dimineața la Quai d'Orsay două ședințe distincte în cabinetul ministrului de extern ®. D-nit Ci`m ® rve'ca«, ' Ltoyd G«orgo ți N'11 * au deUber*t cu asistența d lui Dutost» și a lui sir Maurice Hankey; ei s’au ocupat de chestia Adriatic ®!. Ei vor relua chestia în cursul după amiezii, după ceromnia care march ®»i intrar«a fn vigoare a tratatului de Versalle«, și vor asculta probabl și delegația iugoslavă. In acela? timp în care șefii misiunilor alate țineau ședință n cabinetul ministrului, a avut loc>estă întrunire alături, în Salonul Orologiului, la care au luat parte Nordul Curzon. din. Sciailoja^ Wallac ®, Matsail și Berthelot; ei s’au ocupat de o chestie relativă la Rusia merdiopală și de diverse probleme (secundare interesând Ungă : 'a. Una di n aceste probleme a fost următoarea: guvernul iugoslatv a observat că pactul din 1868 prin iar* regatul Croato-Slavop s’a al. •>"t de Ungaria, prevede o «numită epart'ție a sarcinilor financiare între ce le de*uämăr* și că această re part’tune trebuește i aplicată cu* prilejul traficrui d ® pac« cer ® desparte acum cele două state; ehe* tâa a fost trimisă înaintea tm«I cumisiuni de jrisconsulți. Pe de altă parte tratatul c ® s ® va încheia cu Ungaria va asigura iugoslavilor p ® uru o anumită periadă o parte a cărbunilor din minele ungar ® de la P ® cs. 14 Ianuarie Tourilejo Bulsono Lupte sângeroase între soldați și muncitori Un manifest pentru detronarea lui Boris I Belgrad. — Se anunță teo Sofia că în Bulgaria 3 tulburările continuă. Funcționarii și muncitorii au declarat că nu mai vreau sa lucreze sub vecSnul regîm și au cerut demisia lui Stambulinsiki. Belgrad. La Tornova au fost cu grave încăerări între muncitorii de la căile ferate și soldații înssărcinați cu paza și conducerea trenului, klindtarii din Sofia au cerut soldaților să înceteze lucrul insă aceștia au refuzat făcând uz de arme și mitraliere. Sunt peste 300 morți și un foarte mare număr de răniți. (Ag. Rada) * Belgrad. — La Târnava comunistul Sumerov a lansat manifeste către populația bulgară cerând detonarea lui Boris și proclamarea Bulgariei ca iritat communist.—bnnnarul a fost prins de țărani și a fost grav bătut după care a fost transportat de către autorități la un spital din Sofia. (Ag. Dacia) CE SPUN CALATORII P ® rspans sos'l» ac*1 m dl» Bulgaria. aduc armănurd* mai țvre^s» a»u pra •venim*nt›lor C ° s* petrec î* aceasta țară. Mișcarea rev ® î»d ° nară * luat triceput acum tr*i săptămâ»! prin d ®clararea d* gr@v« în diferit* »rar* S* părea că acest« grey* »u bază mitului nemulțumirile de «vd1» proî«si«n*l: m c»rănd s’* văzut că ei ® s*mnt numai semnahil u*i«í revolut» cu caracter belșevic oar« tiEte să întroneze comunismul după modelul rusesc. I« se« aș timp s’a mai observat că întreaga mișcar« a fœst c»nc*p»tă Ș’ fr ® foc»tă da bo?î»vldî rușinariu timp»»! din urmă *11 trimes numeroși «misa ®* 1 ® Bulgaria să aprindă foc»! revoluti ®!. Astfel printr’e mlșcare de învăluiri a Ro imânie i b«Ișoureli sp«ră să conuminez ® Balcan 11 ca ap«î flagel»! să se întindă mai dftptico. Act»alni«nu« întreaga viață ›ca nomică a Bulgariei este paralizată; trenuri!* nu mai circulă și în milt* comrnn* s’au Instituit o ®*ranszetu comunist ®. Triefoanel ®. tel*graf«iertorie« mijloc de comun eal* fiind !»trerupte, guvern»! se găsește în neputință a lu» vreŭ măsu ®ă eficace. Armata c‹ s* găse› s»barm« und« n’a fraternizat d' revoluționarii, este put4» nam«r ° a să; contingentele mobilizate nu au răspuns la chemări. Iar trupei« a date, in majoritate francez« su**T co mpuse din cât«va bataliona«« d` n ® gri cari mi sunt în măsură a mențin« «»rdirea. In această siimati ®* revoluționarii au distins fabricii ® vagoane!® si !° c»nt³<lvel«, depozitele de alimente, find stăpâni apri»p† n ° întreaga Bulgari ®. Oaltă fiind r»pe zici»n*a cu c«r« revoluta s’a î»tins și '’«spurinta guvernatrul d ® a 0 împ’* juica, mulri sunt în credință că pri 1 ( ni»! miniatr» Stambol nsk* ar fi de c ® ® av@nsă cu b ° lș ® vicii ruși $! mă j surii ® Iul ar mase» nun*i în fata j apațibb- adevăratele !»î sunt«nisi. j Ori cuma gr fi slbia^mea în Bat Kari*. st»r ® a ae tuciuri este mult mai alarmanta de cum se credea In timpul din uron. Și merită o deosebită atențiune din partea noastră ________ Th. V. *r Boala A h epscopului Nielhammer Arhiepiscopul catolc R. Netehammer din Capitală se află greu bolnav, având o dublă pneumonie. Arhiepiscopul, se află in palartul episcopal din str. Esculap, și este asistat de mai mulți medici- Boala decurge în mod normal, și medicii speră să nu se ivească nci o complicație. Arhiepiscopul Netzhammer, este in vârstă de 57 ani, și orice complicație i-ar fi fatală.. De către medici curanți, «>’ sfasms că pe ziua de emistarea bolnavului este staționară. Ziua de Crăciun trebuia să fie zi decisivă pentru Palat. Mai întâi tânărul principe a trebuit să sufere timp de trei zile asalturilor din ordin, ale colonelului canadian Boyle, care voia să-l silească să iscălească niște hărți prin care el ar fi renunțat la soția și copilul său. Asaltul însă n’a reușit, căci principele a rămas statorniic în hotărârea sa. Al doilea asalt a fost dat de d. profesor Murgoci. Același rezultat. Al treilea asalt, este susținut de d-nii Vaida și Iorga. Rezultatul nul / Ia sfârșit asaltul definitiv este făcut de însuși regele și regina, "can din ziuă de S Ianuarie pleacă spre Bistrița unde ajung în ziua de 6. A doua zi principele a avut o întrevedere, fără martori, cu părinți săi. Rezultatul a putut vedea din faptul că după 36 ore de ședere la Bistrița , familia regală s’a înapoiat la București. Pentru aceasta s’a contramandat o vânătoare organizată pentru a doua zi și vizita la Cluj, care nu s’a mai făcut. Prințul a rămas tot la Bistriță iar paza s'a îndoit. Și pentru a avea acest rezultat, Siguranța generală a cheltuit suma frumușică de 500.000 lei din bugetul fudic al Statului Român ! Fie, dar scump și -tl prea face » WILHELM P NU VA MERGE LA PERU Lyon. 12. O telegramă oficială parvenită legației Perului Ui Paris .declară absolut inexactă știrea publicată la Paris, cum că au trimiși al Uri Wilhelm II ar fi avut o întrevedere cu președintele republicii Peru in scop de a cere autorizația pentru ex-Kalzer de a se stabili de Peru. Foița „Dimnezei** 37) Cercetașul glorios Mare roman popular din războiul nostru de Gheorghe Kuliski a mers repede timp de un ceas, când zări venind o patrulă ca să scape intră în curtea unei mari case boerești. fn fumd văzu ușa unnai remize deschisă și se hotăra să intre acolo ca să aștepte până la ziuă. Dibuind cu băgare de seamă, ea făcu câțim pași și mare-i fuibui cutea când dădu de pereții lucioși și de roatele unui cupeu. — Care-i acolo? se răstiim glas somnoros dn iteriorul băsurei— Om bura frate ! Sunt militar, caut; adăpost. O lumină sclipi un cap apăru la portiță. Petre văzu fața unui bătrân cu sprncenele stufoase. , — Ma de înăuntru băete, zise or*u! «braț- Din -ce tu ® 5 ® te pripăși și aci? Im cupeu erau două pături cu cari se înveliră. — Ia spune de unde te giși ? Ai scăpat din laba nemților? chiar acum? •— M’aui scăpat alții, esar d-ta cândești? — Eu, cine să fu? M’a adus boemi de la moșie pentru grajdul lui. ăsta. Știu boot'ul meu e ministru și țin nemții la el-Cum s’o luminatde ziuă treime să șterg trăsura și să fiu gata, are un vizitiu care țipă la mal ca un turbat Boeml se duce la Cotroceni la masă la Macânsin pe la unsprece ceasuri. Dar turile unde ești, bre copile? — Eu din Tg.-Jiu m’au prins pe front, m’au adus aci, am furat nișe haine de la un jidan și vreau să fug la Buzău diraă ai mei— Păi, ai noștrii s’au retras încolo sus, hăt stoe Tecuciu băiete de acu1 nu le ma' oaks' fu urma. Ude, de când te am zărit, part că mi-am văzut feciorul “eu săracu. Așa era ca tine. Ia strai să te mai privesc-Moșul aprinse din fiu brichetu! și-l ținu aproape de fata cerceta uui. — Uite asa «a. Doamne. Be %scum te chiamă? — Fetre — Pe al m'du Hate și câne și« pe «tot de o fii că s’a dus pe jos cu cârdul. Mare focipe noi. Ști ce băete. Nu ți-așî zicie să rămâi la curte la noi că tot n’aveaM pu de servitor acum- Nu te ia neamțul din casa ministrului. Stai zău la noi, o să spun că mi ești n ® Pot. —■ Bine “oșule- ""armură petre care se încălzise binișor lângă moșneag. Să stau dacă zici că's ai noștri așa de departe. Sunt mort de oboseală. — N’aveți decât un bucătar bărân și două fetșcane Te primește boemi Și lui chiar pot să-T spui adevărat. Sângele apă nu se face băete. Nu te dă el flontil ar< ba chiar o să ‘e ajute ca să treci în Moldova. Lacrimi fericinți începură a curge din ochii nefericitului Petre-Da era nenoroc ! vedea bine; era nenorocit și totuși găsise un sprijin bun. Moșul vorbea ca din evanghelie. Are să ajungă in Moldova. Min strui. ffiumal ministul putea să-l scape. — Cu ® îdheamă pe boer ? — Păi conu Petrache Carp, el eram mare acum după Macânsin. Te duc eu la bucătar și vorbește el cu boerul. Staicoleanștii băutul “cucă să vezi și că are să fie bine!— Nu fi bine să fac armat me dianăuntru ? — Nu-i nevoe ave“ un sergent toc poartă dar doarme acum și el alături, în odaia portarului. Nuntră nici pasărea în curtea botarului nostru. Dar“își se liniștește. Era așa de bine și de cald lângă “oșul acesta încât Petre se lăsă în voia somnului și abia în ziuă fu deșteptat ușurel. — Scoală fiule, haide la bucătărie- Să vezi ce bine are să-țî prindă un cer ușor. Afară oscolea o negură, o Wguiată de nu vedeai la doi pași. Străbătură curtea și intrară într-un subsol unde un bărbat cu sortul și tichia albă părea că-î așteaptă. — Ești mlitar fugar? — S<Tgf.rit rănit. — 11a de cu “vne, să țî schi“bî hainele. Trizoră într’o încăpere luminată de o lampa. Petre fudidhist cu ițari și zeghe, șorț alb ș' o căculă de “tei. — Aî să stal numai trei zile așa pe lângă casă să am timp să vorbesc cu boerul. Acum e necăjit. Nemți arestează pe toți boarii din București. Au u“ pitit hotelurle cu eî- Conu Petrache e “amios. az! să duce la, generalul nea“!-E tare supărat. Cte- vom vedea “ai wfela“ să-I vorbesc de d-U. Eș*e tânăr, ar fi bura de fecior și chiar avem nevoe. — Eu am învățat alt “eșteșug. — Hm. da însă vezi ce iarnă se pupe. Stai calea să-ți aduc niște catastife să-“I faci socoteli. Ai căzu* bine, prea erau toate în capul “eu-Veni curând și “oștii ce cu sprincenile stufoase șî se recomandă Neculai S“cureanu din Țibănești, prietenul din ajun. Afară viscolul urla să prăpădească pământul în casă era cald și curat; Iiniște ca în biserică, iar bucătarul protector îl îngriji cu friptură de berbec și vin negru cu“ de “uit, de mult nu m-ai gats ase bietul Petrică. C. c Petrache plecase cu cupeul și nu se întorsese acasă nici când se înoptase. O fată care ținea loc de fecior în casă veni în subsol cu știrea că boerul îșî dă de“isa. Nemții au cerut 55 mioane de la locuitorii din București. — Auzi ? Să dă“ și banul de pâine? — Da, tot ce ave“ să depune“, ca să ne răscumpărăm. Altfel pun tunurile s' praf fac orașul. Vorbiră “uit și “uite; toate svonurile sinstre erau repetate cu convingere în casa ministrului care poate că știe mai puține decât el. Petre asculta duș pe gânduri- Din toate vorbele lor înțelese că ministrul nu era cineva de care să nu se fi putut apropia Ș: se hotărâ ca la primid pr lej să-i vorbească și să-l roage să-i dea ajutor pentru a putea trece în Moldova. CAP 34 PLORICA IN PERICOL Florica Mureș- rusoaica Maria Varslievna- Vasile Godularu falsul șofer și Octavian Cordea, cari nu erau decât Stuhanetz s' unealta sa. Carol Weill enau de câteva săptăm ânî instalați într’o clădire frumoasa de Iașî- în serviciu] “nistrului Alex. A Ion Florea, cum îi ziceau toti, era cercetașul atașăt pe lângă curtea maistrului și aveadestule bebî un “ai cu supravegherea aprovizionăreî. Ne aduce“ aminte ce iarnă teribilă se deslănțuie în 1917. De dineață și până în prânz Eorea umbla pe jos pe lângă căruța ce aducea provizii; după amiază executa co“isioanele tuturor de casă. Florea era însă “micu“it; nu era sub ochi celor de cari trebuia să se bea“ă. De mult înțelesese fata că cei doi inși nu prea erau oameni cinstit!. Nu“aî “ada“ Vaslentj, o proteja, ba uneori simpatia că! «Ura rusoaica era pentru ea “ai rea <3e..â. dușmăna lui Stuhanetz și ironii,-.s lui We M. turna).