Dimineaţa, ianuarie 1920 (Anul 17, nr. 4908-4929)
1920-01-14 / nr. 4917
r l V < Ab*#/ Dezorippear&s în 1914 cu Mill a .fzDuci Bițihiaî^a catastrofa în^Tmesta, câțiva ocOn ° ifiști $1 sau gând»t%r» a» scris pagini foarte competente asupra pagubelor pe caire le va sprijinjuii războinii. Când rdc^tim acîumt paginiile de astunnci, vedem cât de neputincioase sunt chiar mințile cele mai înți ©leipte, de a prevede. Cât de departe au fost toți savanții de realitate și cât de mult a în» trscrit catastrofa tot cefea ce se punteai închipui Cei patru ani de războiu au însemnat o schimbare atât de fundamentală și au pătruns atât de adânc cu influența lor novatorie încât, între începutul și sfârșitul războiului, —la distanță numai de patru ani,— nu mai era ritmic la fel, în afară de câteva oameni și de câteva relicve ■ [UNK]id - I - in................. sn’*, spormea materialului, iata <> adevăratuil leac pentru ostenirea traiului. Trebue, apoi să se găseaiscă și modalitatea inălțărei morale, a goilvarni-zăreli [UNK]•energiilor și a redeșteptărei conștiințelor astăzi autoritîti. Ne aflăm In fata unui fenomen de psihologie socială trecător. Cu alte proporții, societățile omenești au rnsiast trecut prin assernepea qpoico de dezagregare dar echilibrul și cheziumea au revent. "Pentru grăbirea refacerii morale este însă, nevoe ca sus, în cârmă— să nu mai fie deichi oameni fundamentați cinstiți, oameni cu restpecttulî legalitătei ?i cu un mare devotament pentru binele public. CONSTANTIN BACALBAȘA comandamentul înalt, trupa, armamentul, instrumentele, metodele de luptă, generalii, efectivele. Acestei formidabile încordări de energii aa urmat a ceea ce trebuia să urmeze: obos,carja generală și o dezorganizare complectă. Dar dacă dezorganizarea este mare în dometor al lucrărilor materialle, dezorganizarea cea miai priimejdie a ■ să este,insă, aceea a c ° fastiipitelermenești. i Producția lincozește, traimsporturtile rim se pot face la altă dată, schimbul de mărfuri e împiedicat, situa ■tia financiară o dezastroasa aproape în întreaga Europă, prețurile mărfurilor cresc spăimântător, este bine înțeles, un dezastru. Dar aceste nenorociri sunt aproape ne însemnate fața de primejdia cea mai mare care e; dezorganizarea umană. 1 Oamenii nu mai vor ssă nnuni cear ( ..Î'T .':<TC? ■ [UNK] Or m. ■ , Iată im fapt oarecere deslușire. Dintre numeroșii beligeranți, carî < au luiat parte la luptele de pe 1914 la 1918, unii au fost biruiți, ilar ceilalți au fost biruitori. Fireste, pagubele cele miai mari a trebuit i să le ndure , biruitiT si dosicuraj;roa Cea mai mare re să fii instrați în conștiința lor și de t primnirea morală și dezgustul pentru tiranică. Și cu toate aceste se intâm s plăcaim din potrivă, pe când p«sp0 7 ruf învinsei Germanii s’a puis, cu ho ‘c târâre, pe o muncă încordată i pentru u ridicarea economică a patriei, în bi I, viitoarea Românie o parte a popo«, cruilui ă proape »a mai vrea să muria cească. n ȘtSrî din izvoare competente pe cimienință cu încetarea comunicațiilor d pe calea ferată. Personalul este atâta de refractar muncei încât nu ar fi de minare ca să ajungem și la acea nstă extremitate. Dezorganizarea conștiințelor este atât de întinsă încât toaste bună- voințele întrunite aje tuturor oamenior de inimă și cu judecată diiin aicea- o stă tară cu greu vor putea readuce ordineat Direcția căilor re nalte era chiar și înainte ,de război prin forcar de ararhie și de necinste. Cine nu știe că transponurile mărfurilor pe calea ferată aveau o cuarată loterie. Nu era marfă care, odadtă intrată în vagon să nu fie jefuită, fie în tratal fie în parte. Direcțiunea generală, cu toate numeroasele plângeri primite, n’a luat nici o dată ci nici o măsură. ’> Aisttazi, e binie înțolos, ,cu miult maî J,* rău. Mecanicii și celaflt personal— să din fericire nu toți—® priscifremir ü* me prin gări, petirac, sitaționează d’1 ore numeroase și nu ei hotărăsc să pr popunească dec^t, dacă s’au sătuați m de petrecut ori dacă călătorii au fă- 5”cât o colectări l««am stimulat gustul de muncă. ’ și-E la aproape fantastic dar este așa, iu Dacă nu se v«r luia din vreme măr suri hotărâte de îndreptare, 0 să n ° °juingem ca în stepele Amopeos, unde,“ poveștile ne spun că trenurile erau i oprite in mijlocul câmpului călăroț, iorii jefuiți de bani și bijuterii, nu Am auzit ide o oarecare proprie„ stere americană penitru concesionarea mi căilor noastre ferate și reorganiza sarea transporturlor. Nu știu cât adevăr emn această știre, nici la indizi t lunile concesiune!, dar ceea ce este sigur ® că ar fi o mare fericire, astăzi ca e mai mulre—ca drumurile noastre de fer ,sa încapă pe mâini energice Și pricepute. O bună organizare a transporturilor, însănătoși Ai rp« roopavurilor. Immultirea1 tremi» încotro întorci perechea de ochi ce fi-a dăruit D-zeu, nu vezi de căt lucruri vechi, case nereparate, trotuare nemăturite, maidane pline și gunoai, biri hodorogite, cocoa,lr spoite, prăvălii dighisite și câte ale lucruri cu cari ești deprins de când ai făcut ochi în lume-Și totuși nu deschizi un ziar, nu dai mâna cu cineva, fără să nu auzi de România Nouă, oameni noui, noutăți si câte de astea, parcă ai fi acum căzut din Urnă. Ca ireddit mă rog dn nou în Bucuresti? Afară de băetașii de 12 ani cari isi aprind, țigara de la moșnegi, alt ktrrv nou, nu vedem, de când s’a pornit, cataclismul general-Specula? Veche de când lumea, Sărăfin? Hm, dumneaei Iűra ai noi si înainte de război-Reformele? Arătați-fosta vedere căci până în prezent nu simt vizibile- Atunci Unde ? tunica nouă? Bolșevismul? Și revoluțiile sunt vechi, doar își schimbă eticheta, încolo c tot povestea cu scoală tu, să sed fiu! Un prieten pe care l'am întrebat dr, sărbători, neavânici ce face mica declarieni următoare^.. • — UHe ce e nou acum. Zahărul pe care îl plătim noi în comerț niei kg. la depozitele militare costă numai 2 lei kg- Orezul, slănina și conservele cam acus disproporție de prețuri ca acum pentru cei cu plnton și cu manta cu galoane. — Pentru ce? — Fiindcă trăim Intr’o lume nouă de pace generală- Dreptul micilor națiuni va fi garaníiat prin controlul celor mari, adică ce face popa să nu facă norodul. — Mai luminat, bușteanț Amicul s’a supărat iar subsemnatul a rămas în căutarea lucrurilor noul pe carii nu le vede Avis celor cari știa ce,va în această chestiune palpitantă!) STAN BOLOVAN Asasinîi Acesta a fost strigătul de indignare adâncă revoltă a noului consilier comunal, d. dr. Urechiă, la adresa lăptarilor. Ca merlic și ca igienist d. dr. Urechiă are competența de a fi constatat acest fapt și alarma pe care o dă pe tema faptelui nu trebue trecută cu vederea ..Lichidul ce se intdeazî, sub denumirea de lapte“, a zis noul consilier comunal „ucide copii î și omoară bolnavii“ Lăptarii cari aprovizionează Capitala cu lapte, subrîmbiu‘l cu apă și falsificându-1 apoi cu tot felul de ingrediente vătămătoarei sănătăței spre a‘l îngrășa, sunt într’adevăr asasinii populațiuniea, dacă nu vând acest aliment de prima necesitate curat și cu gradul prevăzut de regulamentul comunal Dacă din punctul de vedere al sănătății publice suntem de acord cu d. dr. Urechiă nu l putem aproba însă când e de părere că dacă laptele va fi curat, putem plăti 3, 4 și 5 lei litrul. „ Nu vedem de r.e ? Astăzi nutrețul pentru vite este suficient și în comparație cu celelalte obiecte și alimente, destul de ieftim. In consfătuirile administrației comunale din trecut cu lăptarii aceștia au recunoscut convenabil prețul actual și s-au declarat mulțumiți luându-și angajamentul a furniza Capitalei lapte curat și sub controlul gradului. Deci nu pretul trebue schimbat ci ea ptatea proastă a laptelui trebue înlăturată Luând deci măsuri ca laptele să nu mai fie debitat în condițiunile falsificate de azi, dar ITrech« pe lângă că va face un act de edilitate de resortul titlului său academic, dar va scăpa copiii și bolnavii de ,asasini“. — V Sc Ziarul „DIMINEAȚA“ Primește abonamente en: Lei 60 pa un an. Lei 30 pe sear e înn. Tei 15 frei sttol ABONAMENTELE SE PRIMESC In rămînî straîîa zlarnlil I De'Bplii snarh'ari la Paris . Câteva tindarațl spil interesante Ca spiîsie primdjliministru ai grigariei '■ 1 U-'J Buldlap'eisi Sa. — Mkin's Uitl-președirele ț Huszár a făcut vmui corespondent © fii lui ’Mifae Freule Presse" deck&totfßelle urmai facure. ..h să tem că tatakil d.é •' Pace cu Ungaria va fi nefavorabil* ț h foarte nefavorabil pentru noi Ni SA cere să renunțăm la "Vortcnii locuite i . c.valuriv de poipukrihtni maghiarești ■" la. teritorii ipcitite de populrMu ai niii mag dare, dar vm sta prin sentimente cu «așa maghiară- Astăzi însă tot c’.j xts.Aa lucrp, mai urgent și mai ruport, tant ca semnarea pácot- Numai prinț, munca pașnică și durabilă va putea să- s renască și să refacă Ungaria mun viață și cciwmiaciște animape distrasă, fii Ring șterca Ungariei va determina r. raporturile cu statele n” dart aui ce «ei j rol.mi ..il_/><ki * . ..!'fl.HDlgai, a Sâra de câlinia membiiú clari ae T -agugura jgglStura se , via înaipioi ®' Sa Duidhaipq'ai, unde ,ae va eijal boiUaii Plho'Idlull de ratare. Assta toate cencurie roi Tu peit'einitlo și adnaurite ipolibice vtxr ' vida pridpj ull die a lîua pazaie în chestii spăcei. Dotegiartfi vdr tffisoți tii d» «lorsiSap» și ttrtai doi căliiari. OomPic Clio Appanyi înscrima spiirt iar ervdew apardlai'i «nul zhairtet itaifflain inainte de păcare, a detavarat că face i'CQtri cea mai duureroaisă călăltorie dliln, uirislai sa carieră pollcliiidă- Bi a -aidăont «ăa a'ocdplsl awaidiă -miristinie grea »ii.-maia fjuridică vonta arsiversallă a w iulricii uaaaire 'Ta desqmiiali -penitru ar .'13(să miigitunc. ),UngaHHa,a spus di. idile -cheia de iblotică ,pentru -o paidă diij’nibilită în toalită .Europa -peirit nia) De B’a istoKi anei reșiii IAȘI, 12. — Astăzi, între ore«ele 6 și 7, indivizii necunoscuți s’au introdus la redația ziarului „Lumea ‘, au spart sertarele și au revănit tot conținutul pe pardoseală. Redacția este literalmente devastată. Se pare că necunoscuții au căutat corespondență în sertare; în tot cazul n’au căutat bani, deoarece o sută de lei aflată într’un sertar, arams fcsir.c«!»..îj i.a:.z OGLINDA ZILEI SlesiiS Ri^rlamensir — Dr. WANDA. Are temperatură... Cine §fie dacă pani la întoarcerea mea îi mai căiesc în viați. Nesățioși Pg,zgurile maximale și frice die ]ndeți,a.aprovizionarei mi mimal că mu se respectă [UNK] dar etici mu s’ațiu aplicat de loc și ar.Aasta grafija lipsei de ecetrel și indolenței tare stăpânește ca un vechia și înrădăcinat obicei, organele noastre p.dmhabiratbn și pot&umești- Dacă veți colinda piețele, Optra>Wte și localurile, de consumație veți vedea că prețurile ce au fost tipărite de direcția aprovizionărei ".atu rămas o Miră moartă vi .,Mcmitotrul Oficial"NicădPi nu veți găsi pe comercianții de fructe să afișeze ,prețriRi, aceasta Priitrv, că se cere publicului cu câte 4—5 lei în plus peste praPul stcubile. Laph'Ue se vinde cu 2,50 și 3 lei litrul, deși potabil la 1 leu 50 bari, si pa lângă că e subRait cu apă, mai e și falsificat spre a avea densitatea. Controlul gradului nu mai există. La centrele de distribuia alimentelor e debandadă și desordine. Se pot observa o mulțime de imprizi, uniți intre ei, cari stei postează la rând $i »•XgSBMa Prilipirea Spaniei | Liga facțiunilor Din Madrid. — D. Guimonnes de Lé<m. ambasadonul Spaniei la Parfis a fost desemnat de guvernul și statnicil ca să l reprezinte în comitetul executiv al lig ® în ® țiun’l«r. Nuveleta „Oăminețel*1 Zăpadă, de ii Nsi *£ e W;dt €»1 Eftimiu . Venise și trecuse Sfântul Niculae și nu era Sfântul Niculaie cu bar» iba albă, ca’n vremea de demult, I Trecuse și Crăciunul, un Crăciun , trist, cu vânt și cu pipaie, fără Pic de zăpadă. Prăvăliile de jucării erau gosi ©" P ° ici pe ° ofo o locomotivă de zi« nichea, câteva păpuși vechi, sărăcăcioase și niciî un soldat verde» cu ■ chipiul roșu, cu cișmele galben ®■ Soldații de plumb muriseră cu toții, în cl,ne știe ce tranșee, în palatul n’imui fecior de îmipărat, care-i adunase pe toți și»I jitjitate © dintr'o nebunească poftă de izbânzi. Tița și cu Nicușor stau de vorbă, lângă sofoa’m care sfârâie lemnele ■ uu uniiinntrn urma poziției noastre geografice nu putem să ne lipsim unii de alții și această stare de lucruri ne constrânge pe toți la o colaborare bazată pe corcesiuni reciproce- Aceasta și în ce privește raponezeiie noastre cu Avsina sperăm să ovim rezolva în curând toate chestiunile pendinte între, noi si ca-Ungaria se găsește în mijlocul statelor națibonde. Chestia, ungară ,este deci din cele mai speciale, fiind citată pozitia i centrală- Ungaria - înconjurată din toate părțile de cetaite Afr nationale. Aceasta înseaimnă că suntem cu toti din discreția lor, însă viceversa. o coorperare pașnică a acestor state e importantă pentru era 'da și pentru Ungaria. Opera consolida'''a interna face progrese vizibile în Ungaria După alegerile din 25 ianuarie pertru Aduna,>Ura națională, vom avea un guven legal recunoscut ,de facto" și ,.dis jure’ ■ Acest guvern va trebui să creez?» pe baza indicată prin "Tatatul de pacit starrte ,ce ne înconjoare. Sunt contra vns că se va iiosi a realiza acest plan și că vom găsi modul de a asigura colaborarăa pașnică cu Statele din fosta monarhie, presupunând totuși că unite, din nie vor ș fi să renunțe la anumite pridenniuni exagerate". Ziarul,Az Ujsag" nu e indimativ, declarațiile președin din Huszar. Ziarul scrie:- Cu mpimisimul nu se face decât a invita Antanta să ne prezinte fără scrupule când Ukinî de pace aspre- Antanta nu poate să comită încă odată, tratând pacea cu Ungaria, greșelile comise si recnoscuta ca atari când a tratat pacea cu celelalte popoare învinse. Suntem pregătiți pen’au tot ce e mai rău, termină ziarul, dar si intrem totuși optimiști". APPONI VA CERE CONFERINȚEI INTEGRITATEA TERITORIULUI MAGHIAR Budapesta— ^Magazia ungară de pace ,prezidată de contele1 Affiant Appannyi și compusă din fostul miinisiitru de stemia Piqporiici. constele Tei Mei. contine Bergian și fasitul l imlili.liisit.ru dl» jugdlî.tje Zolbau. a pîslgait la, Asiris unde va sprimi comidii tiuiuillje de pace ce-si vor fi ranii fetzicaö preșadantiile conferintei- O comunicare oSteialfa .pune că diin cauza marioir abiei limaiu lanaizatie ide- situația vaJiupei si în sUltema libernraticii, limititeite, de a tetegrafii a fe Pariis șiii Budlajpeislila, guvdnuir a hotărât că.ideficism-1 Jiaifionia ® «alne iluitascitaieia temita’Mui risstota'i’- în caz când diff 63 'CiamÎJafti jugasti «li se vai ifăsa muimuli 14 culm • <• «nutrită laicism,. viam rămâne fără păilantu, fără imurie și fără iindiuisttUiă, iar ivistomil reigâMniciliat' diuniärrinia iair răsmâ' nesiiigiir și airtir viimitălar Nici 'sperruumai to 'Watte © ulschifte 'aliîald © so vor irus,ma în attitudinife'a lor de ««aste sprînij ăți, d'ar mai sper că stailîa ca parre n-aim fost nici ocîaslă (în complcict de '•-'ulfilmeirite și <ru idalio ne țineau în tirocuti săilnrea/Si?1« cedin man viii Va sprijini •ro) Dâniglă Comsul fiul isanp’xirn. ccrefi’ilțe roáísre în mitridîe drah Calei interna,ti•mialle“. CARACTERISTICA TRATATULUI UNGAR Patmis— Se amargă că delegațiunea sugară de pace va găsi la. NcuiUy j'profetul de trifiat Elaborat de consilul suprem ,.Este probabil, spune u-L’Avent T', că plenipotențiarii ungari [pot protesta contra ctar.zbor ce h sn br/n/mc s1» Csdt'. s'gyur că [UNK] după pcece:**• t * c-altw- I ■ «W«# prin a accepta în urma câtorva îndulciri ale punctelor secundare"Caracteristica tratatului constă în deformihatf ca frontierelor, în urma căreia Ungaria e ampvtoită de teritorii locuite de naționalități alogene ce -e la anexase în cursul istoriei sale zgomotoasa în nord ■republica cehoslovacă, laxist. România, la sud regatul sărbo-croatosloven își vor încorpora din nou teritoriile anticului regat al Sfântului Ștefan, care va pierde provincii ca Transilvania , Croația, Slavonia și Banatul de Timișoara, în general, jumătate din populația sa și mai mult de jumătate din teritoriul său. -------------—----------------------———— îndoite și întăunțe. Dar iată că un catătean ne aduce la redacție trei cărticele cu frițe de hărți de țigardie, intact nedeschise și deși ele trebuie să conției după eticheta originală 100 din foițe au toate lipsă in the 30—40 de tone- Știa R M- S. de această speculă? Măsuri de îndreptare puse iau, deși presa s’a făcut aooul pubUcidui speculat și spoliat. Am înregistrat câta ceva din piele de hoții ce se practică pe spinarea marii mulțimi, în speranță că se va găsi totuși boierii, care să se gândească că e timpul sărițu se mai lasa cetățenii pradă gard nesățioase a speculatorilor. Pilii mici si I, I ,I.V.H... . adaptat vremei in care trăim, , stă ca uluit in fața celor ce se petrec cu copilul prințului Carol. Cine sunt sfătuitorii cari îndeamnă la procedarea ce se urmează, și această afacere ? Sunt ei dușmani ai dinastiei ? Prințul Carol a urmat îndemnului inimei sale. El a înțeles să dea tot respectul, toate drepturile ce se cuvineau, mamei copilului său. El a înțeles să dea ,și acestui fruct nevinovat al dragostei sale, ceia ce este dreptul său, să-i dea un numer și o stare civilă onorabilă. Prințul Carol, vor zice unii, a procedat ca un cavaler. Noi credem cat cinstim mai mult, spunând că a procedat ca un om cum se cade. Și acum ce pildă câtă să se dea omului din popor ? PU da că sunt cazuri în cari un bărbat, poate să renege copilul său, poate să renege femeia care i-a născut, acest copil? Să nu ni se vie cu marile argumente de stat? Ele nu pot justifica o imoralitate, dacă ar exista, dar nici nu există măcar. Poporul român unit nu poate vedea astăzi o primejdie în faptul că viitorul său rege ar avea de tovarășe o femee română. Dar că mai este vremea de pionarh.hii, în nici un caz nu mai e vremea de certuri dela tron. Ar fi riscol cel care s’ar ridica cu asemeea pretențiune. Dacă totuși se crede așa ceva cu putință, prințul Carol a arătat și cealaltă soluțiune. El nu se cramponează de tron. Și dacă noi îl vreim cu orice preț, apoi ■ trebue să li acceptăm așa cum este și cum se arată în cazul de față, desigur că apare mai simpatic decât ar fi dacă ar accepta să facă ce i se propune. — Nic ușor, tu ești am prost! — De ce sunt am prost? — Fincă tu nu știi ce știvi. Tu n’ai văzut ce-am văzut aur — Și ce-ai văzut tu?. . — Mai ntâi, eu i-am văzut pe tăiticu. Tot nu fai văzut, că erai mumai de doi ani când a miurit— Așa e Eu nnul am văzut pe tăticu. — Eu am văzut pe Sfântul Niculae cu barba albă și pe mla^a râzând. Toată ziua cânta Acurata nu mai cântă. — Zău nu măi cântă ! — Nicușor, eu am văzut o grămadă de jucării- Uite-așa se învârteau roțile de foc la ferestre, maimuțe săreau, arapi se dădeau peste cap și pisici cu ochii de foc, am văzut, ehei ! „Nicușor, tu ai mâncat vs’odlaită ! ‘ — Vezi! Vezi! Er am spus că ești un prost! „Nicușor, tu ai fost vr’odată la circ ? — N’am fost ! — Ți!Să vezi acolo caî și downi, călărețe roșii, cămile, purici, de toate! Mi-aduc aminte ca acum, ne urcam în sanie și pe tine te lăsam acasă, că «nai mic. Pe drum, tăticu «P cumpăra castane .. coapte la circ, îmi lud portocale și mandarine, care aruncam cu el. Când ne întorceam a caisă, iar me urcam în sanie și tu dormeai ca un prost. — Da’acuma de ce nu mai sunt săbii, castane coapte și circuri? — Ha știu: Să ’ntrebăm pe mama! — Mamă, de ce nu mă duci și pe mine la circ ? — Fiindcă trcertâi sunt drcurî ca altădată, puiule— De ce ? — Fiindcă oamenii cairi jucați în circuri au murit în război— Ca tăticu? — Da, Puiiule! — Dar caii ? Și caii au murit ? — Și caii ! — Dar cămilele, puricii și mandarinele ? — Cămile nu mai sunt că veneau de departe. Puricii nu-i mai înviață nimeni să sară, iar mandarinele sunt scumpe tare. — Cinci M una ? — Cinci lei! —Olio !..„Da’castane coapte ? zic« Tia că Ä umbla prin zăpadă și mirosea peste tot au caistanie coapte. —. Nu-i așa ? Nu-i așa, mamă ? Când ne duceam la curc cu tăticu, iar vedeam moși cu soba în stupidă și cu castane ? — Ba da, dar acum e greu sg de castane... ș’apoi sunt tare scuimpe... bătrânii nu mai pot să tea în frig... au murit și ei săracii... — Și de ce s’au schimbat toate așa, mămica? — Din pricina războiului, purure. A fost grozav! Să nu dea Dumnieea să mai fe vreodată!... — Mamă, eu n’o să mai văd ce-a văzut Tia? — Nu cred, Nicușor! . — Pe tăti cu eu n’am să-l văd iciodată?.. — N« !—Nici aripii cari se dădeau pece cap, nici pisicile cu ochi de foc ii soldati de plumb? —w Poate.. Dar am să fii marea» incîtși n’o să-ți mai placă. (Uzinapcia în paig III)DACIAN