Dimineaţa, mai 1920 (Anul 17, nr. 4974-4997)
1920-05-30 / nr. 4996
E ULTIMELE ȘTIRI DIN DIMINEAȚA Rezultatele alegerilor pentru Camera Până la ora încheierea ziarului nici un rezultat pozitiv nu a sosit din interiorul țării, în afară de calculele de probabilități transmise de autoritățile administrative. După aceste calcule guvernul a obținut unanimități la : Romanați, Vlașca, Ialomița, Constanța, Roman și Botoșani. Opoziția a obținut : 3 mandate la Prahova; 3 la Argeș ; 2 la Teleorman ; 4 la Muscel; 3 la Fălciu ; 1 la R.Sărat; 1 la Testică; 1 la Bazargic; 3 la Dâmbovița ; la Iași și 2 la Silistra. Rezultatele, incomplecte încă, ale alegerilor din Capitală și județul Ilfov, par a indica până acum că guvernul va obține aci 12 locuri, socialiștii 3, Federația națională I, Liberalii I, Un loc este încă discutat. Socialiștii au obținut până acum 11 locuri. Din Bucovina, însă, unde scrutinul nu s’a făcut pe listă și care alege 17 deputați, au sosit rezultatele definitive, care se rezumă astfel : Au fost aleși 6 candidați ai Ligei Poporului; 4 socialiști; 1 evrei național; 1 german național ; roteați ; 1 partizan al d-lui Nisisr; 1 taksat iar pentru 2 leșuri s’a declarat balotaj. CAPITALA Secția III (Șc. „Petru Maior“) Socialiști 9639 ; Liberali 3802; Negustorii 111 ; Progresiștii 1180; Blocul evreesc 1883; Lista C. Miile 397; Conserv-democratî 2524 ; Radu Roseti 639 ; Partidul Poporului 9228.; Federația 2364 ; Lt-colonel Radovici 176; T. Iordănescu 29 ; Radu Stan 31; Mateescu Chese 175 ; N Ignat 17 ; T. Vifor 5 Lt colonel Slăniceanu 49; Emil Ioachimescu 207 ; Ovid Densușianu 67; Dr. Enache dela Olt 71. Secția IX-a (școala Clemența) Până aseară se cunoștea numai voturile obținute în plin de listele principale și cari sunt: Socialiștii Liberalii Negustorii Progresiștii Blocul evreiesc Lista Constliile Cons- Democrați Lista Rosetti Partidul Poporului 1259 1957 64 909 385 193 1862 285 5859 Secția a X-a (Școala Precupeți) Iată numărul voturilor obținute în plin de fiecare listă : Federația 123 Socialiștii 176 Liberalii ] 32 Progresiștii 33 Partidul Poporului 363 Cons. Democrați 114 Lista Const.liile 5 Lista Rosetti 12 Negustorii 13 Voturile individuale nu se cunosc încă. Secția XI-a (Școala Visarion) Iată totalurile fiecărei liste: Federația 1301 Federația 85 Socialiștii 94 Liberalii 204 a»g-U.£JÍiOX-ÍÍ Progresiștii 77 Blocul Evreese 106 Cons. Democrați 103 Averescaniî 365 Secția XVIII (Mecet) Insci’iși 17 000 Totalul voturilor pe liste : Federația, 1041; Liberalii 355; Guvernul 7625; Marghilomanii 617 ; Socialiștii 2791 ; Ochiul și Dumnezeu 157; lista blocuri evreesc 3037 ; lista Const Mii 311; Biserica 68 ; Proprietar 168; Democrații Tadiști 214; Drapelul 377. Secția XIX (Sc. Popa Nan) Au obtinut în plin : Federația Socialiștii Liberalii Negustorii Progresiștii Lista C. Miile Cons.Democrați Lista Radu Roseti Part. Poporului 91 Secția XX-a (Școala Troița) Au obtinut în plin: Federația 92 Socialiștii 636 Liberalii 153 Negustorii 25 Progresiștii 26 Blocul evreiesc 147 Lista Const. Mille 14 Cons. Democrați 76 Lista Rosetti 12 Part. Poporului 501 423 120 6 49 18 127 18 527 Ilfov (județ) DOMNEȘTI : part. poporului 16956. feder a 3420. liberalii 1656. socialiștii 558. cons. progresi Șă 684. democrații 18 BOLINTINU DIN VALE : rot poporului 17352. federala 2916, leberală 2412. socialis^1632. cons- progresiști 162. democrati 108. CHIRNOGUI : part. poporului 26-352. federatia 288. liberalii 264. social'ștă 468. cons- progres'ștî 72. democrat! 108- CHISELEFF : part. poporului 22-536. federația 126. lberaliî 1584. social'ștă 216. cons. progres'ștî 18. democrată 144-LIPSA-BOJDANI: part- poporului 22-302. federal 4644, liberal 2520, socialistă 558, cons. progresiști 486, democrati 324. FIERBINȚI: part- Poporului 30690, federatia 864, liberală 1890, socaliști 594, cons- progresiști 262, democrații 90. MERI PETCHI, part. poporului 2260, federața 1044 liberală 1534, socialiști 252. cons- progresiști 5, democrati 34-FUNDULEA: pM- poporului 22009, federația 397. liberalii 1816, socialiștii 270, cons. prog. —; democrată 84- ISVARELE : part. poporului 31662, federata 2358, liberală 1242. socialiștii 540 cons- progresiști —; democrații 34-APROZII: part. poporului 28.331, federatia 576. liberalii 764, socialiștii 635, cons- progresiști 18. democrată 99- TUNARI, part- poporului 19.854 federația 3096, liberalii 1386, socialiști 2730, cons. progresisă 17. democrații 108-Federația 672 Socialiștii 121 Liberalii 134 Part- popor. 716 Căciuliși Federația 268 Socialiștii 188 i Liberalii , 290 în Part- Poporului 1113 î Buftea 0 Federația 328 1 Socialiștii 161 Liberalii 209 Nikitski Federația 1683 Socialiștii 12.300 Liberalii 986 Moțuri Federația 131 Socialiștiî30 Liberalii 69 Part. poporului 1759 Sâruleștii Federația 131 Socialiștii 50 Liberalii 73 Part- poporului 1225 Cuiajia Federația 286 Socialiștii 499 Liberalii 112 Unsiaf pezi Vrei să uiți că viața-i scumpă Și că nai măcar culcași Uiți de toate cum te-oi duce La Grădina CARABUS Romanați Dr. St. Vas guv. »los D. Vintilă sav ., Stoiiaescu D-truguv. Dermetriam D., guv. Pr. Cernascu guv-Silistra Au reușit 2 guvernamentali (printre cari d- Jean Cămărășescn) , 1 liberal și 1 socialist. Tecuci (județ) Au obținut 3 locuri partidul poporului; 1 loc Federația- in saret Brăila (județ) Au obținut : Part- poporului 4 locuri Federația 1 loc Liberalii 1 loc Constanta (oraș) Socialiștii 10686 Liberalii 2866 Independenți 1176 Federația 8652 contanta (județ) Part. Poporului 52000 Progresiștii 10400 Restul între 1-3 voturi Călarași Au sosit până acum rezultatele de la 8 secții de votare din 11 E aproape sigur că guvernul va lua toate locurile în număr de 5 la Ialomița — Matarce Caliafra (județ) 3 locuri partidul poporului 1 loc socialiștii. Dâmbocița (județ) Federația 3 locuri Part. poporului 2 locuri t'tur.din diURGIU, 28. — Până în acest moment au remut rezultatele “dela toate secțiile. Nu s’au calculat încă voiturile, dar după rezultate, guvernamentații au luat toate cele cinci locuri— M-m-Au fost aleși d-nii: Petre Dragomirrescu, Henry Sutzu, I. Petrovici și L- Popovici, din partidul Poporului și d- Gh. Mârzescu, liberal-Prahova (județ) Partidul popor, la 25 secții 152.000 ; Socialiștii 106 000 Liberalii 37.000 Federația 35-000 După socotelile făcute se crede că partidul poporului va ocupa 5 locuiri ; Socialiștii 2 locuri; Liberalii 1 loc. Țărăniști 84.796 Liberali 22.483 Averescani 50.352 Progresiști 1123 Socialiștii 3447 Democrații 2559 Puma jutted Part. poporului 37-665 v. Liberalii 10-857 Federația 8.612 Nu s’a terminat încă despuierea. P.-Sărac Vespasian Pella averescan ales Const- Braiescu averese. „ Const- Lupescu averescan Ion Mihalache țărănist „ Roman La Roman pare a fi reușit întreaga listă guvernamentală. Craiova CRAIOVA, 28. — Votarea la toate secțunile din oraș și județ a încetat azi la orele 6- La unele sectoni, desputarea scrutinului a început imediat iar la altele abia azi la 8 dimineata, pentru că conform cu ordinul primit dela ministerul de Justitie, pra -nceperea despoterei scrutinului s’a lăsat la voința președintelui fiecărei secțiuni. Până -n momentul de față rezumatele sunt: Lista candidaților partidului poporului au obținut o majoritate sdrobioare întrun'nd 380.000 voturi la Usta complect. In urmă, la distante colosale vine lista tinerilor liberali în frunte cu d_ C. Neamtu, care până acum a în^unit 36 000 voturi. Ano vine lista tărănistă cu 32.000; celelalte, precum Usta iorg's'ă, subt 25 000 voturi. Lo caliștii au avut vot urî mai numeroase la vre-o 3—4 secțiuni din oraș, ad'că acolo unde au votat muncitoriî După acest rezultat până acum averescan î »a obținut 9 locuri din 10. Pentru «l zecelea loc e d'scut'e to t între »verescani și un loc pe lista tinerilor liberali, care lege posibil să se atribuie d-lui C. Neamțu, care are cel mai mare număr de voturi de pe acea listă- Alegerile au decurs în liniște. La seciunea Obedeanu (băeți) ordinea a fost ținută de d. Aoof Vocescu, comandantul gărzei —Bradu-Pitești I In Bucovina CERNĂUȚI Au fost proclamați aleși d-niî Grigorovici și Pistina.- socialș-tî și d. Dr. Straucher candidatul evreilor. Cernăuți (județe CIRCUMSCRIPIȚA BOIAN înscriși 7905 Votanți 6034 Anulate 1881 C-tin A. Dragon)si (?) 4930 ales CIRC. CUCIURU-MARE înscriși 8275 Votanți 4889 Anulate 3386 Madei Cezar Scarlat (?) 3874 ales JUD. ȘIRET (circ. Strat.) înscriși 11.599 Votanți 7113 Anulate 4602 Vasile Grigorescu (partidul poporului) 4118 ales Sura Humorului (județ) înscriși 12702 Votanți 6320 Anulate 34. Dori Popovici 5238 ales Nicolae Ardela 676 Gabrielescu 181 Ion Brătianu 96 Dr. Romul Rădăuți IniscripÎ 7695 Votanți 4335 ■ Anulata 139 Balot»! între dr- Vasile Bodnarescu Ifrim Popescu. Ifisnița Lucasiovici (ucrainian) 2224 ales Săreanu 1'boraj' 80 y. Balotaj.Câmpulung i Cludeni Dr. V. Ungureanu (part. Nistor 3347 ales. "'"^"rbiu Vasile (part. lunș 2212, popor: r-SUCEAVA înscriși 11757 Votanți 7398. Eusebiu Popovici (part. popor I'Un) 4355 ales. Filaret Doboș (part. d)Tui Nistor 2821. COȚMANI Șefca Ion, socialii, 3683 voturi ales. Rusnal D. ukrainean 186. Vidovici partidul d- ui Nistor 703 Dr. Angelescu liberal 56. VALCOVUL DE SUS Ciurcan Aurel, partidul poporului 2903 voturi ale sI. Nistor 2060 voturi. VASCAUTI Prof dr. Toma Tonesau conservator democrat 2659 voturi ales. Grihosiuj G. din partidul d-lui Nistor 1026. ZASTOVNA CeocaMa Const, socialist, 2994 voturi a]es. Dr. Soon liberal 74 vofnr*. STOROJENETZ D. Kohiruss german, ales. Ingerințele electorale din Vlașca Candidatu desidenti ai ..partidului poporului“ din Vlașca și-au retras candidaturile- Ei au rimes următoarea telegramă de protestare: Față de ingerințele comise de prefect și administratie- cami prin teroare ș i ingerințe sălbatece fac lupta electorală, imposibilă, față de faptul că însuși prefectul la secția de votare Clejani a bătut pe candidatul Stan Popescu, iar bătăușii săi la Putinei pa candidatul averescan Marinescu, noi cei cari am întemeiat partidul poporului din Vlașca ne retragem din lupta electorală, pentru a nai mai expune ipe alegători urgiei guvernamentale. TELEFON Direcția 10/66 Centrala ziarelor 6/67 Publicitatea 11/84 Iimlin———— Forța „Diminezei“ jq Amorul luptătorului Groman (în viața atleților englezi) de Bernard Shaw CAP- XI până la sfârșitul sezonului petrecerilor. Alia înva fă în bucur"". Fericită și mândră de prezența ei cu Lyda se simțea totuși eclipsată în prezența ei. Rămasă însă singură la Londra, orgoliul ei rămase 'atact ș' sent'men'ul de ineroritate îi dispăru- De altfel, libertatea îi dete îndrăzneală și o ameliorăîncet, încet, ea ajunlse să se convingă că propria ei judecată e un conducător mai sigur în micle afaceri de toate zilele decât mîda protectoarei sale. Oare nu avusese e» dreptate când numise pe Byron un om ignorant și vulgar? Lydia, cu toate sfaturle o, îl mutase la ea; și acum toată presa îi confirma opinia ei cea dintâi. In seara spectacolului, vânzătorii de ziare strigau pe stradă acest titlu imprimare manșetă..Ingrozit ° T scandal în prezenta regelui. O scenă de salbǎtäc'e între doui exeri- Intervenția poliției“ Mai multe articole protestau în term'un plângător' împotriva succesului acestui sport br u. •a!; nellemn de o națiune c'viliizată, etc- Al'se srânse toate art'c0!©!« astea șierimise Lydei la Wilstoken. Cineva î' împărtășia an''partia. De câte ori întâlna, în nime pe Lucian Weber, ei vorbeau de Candel și ajungeau la această concluzie neschimbată. Bizareria lui satisfăcuse gustul de excentrici^te ai Lydei; totuși ea nu avusese niciodată un interes serios pentru el și nici odată nu va relua relațiunile de prietenie dintre amândou'Aceste cuvine erau penitru Lucian o foarte slabă “ângâere; el îi lasau 'otd’auna sent'mentul vag că se m'cșora spunându-le, dar la prima, ocazie începea din nou cu Alisa aceași conversație Pentru a o recompensa de tot ulgența cu care îl asculta, dânsa cu ea de către trei o zi re seară- Al sa nu prea era jucau ta'ă de această onoare- Lucian era bățos și neîndemânatec. Degeaba iși zicea ea că Lucian e un o m de o conduită ireproșabilă. de O TM are importantă pol't'că ș' pe d’asupra, vămi d-rei Crew, că tot i se părea greu să-i sacrifice s'erturi de oră întregi pe când alți dansa'or' de seamă o așteptau. La urmă, ea se scârb' de acest etern sub'ecit de conversație asupra lui Cashel și a Lydei și se obosi d’a fi trreu în gardă De altfel atenția,ce punea mereu în felul ei de a se purta, d’a vorbi oare îî reuș'se a ceva ? Intr’o seară ea "uzi pe o doamnă, care vorbea înadins 'are ca să f'e auzită, cu"' O trata drepți o altă țărăncuță stângace. In timpul sătpămânei următoare, ea nu indrăzni să spună o vorbă și să facă un gest în societate fără a se întreba dacă un critic răutăcios nu o să o iudece un chi P defavorabil. Dar, cu cât se observa mai mult CU atat mai puțin reușia să fie multumită de ea și să placă »1tora. Ah!ce nu ar fi dat ea să poseapă secretul Lyde!, să știe ce să facă și ce să zică la momentul porivit! Cât e odată ea se supăra pe prostia omenească- Cum să nu fi* țeapănă sau de astfel de oameni? Dacă îi se întâmpla cât e odată să vorbească cu un bărbat scăpărător de inteligență, care o făcea să râdă și să-ș u'*e puțin de înțepeneala ei obicinuită, ea simțee că a fost încântătoare-Mai observase d’asemeni că acea ale căror maniere le ’nv'd'a, posedau arta d’a se simți la largul lor chiar în mijlocul proștilor-In sfârșit, e» începu să crează că nașterea ei, relativ umilă, 0 va îmredeca totd’auna să caspeze acest "er distros pe care îl tov'dia așa de mul t_ Intr’o zi se întrebă dacă, în viața de societate, Lucian ar fi un conducător sigur și o "utor'tate după cum crezuse odată El dansa rău. Conversa'ia lui era Pedanu si jena totd’auna. Oare mer't’ el respectul și admirația ce îi acordase? O amintire, care până atenei o indignase, o făcu să râdă: ea își amiotde acel spectacol scandalos din salonul d-nei Hoskyn: revăzu pe Lucian, cu gulerul ireproștol, în frac. puo de îngâmfare, răsturnat în fotoliul aurit al gazdei, și ilustrând prin muzra lui speriată teoria boxerului asupra tenalităței periculoase a stăpânire de sine- La urma urmei, ce fusese palma a,a mică? O simplă magiere în comparare cu teribila gradină ce făcuse să plouă Castel pe coastele lui Paradis! Era oare cu putință ca lipsa de cultură fizică, de avânt să te pună în inferioritate în vată? O rază a adevărului ascuns sub experienta lui Cashel, începu să lucească slab în mintea Alisei-Ea se gândi si mai adânc, iar într’o după amiază, dupa ce făcuse o sourtă aparitie la vr’o patru recepti diverUe, ea stoc'ă pe invitați subt o nouă lumină- Compara manierele țepene ale Tinera cu na'uraileta altora și atitudinea eî față de aceia a tuturor Rezultatul acestor observațiuni o convinse că, în primele zilele debit'ului e' în lume, tot deduse prea “uită osteneală ca bună în valoare mica ei persoană, fără să a'bă *!' câștig decât să pară pretentoasă și ridicolă. Pe Urmă e invitată în câteva case ale burghezei de m’jloc- Aoi întâlni mai multi comercianți, doctori, magistrați membri .ai clerului- Această clasă socială Îi apăru ca o caricatură enormă a ființelei proprii: niște oameni rușinațî de ceia ce sunt îngroziți d’a Se arăta sub adevărata lor lumină și prefăcânduse că disprețuesc pe oricine nu ar imita ipocrizia tot- Ei aveau singur scop, un singur gând: să copeze manierele, gusturile, plăcerile și v Uite societăți înale. Anșa își recunoscu propria ei clasă, dar asta nu fu un motiv, îndestulător pentru ea ca să nu-și bată joc în gândul ei de toți, își râse de dansurile lor lugubre și fr.sipide, de manierele lor conventionale de luxul lor fals de glasul lor afectat. ,de insolenta lor față de servitori de respectul ce aveau pentru "fiori, de marzeismul lor si de o duzina de alte defecte pe care Alisa le rezumă într’o singură,bă, vulgaritatea lor. Putin timp după aceia, ea regăsise Luchon într’ur bal Ajuns ‘ârziu ca de obicei, din protea ocupației prea mari care îl copleșea el o întrebă cu gravitate dacă îi va acorda plăcerea d’a dansa cu dânsul. Acesta era referin: lui obicinut- AIisa însă îl surprinse amânându-l 'oc'iar la *1 pa'iulea <!-»ns sub pretext că dăduse Pe celelalte dto toate Lucian zâmbi, cu o indulgență părintească și își zise că deja e un lucru prea frumos pentru d-ra Goff, că se dezghețase așa de repede, dar că nu trebue să îi se pretind; 'a *cage ortodrîă la gradul de dist incție supremă apanaj exclusiv al lui d. Lucian Webberdansul cu câte un cavaler Îi se părea ori de vr-o două or* în jurul salonului, pe urmă se opriră Alisa vru să se odihnească după cum făcea totdeauna când dansa cu câte un cavaler îi se părea o corvadă-El o întrebă atunci dacă cumva are vești de la Lodia. — D-ta îmi pun totdeauna aceiași întrebare- Totuși știu bine că Lydia nu îmi scrie nici odată, afară numai când are ceva particular de spus; și Munc' citor numai câteva rânduri. — Foarte bine, dar e Posibil să fi avut ceva particular de spus de la ultima noastră întâlnire. Cine și e? In ori ce caz ea ar fi multumită să afle că am scăpat’o de cei două locatari nesuferițt ce avem— Eu credea“ că ei plecaseră de mult de la Garen ®— In adevăr, era bine de o lună că nu mai sunt acolo. dar greutatea era să-i fac să-și mute mobilele. In stoe, iată-ne scăpați. Ei nu au lăsați,casă decât o Biblie pe jumătate ruptă și ale cărei pagini sunt acoperite cu mâzgălitori, socoteli de Pariuri angajate și o grămadă de ntote neînțelese. Se poate descifra totuși pe pagina de la început, această dedicație cu cerneala îngălbintă. ..Lui Robert Meelish- mama lui iubitoare, cu speranța că va merge mereu pe căile cele drepte“ V*i •! această speranță maternă a fost înșelată ! — Ce rău lucru e să rupi o Biblie! Ce ființă ! . . Și spre marea uimire a lui Budan, Alisa zbutni în rîs. De altfel, ea se grăbi să adaoge: Fac rău că rîd, nu ar trebui, dar pu po* să mă împedic— Acest joc*dent d'mpotr'vă. îmi pare mie atingător și tris'-toi înch'puî încrederea naivă a acestei b'ete femei în viforul copilului său Ah! dacă ar fi putut gh'ci! — Ceia ce le scrie pe cărți seamănă întrucâtva cu cela ce se scrie pe morminte. Nu are prea mare importanță— In fine, sunt fericit că acește divizi nu mai au acum nici un pretext ca să vină la Wrostoken. E foarte re regretabil că Lydia a cunoscut pe unul din ei— M'-ai spus asta de 0 sută de ori până acum. Am sfârșit prin a crede că este gelos de acest boxer— In adevăr d-ră Goff, dea ce spunem nu are tije' cap de' coadă. AuZ d-ta! cum ași putea fi eu gelos de o astfel de ființă! — De. d-ta P-ți să știi -ai bine ca mine. Lucian înțelese atonei că Alise se schimbase și că el pierduse trecerea ce corosiv vanitatea lui rănită șterse în « avusese pe lângă dânsa. Ca și un ac, părerea că d-ra Goff e la urma urm’lor o fată ireproșabilă și foarte merituoasă, ea îî apăru ca o frumusețe bună de nimic (Va ur“M 4