Dimineaţa, ianuarie 1920 (Anul 17, nr. 4908-4929)

1920-01-14 / nr. 4917

r l V < Ab*#/ Dezorippear&s în 1914 cu Mill a .fzDuci Biț­ihiaî^a ca­tastrofa în^Tmesta, câțiva­ ocOn ° if­iș­ti $1 sau­ gând»t%r» a» scris pagini fo­ar­te competente asupra pagubelor pe caire le va sprijinjuii războinii. Când rdc^tim acîumt pa­giniile de astunnci, ve­­dem cât de neputincioase s­unt chiar mințile cele mai înți ©leipte, de a pre­vede. Cât de departe au fost toți savan­ții de realitate și cât de m­ult a în»­­ trscrit catastrofa tot cefea ce se pun­teai închipui Cei patru ani de războiu au în­­semnat o schimbare atât de funda­mentală și au pătruns atât de adânc cu influența lor novatorie în­cât, în­­tre începutul și sfârșitul războiului, —la di­stanță numai de patru ani,­— nu mai era ritmic la fel, în afară de câtev­a oameni și de câteva relicve ■ [UNK]id - I - in................. sn­­’*, spormea­­ materialului, iata <> adevăratuil lea­c pentru ostenirea traiu­lui. Tr­ebue, apoi să se găseais­că și mo­dalitatea inălțărei morale, a goilvar­ni-zăreli­ [UNK]•energiilor și a redeșteptărei conștiințelor astăzi autoritîti. Ne aflăm In fata unui fenomen de psih­ol­o­gie socială trecător. Cu alte proporții, societățile omenești au­­ rnsiast trecut prin assernepea qpoico de dezagregare dar echilibrul și c­he­­ziumea au revent. "Pentru grăbirea refa­cerii morale este însă, nevoe ca sus, în cârmă— să nu mai fie deichi oameni funda­mentați cinsti­ți, oameni cu restpecttulî legalitătei ?i cu un mare devotament pentru binele public. CONSTANTIN BACALBAȘA comandamentul înalt, trupa, arm­a­­ment­ul, instrumentele, metodele de lu­ptă, generalii, efectivele. Acestei formidabile încordări de energii aa urmat a ceea ce trebuia să urmeze: obos,carja generală și o dezorganizare complectă. Dar dacă dezorganizarea este ma­­­re în dometor al lucrărilor materialle,­­ dezorganizarea cea miai priimejdie a ■ să este,­­in­să, aceea a c ° fastiipitel­e­­r­menești. i Producția lincozește, traimspo­rturti­­le rim se pot face l­a altă dată, sc­h­im­­­bul de mărfuri e împiedicat, situa­ ■­tia financiară o deza­stroasa aproa­­­pe în întreaga Europă, prețurile măr­furilor cresc spă­imântător, este bi­­­­ne înțeles, un dezastru. Dar aceste nenorociri sunt aproape ne­­­ însemnate fața de primejdia cea mai­­ mare care e; dezorganizarea umană. 1 Oamenii nu mai vor ssă nnuni cear ( ..Î'T .':<T­C? ■ [UNK] Or m.­ ■ , Iată im fapt oare­­cer­e­­ deslușire. Dintre numeroșii beligeranți, carî < au luia­t parte l­a luptele de pe 1914 la 1918, unii au fost biruiți, ilar ceilalți­­ au fost biruitori. Fireste, pagubele cele miai mari a trebuit i să le­ ndure , biruitiT si dosicu­raj;­roa Cea mai mar­e re să fi­­i instrați în conștiința lor și de­ t primnirea morală și dezgustul pentru tiranică. Și­­ cu toate aceste se in­tâm­­ s plă­caim­ din potrivă, pe când p«sp0 7 ruf­­ învinsei Germanii s’a puis, cu ho ‘c târâre, pe o muncă încordată i pentru u ridicarea economică a patriei, în bi­ I, viitoarea Românie o parte a popo«, c­ruilui ă pro­ape »a mai v­rea să muri­a cească. n ȘtSrî din izvoare competente pe cimienință cu încetarea comunicațiilor d pe calea ferată. Personalul este a­tât­a de refractar muncei în­cât nu ar fi­­ de minare ca să ajungem și la acea­ n­stă extremi­ta­te. Dezorganizarea conștiințel­or este atât­ de întinsă în­cât toaste bună-­­ voințele întrunite aje tuturor oameni­­­­or de inimă și cu judecată diiin aicea- o stă tară cu greu vor putea readuce ordineat Direcția căilor re­ nalte era chiar și înainte ,de război p­rin forcar de ar­­arhie și de necinste. Cine nu știe că transponurile măr­furilor pe calea ferată aveau o cu­a­­rată loterie. Nu era marfă car­e, oda­­d­­tă intrată în vagon să nu fie jefuită,­­ fie în tratal fie în parte. Direcțiunea gener­ală, cu toate numeroasele plân­geri primite, n’a lu­at nici o dată ci nici o măsură. ’> Aisttazi, e binie înțolos, ,cu miult m­aî J,* rău­. Mecanicii și celafl­t personal— să din fericire nu toți—­® prisc­ifremir ü* me prin gări, petirac, sitaționează d’1 ore numeroase și nu ei hotărăsc să pr popunească dec^t, dacă s’au­ sătu­ați m de petrecut ori dacă călătorii au fă- 5”­cât o colectă­ri l««am­ stimulat gus­tul de muncă. ’ și-E la aproape fantastic dar este așa, iu Dacă nu se v«r luia din vreme mă­­r suri h­otărâte de îndreptare, 0 să n­ ° °­juingem ca în stepele Amopeos, unde­­,“­ poveștile ne spun că trenurile era­u i oprite in mijlocul câm­pului călă­­roț, iorii jefuiți de bani și bijuterii, nu Am auzit ide o oarecare propri­e„ ste­re americană penitru concesion­area mi căilor noastre ferate și reorganiza­ sa­­rea transporturlor. Nu știu cât ade­­­­văr e­mn această știre, nici la indi­­zi t lunile concesiune!, dar ceea ce este sigur ® că ar fi o mare fericire, astăzi ca e mai mulre—­ca drumurile noastre de­ fer ,sa încapă pe mâini energice Ș­i pricepute. O bună orga­ni­zare a tra­nsporturilor, însănătoși­ Ai rp« roopavurilor. Im­multirea1 tremi» încotro întorci perechea de ochi ce fi-a dăruit D-zeu, nu vezi de căt­ lu­­cruri vechi, case nereparate, trotuare nemăturite, maidane pline și gunoai­, bir­i hodorogite, cocoa,lr spoite, pră­vălii dighisite și câte al­e lucruri cu cari ești deprins de când ai făcut ochi în lume-Și totuși nu deschizi un­ ziar, nu dai mâna cu cineva, fără să nu auzi de România­ N­ouă, oameni noui, nou­tăți si câte de astea, par­că ai fi a­­cum căzut din Urnă. Ca ireddit mă rog d­n nou în Bu­curesti? Afară de băetașii de 12 ani cari isi aprind, țigara de la moșnegi, alt ktrrv nou, nu vedem, de când s’a pornit, ca­taclismul general-Specula? Veche de când lumea, Sărăfin? Hm, dumneaei I­űra ai noi si înainte de război-Reformele? Arătați-fo­sta vedere căci până în prezent nu simt vizibile- Atunci Unde ? tunica nouă? Bolșe­vismul? Și revoluțiile sunt vechi, doar își schimbă eticheta, încolo c tot poves­tea cu scoală tu, să sed fiu! Un prieten pe care l'am întrebat dr, sărbători, neavânici ce face­ mica decla­­rieni următoare^.. • — UHe ce e nou acum. Zahărul pe care îl plătim noi în comerț n­iei kg. la depozitele militare costă­­ numai 2 lei kg- Orezul, slănina și conservele cam ac­­us­ disproporție­­ de prețuri ca acum pentru cei cu plnton și cu­ manta cu galoane. — Pentru ce? — Fiindcă trăim Intr’o lume nouă de pace generală- Dreptul micilor națiuni va fi garaníiat prin contro­lul celor mari, adică ce face popa să nu facă norodul. — Mai luminat, bușteanț Amicul s’a supărat iar subsemnatul a rămas în căutarea lucrurilor noul pe carii nu le vede­ Avis celor cari știa ce,va în această chestiune palpitantă!) STAN BOLOVAN A­sasinîi Acesta a fost strigătul de indignare adâncă revoltă a noului consilier comunal, d. dr. Urechiă, la adresa lăptarilor. Ca merlic și ca igienist d. dr. Urechiă ar­e competența de a fi constatat acest fapt și alarma pe care o dă pe tema faptelui nu tre­­bue trecută cu vederea ..Lichidul ce se in­t­de­azî, sub denumirea de lapte“, a zis noul consilier comunal „u­­ci­de copii î și omoară bolnavii“ Lăptarii cari aprovizionează Capitala cu lapte, subrîm­biu‘l cu apă și falsificându-1 a­­poi cu tot felul de ingrediente vătămătoarei sănătăței spre a‘l îngrășa, sunt într’adevăr asasinii populațiuniea, dacă nu vând acest a­­liment de prima necesitate curat și cu gra­dul prevăzut de regulamentul comunal Dacă din punctul d­e vedere al sănătății publice suntem de acord­ cu d. dr. Urechiă nu l putem aproba însă când e de părere că dac­ă laptele va fi curat, putem plăti 3, 4 și 5 lei litrul. „ Nu vedem de r.e ? Astăzi nutrețul pentru vite este suficient și în comparație cu celelalte obiecte și a­­limente, destul de ieftim. In consfătuirile administrației comunale din trecut cu lăptarii aceștia au recunoscut convenabil prețul actual și s-au declarat mul­țumiți luându-și angajamentul a furniza Ca­pitalei lapte curat și sub controlul gradului. Deci nu pretul trebue schimbat ci ea p­ta­­tea proastă a laptelui trebue înlăturată Luând deci măsuri ca laptele să nu mai fie debitat în condițiunile falsificate de azi, d­ar IT­re­ch­« pe lângă că va face un act de edilitate de resortul titlului său acade­mic, dar va scăpa copiii și bolnavii de ,a­­sasini“. — V Sc Ziarul „DIMINEAȚA“ Primește abonamente en: Lei 60 pa un an. Lei 30 pe sear e înn­. Tei 15 frei sttol ABONAMENTELE SE PRIMESC In rămînî straîîa zlarnl­il I De'Bplii snarh'ari la Paris . Câteva tindarațl spi­l interesante Ca spiîsie prim­djl­iministru ai grigariei '■ 1 U-'J Buldlap'eisi Sa. — Mkin's Uitl-președirele ț Huszár a făcut vmui corespondent © fi­i lui ’Mifae Freule Presse" deck&totfßelle urmai facure.­ ..h să tem că t­atakil d.é­ •' Pace cu Ungaria va fi nefavorabil* ț h foarte n­efavorabil pentru noi­ Ni SA cere să renunțăm la "Vort­cnii lo­cui­te i . c.valuriv de poipukrihtni maghiare­șt­i ■" la. teritorii ipcitite de populrMu ai niii mag­ dare, dar vm sta prin sentimente cu «așa maghiară- Astăzi însă tot c­’.j xts.Aa lucrp, mai urgent și mai ru­por­t, tant ca semnarea pácot- Numai prinț, munca pașnică și durabilă va putea să- s renască și să refacă Ungar­ia mun­ v­iață și cciwmiaciște animape distrasă, fii Ring șterca Ungariei va determina r. raporturile cu statele n” dart aui ce «ei j rol­.m­i ..il_/><ki * . ..­­!'fl.HDlgai, a Sâra de câlinia memb­iiú clari ae T -agu­gura jgglStura se , via înaipioi ®' Sa Duidhaipq'ai, und­e ,ae va eijal boiUaii Plho­­'Idlull de ratare­. Assta toate c­encuri­­­e r­oi Tu­ peit'einitlo și­­ adnaurite ipolib­ice vtxr ' vida­­ pridpj ull die a lîua pazaie în ches­tii spăcei. Dotegiartfi­­ vdr­­ t­ffisoți­ tii d» «lorsiSap» și ttrtai doi căliiari. Oom­Pic Clio Appanyi în­scrima spiirt iar­­ ervdew apardlai'i «nul zhairtet itaifflain inai­nte de păcare, a detavarat că face i'CQtri cea mai duu­reroais­ă călăltori­e dliln, uirislai sa carieră pollcl­iiid­ă- Bi a -aidăo­­­nt «ă­a a'ocdplsl­ awaidiă -miristi­nie grea »i­i.-m­aia fju­ridică­­ vo­nta arsiversallă a w iulricii uaaaire 'Ta desqmi­iali -penitr­u ar .'13(s­ă miigitunc. ),Un­gaHHa,­­a­­ spus di. idile -chei­a de iblotică ,pentru -o paidă diij­­’nibilită în toalită .Europa -peirit­ nia) De B’a istoKi anei reșiii IAȘI, 12. — Astăzi, între ore«­ele 6 și 7, indi­vizi­i necunoscuți s’au introdus la reda­­ția ziaru­lui „Lumea­ ‘, au spart sertarele și au revănit tot conț­inutul pe pardoseală. Redacția este literal­mente devastată. Se pare că ne­cunoscuții au căutat corespon­dență în sertare; în tot cazul n’au căutat bani, deoarece o­­ sută de lei aflată într’un sertar, a­­ra­ms fcsir.c«!»..îj­ i.­a­:.z OGLINDA ZILEI SlesiiS Ri^rlamens­ir — Dr. WANDA. Are temperatură... Cine §fie dacă pani la întoarcerea mea îi mai căiesc în viați. N­esățioși Pg,zgurile maximale și­ frice die ]­­ndeți,a­.­aprovizionarei mi mimal că mu se respectă [UNK] dar etici mu s’ațiu aplicat de loc și ar.Aasta grafija lipsei de ecetrel și indolenței ta­re stăpânește ca un ve­­ch­ia și înrădăcinat obicei, organele no­astre p.dmhabiratbn și pot&u­mești- Dacă veți colinda piețele, Optra>Wte și localurile, de consumație veți vedea că prețurile ce­ au fost tipărite de direc­ția a­provi­zionărei ".atu rămas o Miră moartă vi .,Mcmitotrul Oficial"­­NicădPi nu veți găsi pe comercianții de fructe să afișeze ,prețriRi, acea­sta Priitrv, că se cere publicului cu câte 4—5 lei în plus peste praPu­l stcubil­e. Laph'Ue se vinde cu 2,50 și 3 lei li­trul, deși p­otabi­l la 1 leu 50 bari, si pa lângă că e subRait cu apă, mai e și falsificat spre a avea densitatea. Con­­t­rolul gradului nu mai există. La centrele de distribuia alimente­lor e debandadă și desordine. Se pot observa o mulțime de imprizi, uniți intre ei, cari stei postează la rând $i ­»•XgSBMa P­rili­pirea Spaniei | Liga facțiunilor Din Madrid. — D. Guimonnes­­ de Lé<m. ambasad­onul Spaniei la Parfis a fost desem­nat de guvernul și stat­­nicil ca să­ l­­ reprezinte în comitetul executiv­­ al lig ® î­n ® țiun’l«r. Nuveleta „Oăminețel*1 Zăpadă, de ii­ Nsi *£ e W;dt €»1 Eftimiu . Venise și trecuse Sfântul Nicula­e și nu er­a Sfântul Niculaie cu bar» i­ba albă, ca’n vremea de demult, I Trecuse și Crăciunul, un Crăciun , trist, cu vânt și cu pipaie, fără Pic­­ de zăpadă. Prăvăliile de jucării erau gosi ©­­­" P ° ici pe ° ofo o locomotivă de zi«­­ n­ichea, câteva păpuși vechi, sără­căcioase și niciî un soldat verde» cu ■ chipiul roșu, cu cișmele galben ®­■ Soldații de plumb muriseră cu toții, în cl,ne știe ce tranșee, în palatul n’imui fecior de îmipărat, care-i a­­dunase pe toți și»I ji­tjitate © dintr'o­­ nebunească poftă de izbânzi. Tița și cu Nicușor stau de vorbă, lângă sofoa’m ca­re sfârâie lemnele ■ uu uniiinntrn urma poziției noastre geografice nu putem să ne lipsim unii de alții și a­­ceastă stare de lucruri ne constrânge pe toți la o colaborare bazată pe cor­­cesiuni reciproce- Aceasta și în ce pri­vește raponezeiie noastre cu Avs­in­a sperăm să ovi­m rezolva în curând toate chestiuni­le pendinte între, noi si ca-Ungaria se găsește în mijlocul state­lor națibond­­e. Chestia, ungară ,este deci din cele m­­ai speciale, fiind citată pozi­­tia­ i centrală- Ungaria - înconjurată din toate părțile de cetaite Afr na­tionale. Aceasta înseaimnă că suntem cu toti d­in discreția lor, însă vicever­sa. o coorper­are pașnică a acestor state e importantă pe­nt­ru era 'da și pentru Ungaria. Opera consolida'''a interna face progrese vizibile în Unga­ria După alegerile din 25 ianuarie pert­ru Aduna,>Ura națională, vom avea un guven legal recunoscut ,­de facto" și ,.dis jure’ ■ Acest guvern va trebui să creez?» pe baza indicată prin "Tatatul de pa­cit starrte ,ce ne înconjoare. Sunt contra v­ns că se va i­iosi a realiza acest plan și că vom găsi modul de a asi­gura colaborarăa pașnică cu Statele din fosta monarhie, presupunând to­tuși că unite, din nie vor ș fi să renun­țe la anumite pridenniuni exagerate". Ziarul­­,Az Ujsag" nu e indimati­v, declarațiile președin­ din Hus­zar. Ziarul scrie:- Cu mpim­isimul nu se face decât a invita Antanta să ne pre­zinte fără scrupule când Ukinî de pace aspre- Antanta nu poate să comită în­că od­at­ă,­ tratând pacea cu­ Ungaria, greșelile comise si recnoscuta ca a­­tari când a tratat pac­ea cu celelalte popoare învinse. Suntem pregătiți pen’au tot ce e mai rău, termină zia­rul, dar si in­trem­ totuși optimiști". APPONI VA CERE CONFERIN­ȚEI INTEGRITATEA TERITO­RIULUI MAGHIAR Budapesta— ^Magazia ungară de pace ,prezidată d­e contele1 Affiant Ap­­pannyi și compusă din fostul miinisiitru de stemia Piqporiici. constele Tei Mei. contine Bergian și fasitul l imlili.liisit.ru dl» j­ugdlî.tje Zolbau. a pîslgait la, Asiri­s unde va sprimi comidii tiui­uillje­­ de pace ce-si vor fi ranii fetz­icaö preșadantiile conferintei- O comunicare oSteialfa .pune că diin cauza marioir abiei limaiu lanaizatie ide- si­tuația vaJiupei si în sUltema libernraticii, li­­mititeite, de a tetegrafii a fe Pariis șiii Bu­­dlajpeislila, guvdnuir a hotărât că­.ideficism-1 Jiaifi­onia ® «alne iluitascitaieia tem­ita’Mui r­issto­ta'i’- în caz când diff 63 'CiamÎJafti jugasti «li se vai­ ifăsa muimuli 14­ culm • <• «nutrită laicism,. viam rămâne­­ fără pă­­ilan­tu­,­ fără imu­rie și fără iindiuisttUiă­, iar i­vistomil reigâMniciliat' diuniärrinia iair răsmâ' n­esiiigi­ir și airtir viimitălar­ Nici 'sperruu­­mai to 'Watte © ulsch­ifte 'aliîald © so vor irus­­,­ma în attitudin­ife'a lor de ««aste sprîn­­ij­ ăți, d­'ar mai sper că stailîa ca parre n-aim fost nici ocîaslă (în com­plcict de '•-'u­lfilmeirite și <ru idalio ne țineau în tiro­­cuti­ săilnrea/Si?1« cedin man­ viii Va sprijini •ro) Dâniglă Comsu­l fiul isanp’­xirn. ccrefi’ilțe r­oáísre în m­itridîe drah Calei interna,ti­­•mialle“. CAR­ACTERISTICA TRATATU­LUI UNGAR Patm­is— Se amargă că dele­g­ațiunea sugară de pace va găsi la. NcuiUy j'profetul de trifiat Elaborat de consi­­lul suprem­ ,.Este probabil, spune u-L’Avent T', că plenipotențiarii ungari [p­ot protesta contra ctar.zbor ce h sn br/n/mc s1» Csdt'. s'­gyur că [UNK] după pcece­­:**• t * c-altw- I ■­ «W«# prin a accepta în urma câtorva îndul­ciri ale punctelor secundare"­­Caracteristica tratatului constă în deformihatf ca­ frontierelor, în urma căreia Ungaria e ampvtoită de terito­rii locuite de naționalități alogene ce -e la anexase în cursul istoriei sale zgomotoasa­ în nord ■republica ceho­slovacă, la­xist. România, la sud rega­tul sărbo-croatosloven își vor încor­pora din nou teritoriile anticului re­gat al Sfântului Ștefan, care va pier­de provincii ca Transilvania­ , Croa­ția, Slavonia și B­anatul de Timișoa­ra, în general, jumătate din populația­ sa și mai mult de jumătate din teri­toriul său. -------------—----------------------———— îndoite și întăun­țe. Dar iată că un catătean ne aduce l­a redacție trei cărticele cu frițe de hăr­ți­ de țigard­ie, intact nedeschise și deși ele trebuie să conției după eticheta originală 100 din foițe au toate lipsă in the 30—40 de tone- Știa R­ M- S. de a­­ceastă speculă? Măsuri de îndreptare pu­se iau, deși presa s’a făcut aooul pubUcidui specu­lat și spoliat. Am înregistrat câta ceva din piele de hoții ce se practică pe spinarea marii mulțimi, în speranță că se va găsi totuși boierii, care să se gândea­scă că e timpul să­rițu se mai lasa cetă­țenii pradă gard nesățioase a specula­torilor. Pilii m­i­ci si I, I ,­­I.V.H... . adaptat vremei in care trăim, , stă ca uluit in fața celor ce se petrec cu copilul prințului Carol. Cine sunt sfătuitorii cari în­deamnă la procedarea ce se ur­mează, și această afacere ? Sunt ei dușmani ai dinastiei ? Prințul Carol a urmat îndem­nului inimei sale. El a înțeles să dea tot respectul, toate drepturi­le­ ce­­­ se cuvineau, mamei co­pilului să­u. El a înțeles să dea ,și acestui fruct nevinovat al dra­gostei sale, ceia ce este dreptul său, să-i dea un numer și o stare civilă onorabilă. Prințul Carol, vor zice unii, a procedat ca un cavaler. Noi credem cat cinstim mai mult, spunând că a procedat ca un om cum se cade. Și acum ce pildă câtă să se de­a omului din popor ? PU da că sunt cazuri în cari un bărbat, poate să renege copilul său, poa­te să renege f­emeia care i-a năs­cut, acest copil? Să nu ni se vie cu marile argu­mente de stat? Ele nu pot justi­fica o imoralitate, dacă ar exista, dar nici nu există măcar. Poporul român unit nu poate vedea astăzi o primejdie în fap­­tul că viitorul său rege ar avea de tovarășe o femee română. Dar că mai este vremea de pionar­­h.hii, în nici un caz nu mai e vre­mea­ de certuri dela tron. Ar fi ris­col cel care s’ar ridica cu a­­semeea pretențiune. Dacă totuși se crede așa ceva cu putință, prințul Carol a ară­tat și cealaltă soluțiune. El nu se cramponează de tron. Și dacă­­ noi îl vreim cu orice­ preț, apoi ■ trebue să li acceptăm așa cum­­ este și cum se arată în cazul de­­ față, de­sigur că apare m­ai sim­­­­pa­tic decât ar fi dacă ar accepta să facă ce i se propune.­­ — Nic ușor, tu ești am prost! — De ce sunt am­ prost? — Fincă tu nu știi ce șt­ivi. Tu n’ai văzu­t ce-am văzut aur — Și ce-ai văzut tu?. . — Mai ntâi, eu i­-am văzut pe tăiticu­. Tot nu fai văzut, că erai mu­mai de doi ani când a miurit­— Așa e­ Eu nnu­­l am văzut pe tăticu. — Eu am văzut pe Sfântul­ Nicu­­lae cu barba albă și pe mla^a râ­zând. To­ată zi­ua cânta­ Acurata nu mai cântă. — Zău nu măi cântă ! — Nicușor, eu am văzut o gră­madă de jucării- Uite-așa se învâr­teau roțile­­ de foc la ferestre, mai­muțe săreau, arapi se dădeau peste cap și pisici cu ochii de foc, am văzut, ehei ! „Nicușor, tu ai mâncat vs’odlaită ! ‘ — Vezi! Vezi! Er am spus că ești un prost! „Nicușor, tu ai fost vr’odată la circ ? — N’am fost ! — Ți!­­Să vezi acolo caî și downi, călărețe roșii, cămile, purici, de toate! Mi-ad­uc aminte ca acum, ne urcam în sanie și pe tine te lăsam acasă, că «nai mic. Pe drum, tăticu «P cumpăra castane .. coapte la circ, îmi lud portocale și mandari­ne, care aruncam cu el.­ Când ne întorceam a caisă, iar m­e urcam în sanie și tu dormeai ca un prost. — Da’acuma de ce nu mai sunt săb­ii, castane coapte și circuri? — Ha știu: Să ’ntrebăm pe mam­a! — Mamă, de ce nu mă duci și pe mine la circ ? — Fiindcă trc­ertâi sunt drcurî ca altădată, puiule­— De ce ? — Fiindcă oamenii cairi jucați în circuri au murit în război­— Ca tăticu? — Da, Puiiul­e! — Dar caii ? Și caii au murit ? — Și caii ! — Dar cămilele, puricii și man­darinele ? — Cămile nu mai sunt că veneau de departe. Puricii nu-i mai înviață nimeni să sară, iar mandarinele sunt scumpe tare. — Cinci M una ? — Cinci lei! —Olio !..­„Da’castane coapte ? zic« Tia că Ä umbla prin zăpadă și mirosea peste tot au caistanie coapte. —. N­u-i așa ? Nu-i așa, mam­ă ? Când ne duceam la cu­rc cu tăticu, iar vedeam moși cu soba în stupidă și cu ca­stane ? — Ba da, dar acum e greu sg de castane... ș’apoi sunt tare scuimpe... bătrânii nu mai pot să tea în frig... au murit și ei să­­racii... — Și de ce s’au schimbat toate așa, mămica? — Din pricina războiului, purure. A fost grozav! Să nu dea Dumnie­­ea să mai f­e vre­odată!... — Mamă, eu n’o să mai văd ce-a văzut Tia? — Nu cred, Nicușor! . — Pe tăti cu eu n’am­ să-l văd iciodată?.. — N« !­—­­Nici aripii cari se dădeau pe­­ce cap, nici pisicile cu ochi de foc i­i soldati­ de plumb? —w Poate­.. Dar am să fii mare­a» incîtși n’o s­ă-ți mai placă. (Uzinapcia în paig­ II­I)­DACIAN

Next