Dimineaţa, martie 1920 (Anul 17, nr. 4942-4947)
1920-03-26 / nr. 4944
Rostul conferinței.— Stadiul acțiunei noastre diplomatice In cercurile politice de la noi, precum și’n presă se vorbește de la o vreme de „Conferința din Varșovia». Nu s’a precizat încă până acum ce este această conferință și care este rostul ei, explicație pe care o vom face în rândurile de mai jos. * Conferința din Varșovia a luat ființă din dorința pe care toate țările cuprinse intre Baltica și Marea Neagră o au de a încheia pacea cu Rusia sovietista, Așadar avem Polonia, Estonia, Letonia, Finlanda și România deoparte, Rusia și Ukrainia de alta. Până In momentul de față toate țările sus-menționate cu escepția Poloniei au început parte tratative de pace propriu zise, parte preliminarii sau simple tatonări. Dar și Polonia dorește pacta cu Rusia de care o desparte — ca și pe noi dealtminteri — un fapt a cărui realizare formează prima preocupare a Conferinței din Varșovia. Intr- adevăr în cea ce privește România , guvernul nostru a căutat prin repetite intervenții să obție asentimentul Aliaților pentru începerea de tratative cu Rusia. Pe cât se pare însă, Aliații au refuzat să ne dea acest asentiment, nu pentru motivul că intenția guvernului român nu corespunde punctului de vedere al lor ci mai cu seamă pentru aceea că Aliații nu vor să-și ia nici un fel de răspundere pentru cazul când aceste tratative nu ar avea rezultatul dorit de statele limitrofe Rusiei. Această hotărâre al Consiliului Ambasadorilor a fost comunicata guvernului român printr-o notă primită în ziua de 24 Februarie a. c. Astfel stând lucrurile conferința din Varșovia are ca prim scop obținerea unei clarificări în atitudinea aliaților, față de dorință de pace a statelor vecine cu Rusia . Paralel cu refuzul Aliaților de a da asentimentul lor fn această chestiune, România nu poate grăbi începerea tratativelor de pace și dintr’un alt motiv, pe care un înalt diplomat al nostru, ni la expus: m Nu suntem încă pe deplin clarificați, ne spune convorbitorul nostru, asupra unui fapt de o mare importantă. In începutul de convorbiri p cari d. Florescu ministrul nostru ■ln Varșovia, l'a avut cu câțiva delegați ai Rusiei, convorbiri cu caracter de sondări, d-sa s’a oprit asupra unui punct. In Rusia există actualmente două feluri de soviete în puterea cărora stă directiva politică a ei: sovietele militare și sovietele așa numite „de consum“. Ultimul soviet deține astăzi efectiv puterea. In numele acestui soviet și conform punctului său de vedere, a lansat Cicerln oferta de pace României. «Nimeni nu poate garanta însă, continuă interlocutorul, că în starea politică neclară din Rusia, nu s'ar putea întâmpla ca hotărârile reprezentanților din Varșovia ai actualului regim la putere în Rusia, nu vor fi contestate de celălalt soviet care eventual ar putea deține la un moment dat puterea. Prin urmare, ministrul nostru în Polonia, sesizat de guvernul din București și-a exprimat dorina față de delegații ruși, ca în cazul când bazele unor tratative de pace ar fi stabilite, reprezentanța rusă să cuprindă delegați ai ambelor soviete. Acesta este stadiul în care se află tratativele, dacă le putem numi astfel—cu Rusia sovietică» conchide informatorul nostru. G. Rosin GÂNDURI SIMPLE Strada Vlăsiei Deoarece trăim In zodia prefacerilor, când of ce a fost vechiu trebue aruncat sau primenit, credem că ne putem da cu gravitatea necesară părerea într'o schimbare de nume absolut utilă și f. t. pistă. Strada IJ.plaant să fie numită Strada Vlăsiei• — De ce ? o să întrebe unul și altul. Hm. hm. cei cari vor întreba vor face pe prostii căci toată lumea știe de ce. Dar hal• să fiu mai gentil decât un sex slab și să Vă dau unde amănunte: Un metru de țesut zis Picardy care la 19 februarie costa 30 lei, acum la 24 Marie costă 55 lei. Un metru de stofă care luna trecută costa 145 lei, azi costă 250 lei- Un metru de gabar din care acum 3 săptămâni costa 117 lei, azi un petic rămas din acea stofă, 60 centimetri costă 106 lei ! — Păi mai aveți glas să ziceți de cic să-l zicem Lipscaniimi strada Vlăsiei ? Așa’l dați tăcut ca melcii ! El< dar dacă o să ajungem să invadăm viile pentru a vie îmbrăca un fel de vHă, (aviz sindicatvfid viticol f) In chestiunea locuințelor, de mult <am ajuns mai rău decât melcii. El umblă cu căsuța lor în spinare, noi numai cu calabalâcul-Dar să mai așteptăm nițel înainte de a desesperi, căci despre alimentație nu putem zice nimic; find în postul mare, ne putem lipsi de carne bani de pâine, ca să păzim cu adevărat postul cal mare. Sperăm, că ideia noastră atât de justificată in chestiunea botezului stradei Upscand va da un deget de ajutor •l Ligei contra Luxului"Toate reprezentantele sexului frumos citind numele străzei (,"Vlesia") Iși vor aduce aminteri de coâruri cu acelaș nume. Oricum sexul frumos e și fricos, nu va mai călca prin Vlăsia. Ați priceput ? Faină .dde t . STAN BOLOVAN Azi 25 Martie Toată lumea trebua să subscrie la împrumutul refacere! i\ Hu plânge, mamă, toată lumea va subscrie la împrumutul Statului și ne vom clădi din nou casă. Lovitura reacționarilor germani Legătura lor cu reacționarii unguri Cum se pregătește războiul de mâine patrunilor unguri Comentând cornural revoluția germană. ..L’Huamanité“ expune astfel legăturile dintre ea și reacțiunea ungară. Se știe cu cât entuziasm a fost privită de pangermaniști realcții umrea din Ungaria. D. von Heimzburg, ziaristul, atașat în special la serviciul gemeratului von Lutwitznu see sătura să repete în Presa pangermanistă: „Ungaria e pe cale de a deveni statul co] man ,,creștin“ din Europa!“ Insă nu era vorba numai de o campanie de presă. De câteva săptămâni contele Normann recruta în Germania sodați pentru a-l trimite în Ungariaa. Acest conte Normann este cumniatul contelui Tisza, președintele consiliului ungar în timpul războiului asasinat îmi momentul când a izbucnit prima revoluție ungară. Contele Normann este un personagiu foarte suspect- In timpul ultimei revoluții el a jucat întâi rolul unui agent Provocator la Munich, apoi a fost un timp spion la Budapesta, îm urmă a recrutat oameni pentru »rmta baltică pentru a se deda în sfârșit cu trup și suflet contra-revoluției ungare. El spera să îndemne Ungaria nemulțumită de pace la un războiu împotriva Antantei. Și mai spera că în cazul acesta Germania se va alătura Ungariei. Să trimeată întâi soldați în Ungaria pentru a des’ănțui acolo o mișcare care să dea impuls Germaniei, aceasta era ideea sa fixă. De altfel, contele Norman nu era singurul amestecat în afacere. El era mult susținut de locotenentul Bauer care pe lângă incontestabile talente militare, poseda și un adevărat geniu "Comercita'. El trebuia să procure întreprindere fondurile necesare, și era sprijinit de căpitandi Espe din divizia de for staționată 1» Koenigsberrg, prieten foarte intim cu von Kapp, precum și de contele vom der Götz, comandantul corpului de armată din provinciile baltice. întreprinderea jusnlierior germani a fost mult înlesnită prin faptul că Printre trupele baltice se aflau zece mii de supuși ai fostului imperiu austro-ungar cari trebuiau să formeze sâmburele armatei contra-revoluționare ce urma să se trimită în Ungaria; pe de altă parte, armata formată în Ungari« «ra bine pregătită pentru a favoriz» mișcarea Orie« soldat ungar care intra în armată, trebuia să facă jurământul următor: „Jur Pe sfânta Fecioară că voi iu Comitribui din răsputeri ca să combat pe cehi și pe români pentru a libera teritoriile« ocupiate și a le uni cu vechiul regat al Ungariei, precum jur pe sfânta Fecioară să îupt contra oricărei mișcări socialiste“. Lovitura «ia deci bine pregătită. Lucrurile niu s’au petrecut însă întocmai cum se prevăzuseră jumkerii germani și unguri, întărire» react»umea trebuia să receapă la Budapest», de alcolom^care mai avea să se Propage la Vioria, «»limba în urmă trebuia să sufere contagiunea și Berlimul Rolurile au fost însă inversate și ea a izbucnit întâi !a Beri/P. »- »juriului«» Hu ® marțSania, di ® Ardeal, pub^că un iarcool prin care, mi n>umaî c^tribate ideia diczoffrarei piairiolmetullui dar încă susțitam că ortului patrlotmemit nu poat« fi dezolvați. Dar da c ® mu poate fi dizolvat ? Nu poate fi. dizolvat^spun« „patria —deoarece nu există motivul constituțional pentru dizolvare. Motivul constituțional nu ar fidupă părerea ,patriei“, de cât fie un cond îmrtdr« parlament și guvern, fi im conflict între parlameint și coroană. Sunt foarte caudate atât atitudinea cât și argu montarea ziarului d-lui Miamin. Sunnt foarte ciudate fi« «ndcă dovedesc lipsă de memiorie, fie o schimbare de convingeri motoivată de împrejurările schimbătoare. In articolul, din care nie ocupăm am găsi seara următoare. Singurul argument pentru care se cere d« unii dizb’ivarea", este acela că la alegere trecut« unele partide politice s’au abumați. Este însă foarte slab pentru că prin aceasta și’aui dovedit neputința, este și cel mai S.'^. prim faptul că 'a alegerii nopți ar putea să se abți e partidele care au luptait și iocuil acesta ar fi fără sfârșit și periculos. Primi faptul că ipersonaliități marcante ale partidelor ■ care s’au abținut an candidat totuși la alergîrile parțiale Și acest singur argument calde de la sine, Cine o fii scris acest articol? Este foarte interesant dne știut cine s’a sens. Fiindcă mu me puitem închipui că Ta scris vreun membru al consiliului diriigent și nici măcar miu putem băiiui că vreunul din ate ©^» au putut inspira articolul Spmra%rt acestea fiindcă, dacă Patria a uitat, «au m aim uitat culm că în Octombrie 1919, Consiiul Național de la Sibiu a redactat un Memoriu pe care d-l Monim a fost « însărcinat să prezinte regelui» Meimori,u în care se ceuta: amâmiairea alegoriilor pentru ca opozițîa să se poată prezintă la una ei schimbarea | guvernuflui miitar și retragerea « Miniștrilor Aird-ler» de guvern, pentru ca Andeattufl să nu răsmâie tipi• dar cu guvernul generalului VăHorariu. Prin aite]. Memoriu se «trataui Regele# primejdiile ce «r urma dacă întâiul parlament al României Mari i s’«tralege îm condițiu]«apronmale de e atunci. Este adevărat — da s ® m rnt — ca ■ un asemenea document a existat?... ! Negreșit că este adevărat! Gutmn se face, dar, că foaia aedorai și oameni, iari la Octombrie 1919 , considerau că alegerile cu alb tinerea 1 dipozițției1 nu puteau dia un parlament , potrivit pentru România Mare, cum i se face că aceeia cari se retrăgeau din i cabii neiuii Vă ® toiaimi spre a mu x se siobdariza nu numai au actele dar și chiar cu fdmțai lui», astăzi afirmă că opozița, abținânidu-se de la i alegeri și’a dovedit doar slăbiți«■ne«? ! Să ne fie iertat a răspunde pe șleatu, or câtă ține plăcere aim, stării .. îm umple ooiniștiințe, neputință Și Slă■ b«ciume față de corpul electoral dorved«se astăzi numai aicei cairi comb»t dizolvarea. Altfel nu se explică acățarea desperată de niște scaune , cu care nu mai nădăjduasc să le sus. .tânească. ! Argumentul! Pair tel cum că nat . exista motive cPnnstitutionale pentru dizolvarea parlamentului este puerili. Căci Paria nu poa te uita căi de dani anii d* ziffe — cripuffal — Romania Mare « guv«nr.»tă fără mic* un motiv Comistatuțional. Cabinetul Marghiloman a fost comigen flat, cabinetuil Coandă a fost adus și fondat trimis. cabinetul Brătieanu s** compun oalbiniitul Averescu »cum există numai« din nn» Ș* aceiași voință și inițiativa. Să lăsăm dar K?nm» cu ..motivele constituționale“ care sunt invocate toarnă* spre » se sperietuia urmările demoralizatoare ale Cela« mai neconstitituiti ouiau regim pe care l’a avut Români» de la Vodă Cuza. Poporul român, îm marea foartte, marea lui majoritate — ce] putea în vechiul regat, nu știin ce va fi în Ardeal, — nu este reprezentat îm actuialul parisiment. Alegerile parțiale din urmă au dovedit, cui prisos față, dic ast fapt. Poporul român din vechimii reg»t reclamă dreipîlul acesta Și istociotiim că ziarul parriîdulu ® nattaraal din Ardeal] mu are căderea. .să «’] refuze. Parlame mituit actuali — măc»r nic« ne privește — est» o mfaclamă- El mu est ® ridici ,parliamentul României Mari mici »La româniili mici1. El este născut din violentarea Comistis] a conștiințelor, căci rodul alegerilor n’a fost de cât a emoB#«. Afară de agita Pria capitulări ®« le succesive a piMUt orice «utoire» taie morala. Nascut cu prezfanții» de a fi o Cameră constitațamită «treimHN to t repede la această aafr'fat« ții nu mai reveridică decât dreptul uuei existențe materiale pr 'care «r f8, #vând !» face puit pretenția de a nu tragera de cât guvernul «șif« din volunitatea suver.auta »cum se prească sub autoritatiia tpouIn guvern nu» mai de nteaimia să nu provoace ,,ni ° W fl'vuä contstituHan Bl,“ care place «fâr de mail Patrie». România Mare are dreptul la o reprezentare care să fie la acelaiși timp a poporului.. a bărbăției și g conVfargerilor hotărâte. CONSTANTIN BACALBA$A Una pa zi La ciorapi Cel cari bagă banii la ciorapi, sunt sfătuiți să bage mul JAne in Împrumutul național. Ce să facă cucoanele cari Vagi banl In ciorapi., de mătase P Consfătuirea dela clubul liberal Eri. f» ora 3’ a avut loc, La cMăr liberal din Ora Ha Victoriei, o canafatuire a parlamentariilor proriali. D. lor.« Brătianuu a declarat că guvernul generalui Aver«sot «iri ® un guvern de ordi pe și că er« ifflare» dar« pn reformel e pe aari intent»me«za noul guvern să se pue în Prețtică. Este sigur că prin «ceste reforma se va puteai »sigura ordinea la stat. Deși guvernul a venit în condițen ® critice, crede că «?» va achit» sarcina iu«tă și de aicea cere ca Partidul liberal să acord« tot sprijin» noului guvern. In ședința d« Vineri se vor discuta ''Pate ponet^țe di n programul guvernului câinid se vor lua 9» hotărâ«rille defiiittive. i B-Tnawr... * Foița „Dimineței“ grj Cercetașul glorios Hare roman popular din războiul nostru de feorghe Frunză — Al nostru, a degerat vezi moșulorizmare ? Moșul desfăcu velința, pipăi botul și labele animalului apoi zise liniștit. — Nu moare, a hrăpăit prea lacomidați-i să bea apă caldă. Ceaonul ia pus repede pe pirostrii și pe când făceau pregătirile astea îndrumată o poveste din cari reieșea că erau feciori de boeri deghizați, fugiți de urgia dușmanului. Țăranul crezu că boerii aceștia aveau bani și să oferi să-i ducă ei într’un foc sigur dar până seara, era pericol să fie ajunși de vreo o patrulă trimeasă după ei— Am eu leac și pentru asta, mai odihniti^văd i am să vă duc la o groapă de lup, acolo stații la cald în pământ, nu vă găsesc ei să răscolească țara. O capă de apă caldă fu turnată pe gât lui Azor care se întinse și adormi sfârâind ca un om. — De nu era el, nu mai ajungeam eu până aci, zise Roșu privindu-l cu dragoste. M’a dus cu sania ca uin cal. . . Câinile ăsta e bunm la mitraliere, zise țăranul. Când veți fi pe front să-[ dați acolo că e un voinic și jumătate-După un ceas se îmbrăcară din nou, luară armele, sania și pe Azor liber, plecând după țăranul care-i ducea la o cursă lăcuită de cu toamnă pentru prinderea lupilor. Era o groapă adâncă în pământ, acoperită cu fese de mere. Nimeni nu mai îngrijise de cursă, dar cu oarecare muncă reușiră să ridice leasa plină de zăpadă. Aruncară întâi sania, apoi sări Petre, după el MUică Roșu, iar tărâmul ]e dete puștile și sacul cu merinde, un amnar cu fitil și câteva vreascuri, o legătură de pae, adusă cu grijă de dânsul în spinare. — Acu puteți sta aci până mâine, ba și o zi două’ trei, că fri? nu vă este. Așeză la Ioc leasa grea și porni înapoi-Ziua trecu fără nici o tulburare Pe acolo•In satul însă de unde fugarii plecaseră în ajun, sos'se din Buzău o comisii b •ne de cercetare-Ordin telegrafic fu dat în tot județul turistri complecte. Bătrânul învățător fu arestat-Ordin telegrafic fu dat In tot județul pentru prinderea fugarilor. Spre seară o trupă de călăreți se abătuse pe la coliba pitarului, dar lfa îș Hi. mirat de întrebările ce i se punea, omul ridică brațele spre cer afirmând că nu văzuse absolut pe nimeni la acea zi. CAP- 49 SPIONII De câteva sutptomâni- Vasile Coduraru și Margareta se întâlniseră în paza din Fălticeni cai patroni unei pamoramemenagerii Dispariția tinerei sate pe care o răp’ise din Iași el bănuise ‘media] că o datora tovarășei lui geloasă, dar nu-11% cu prea multe imputări. Nu venise în orășel cu acela decât ca să afle ce dispoziție domnea la armata rusă de pe front și să adune Șibani, căci trebuia să trăiască din ceva până în primăvara când era convins că armatele germane vor trece și în Moldova-ManscerinJta de pânză era o sărăcie, două vulturi bătrâni și bolnavi, două mici marmuțe aproape oarbe, câteva păsări împăiate, și un tablou circular cu mici geamuri de sticlă ce măreau figurile, era toată grozăvia anunțată cu l‘‘ere de -n metru afară unde băiatul sulemanit ca un clov bălant din două talgere de tindhea toată ziua spunând ce-i trecea prin “mic. Dar cum soldații ruși se plictiseau romțănd sâmburi de floarea soarelui ma ghernita eira veșnic plină de ei. Margareta îmbrăcată în roșu, cu o căciulă rusească pe o ureche, râdea și glumea find acum ca mici odată la largul Soldatei începură a veni mai Trult pentru dânsa și fața’o Duminică, fiind mai mulțî beți, se luară acolo la bătae- Vrednicul patron, se amestecă în ceartă de teamă că-i vor devasta prăvălia și se alese cu capul spart. Sodularu al‘as Stuhapietz, trebui să se pună la pat, în căruța lui cu roate, bine încălzită, ce era o locuință prețioasă pe acele vremuri de ananghe- Mada ® Marigo, cum o numeau clienții civiliin orășel nu mai deschisese magihernita din fată ci stătea la “aș'nă gătind mâncare pentru sabatul rănit in luptă din cauza ei, Ba'afal Iosif, scaTMatorul trupei, rândașul boilor, argatul și în sfârșit mâna dreaptă a stapanilor, era nespus i de contrariat de cele ce s’au petrecut- la îmbulzeala de seudatu ei fură ca în codru să lucru feerie plăcut pentru dânsul nici odată nu fusese Ibănuit de nici unul dintre păgubași-El ședea pe treptele de scânduri ale panoramei ca să explice clienților de ce nu fusese deschisă în acea zi și avea grijă să adauge că generalul «i va împușca pe vinovați! Un tânăr slăbuț, binișor îmbrăcat» care de mai mult timp îi dăduse târcoale- se apropia de el întrebând unde-l poate găsi pe stăpân— E în casă, bolnav răspunse băiatul răstit. Abia după ce-i lămuri că vagonul vecihiu și petfait cu bucăți de tinichea era ”,casa“ tânărul plecă într’acolo și cu bastonul bătrân de câteva ori în ușă Margareta apără spenața, căci începuse a se teme de vre’o intervenție a poliției. — Vreau să vorbesc cu dom’ Vas'le Spunem că sunt un prieten din Iași-Ea închise ușia și apropiindu-se de pat spuse cuvintele ce auzse— Din Iași? exclamă Stahiametz ridicându-se ipe un coș. Ei cine dracul să fie-Ușa se deschise și cu pălăria pe cap,tânărul se propti în prag. — saună dimineața prietene, cred că hai să mă dai afară! — Caro!! Tu la mine! — Ei, da, chiar eu, zise tânărul și veni spre pat cu mâna întinsă. Cred,ea* că m’ai”. — Taci- f re-aî afurisit, zise Suhan«fa privnd spre femeea care asealta cu ochii lucitori de curioz'ta'e— Bine tac, dar trabue să știi, că sunt literlamente pe drojd!!; dacă ,nu “ă flii“eși ac*> sau mirmi dai bani. — Te pricesc Idotule! Iweihkfe giff*. tu nu ști* că vorba lungă e sărăcia omului?. — Las nu vă mai feriți așa, zise Margareta ofensată. Ia'ă aci două cești cu ceai, puteți bea și vorbi, eu mă rmbrăc și ei în târg, să vă las în pace, își puse paltonul și căciula rusească și în câteva clipe fii în stradă. — Ui! excitară Carol Weill, cu el« un om cu noroc, de mine numai nenorocirea se lipește. — Mare noroc, cu copii spant! — Eri pe când era scandalul venise TM și eu să vădi ce elte, și știi, eu La» pus rusului piedică, altfele făcea pifâe. — Mulțumesc, dar nu TMi-ai spus cum ai ajuns aci, eu *o credeai TM pe front— Da, mi-ai dat hârtiile cerceașului, frumoasă recomandat’e, să TMă duc te regiment să TMă prăpădesc de exantematic— Acolo puteai fi denunțat Carole, vrut să fie din nou la o îasă. TM«îaie$ că “audă acum în țara asta— Știi -d-ta Suhanez că fa*a « aci? exclaMă Weill. Di n cauza ei sunut pe idru TMur. Și fără să-i T Mai dea timp cl povest cu TM venise !» Făliceni în casa frumoasei Aloys unde ea din senin a apărut și Florica Mureș, al cărui nuMe msă el nu-i știa. (Vaartj ei-