Dimineaţa, mai 1920 (Anul 17, nr. 4974-4997)

1920-05-30 / nr. 4996

DUPA PRIMELE REZULTATE Marele număr de voturi cu ștampila, întrunit de list­e Gu­vernamentale la Cameră, cu deo­sebire la sate, arată că țăranii în bună parte neștiutori ele carte și nevoiți a se lua după semne au votat din simpatie cu generalul Averescu și înnecănd voturile o­­rășenești, au d­at, în regat, majo­ritatea deputaților guvernului, respingând, ca și orașele pe can­­didații partidului liberal, care de la 113, câți eram în Camera trecu­tă abia dacă vor avea 20 de lo­curi în Camera nouă. De­ asemenea gruparea conser­vatoare germanofilă a d-lui Mar­ghiloman iese înfrântă. Partidul democrat, constrâns prin învoiala electorală parțială cu guvernul, la un număr limitat de locuri, nu va ști decât la sfăr­­șitul tuturor alegerilor, ce număr de locuri va fi obținut. Federația, combătută cu în­v­er­­șunare, va vedea totuși, prin u­­­­nete optăm­ numărul reprezentan­ților ei, sporindu-se și constitu­ind o opoziție­ mai numeroasă ca aceea a partidului liberal' Succesele socialiștilor sânt o­­r­firmare a disciplinei lor de par­tid, d­ar ar fi fost și mai­ mari, dacă elementele extremiste n’ar fi îm­pins la multe greșeli. In Ilfov prezența a 30 de liste a fost, cum se prevedea, favora­bilă cu deosebire guvernului și dăunătoare, în special, listelor, independente. Lista lui Constantin Mille a tă­iat însă în mod definitiv, posibi­litatea insinuat­iunilor de tot so­iul în ce privește atitudinea inde­pendentă a ziarelor Adevărul și Dimineața. Ea a stabilit complecta Separa­­țiune a politicei noastre de ori­ce influențe guvernamentale ori de partid și menținerea libertăței absolute de control, atât față de partidele vechi, cât și față de exagerările partidelor înnaintate și ale unora din elementele par­tidului socialist­ E. D. F. A­supra alegerilor ■ Când scriu aceste rânduri nu se cunosc de­cât foarte puține indicațiuni asupra rezultatului general și alegerilor; dar aceste câteva indicii ne arată care va fi rezultatul final. In București unde sa dat lupta cea mai aprigă, dar de unde nu de oct lyi.rtind rezultatul vo­tul cu ștampila adică a listelor votate în întregime de către ale­gătorii disciplinați, capul îl țin, socialiștii, partidul poporului și blocul evreesc. Neapărat acest rezultat va fi fundamental modificat prin scru­tinele de la țară, așa că succesul guvernului nu mai lasă loc la nici o îndoială. Un comunicat al guvernului, Comunicat oficios bine­înțeles, a­­rată că, ținându-se seamă de­ ști­rile primite de la toate birourile din județ și din oraș, repartiția Celor 18 scaune din Ilfov ar fi ur­mătoarea: guvernul 12 locuri, socialiștii 3, liberalii 2 și federa­ția 1­ Prin urmare 16 din cele 20 de liste nu vor da nici un re­prezentant* . Daca mandatele vor fi repar­tizate pe circumscripțiuni iar nu pe județul întreg, dacă orașele ar fi despărțite de comunele rurale, firește că rezultatele ar fi modi­ficate, în special la București par­tidul socialist ar fi obținut ,un număr mai mare de scaune. Ru­ralii, însă, îneacă în masa lor pe orășeni, iar în viitor îi va domi­na cu desăvârșire. Cel puțin în restul țărei, afară de Capitală, elementul orășenesc aproape nu va însemna nimic. Evreii au prezentat o listă de­osebită, dar au comis cea mai ma­re greșală pe care o puteau co­mite­ în vremile de față. Dacă ar fi fost siguri de un mare succes poate că greșala ar fi avut o ex­plicație și o scuză, dar înfrânge­rea va avea urmări grele pentru viitor, întâia consecință a eroarei este că bipartidele și oamenii po­litici cari au sprijinit o rezolvare echitabilă a chestiei evree, dar care s’au văzut părăsiți pe toată linia, vor înțelege că nu au aproba­rea elementului evreiesc care nu e mulțumit de­cât cu soluțiuni ex­tremiste. A doua consecință va fi: dacă blocul evreesc­ e înfrânt definitiv slăbiciunea lui va fi ma­nifesta și astfel va rămâne fă­ră a­lte legături cu poporul ro­team. Aceasta izolare voluntară și de­monstrativă este cea mai mare greșală pe care o puteau săvâr­și evreii­ In tara întreagă, adică în ve­chiul regat guvernul va avea de­sigur, o puternică majoritate. In Ilfov partidul țărănist adi­că Federația s’a arătat slabă; du­pă rezultatele ștampilei, partidu liberal îî trece înainte. In restu tarei nu știm ce va fi, dar este vă­zu­t că un mare număr din re­prezentanți nu va trimite în par­lament. Cel mult dacă Cadrilate­­rul, Muscel-Ol t-Argeș-Dâmbovi­ța îi va fi mai favorabil. Listele independente care au fost listele fie ale unor individu­alități însemnate fie ale câtorva ambițiuni bolnave și nesocotite sunt înfrânte. Corpul electoral în actuala lui înfățișare, sufra­giul universal nu mai poate da succesul nici individualităților oricât de strălucite și de meri­­toase sânt ele, nici partidelor ca­re nu s’au pus într’o mai strân­să legătura cu masele. De azi înainte cine va dori să însemne­ze ceva în viata publică va tre­bui să muncească și să se pună în contact strâns cu­ marile pături populare. Vechiul sistem de pro­pagandă în mici coterii și-a tră­it traiul. Știri din Bucovina, vorbesc de înfrângerea d-lui Nistor, iar la Cernăuți au biruit minorități­le, încă un rezultat al luptelor neroade dintre România. Ambi­țiile personale au provocat acest eșec al cauzei românești în ve­chea tară moldovenească-Trage-vom învățămintele folo­sitoare din alegerile acestea? Eu nu cred. Const!­r>~'*!*!feașa NOUL CABINET CEHO­SLOVAC Praga. — S’a constituit noul cabinet. Președinția internele, a­­părarea națională, Tusari Pentru externe Benes. BEMEȘ Noul ministru de externe Socialiștii in partimeu­ Dr. Pistiner Fruntaș socialist, ales la Cer­năuți. n­oii oierilor din Bucovina Cazul Bujor-Bogdan Jemeni nu va putea contesta faptul, că guvernul a suferit o grea înfrân­gere în Bucovina.Din câțiva candidați, partidul popo­­rului a pus acolo n’a ieșit nici unul pană acum. In sch­imb socialiștii și independenții s’au al­e­s pretutindeni Cercurile guvernamentale lasă să se înțeleagă că rezultatul acesta se datorește d-lui Dori Popovici care pe sub mână n'a dat concursul cuve­nit candidaților guvernamentali, de­oarece ei erau în majoritate liberali­ Această versiune nu o putem crede, căci atunci ar fi să socotim prea nai­­­vi pe aberali. A și apoi nu înțelegem ce inter­es ar fi avut guvernul—dacă lui se datore­­ște rezultatul alegerilor să sprijin,« pe d- dx.­ Tom» Ionescu și nu pe d-rul Angh­elescu. Adevărul pe cât se pare însă, este altul. Atât Bucovina cât și celelalte pro­vincii românești unite au avut mij­locul să se scuture de jugul tiraniei guvernamentale­ Și aceasta nu doar pentru că pre suirea guvernului ar fi fost mai mică acolo, ca în vechiul regat. Dar populația nouțlor provincii ne­fi­ind sub impresia legendei Averescu care circulă în vechiul regat, a putut avea mintea limpede în alegerea re­prezentanților intereselor ei De aceea a căzut în Bucovina, ală­turi de d- dr. An­ghelescu, cu toată firma d-sal © averescană, d. Nistor a cărei atitudine antiaverescană era de o dată prea recentă­ Socotim că rezultatul alegerilor din Bucovina va fi un escelent indiciu pentru d. A­verescu în direcția așa zi­sei d-sale popularități- Cazul Bujor-Bogdan pare să fi pri­mit o soluție. Din cercurile oficioase ni se spune că voturile celor doi candidați nu vor fi scoase din massa electorală, cei aleși urmând a fi invalidați de bieroul electoral­ Această soluție, deși oarecum avan­tajoasă pentru socialiști, nu este încă cea dictată de lege care spune clar­ că inima. Camera poate declara va­lid sau nu, un candidat ales. G- R. O sciziune în organizata sociali­sta din Gala­ț — PRIN FIR TELEGRAFIC — GALAȚI. 28 Main--- In sânul organi­zației socialiste locale, din cauza atiu­­dinei arogante a conducătoriIior organ­­zației socialiste și în special a condu­cătorilor ..Uniunea de transport Nicule­­scu­-Mizi!“. Lucrătorii tipografi. % nu­măr mare, s’au retras definitiv din p*r­tidul socialist, tin*ând să forjeze un sindicat separat de redepentent.­O altă dezbinare s’a produs în sânul lucrătorilor sind­d­ezați de la șani­erele Feri­c- Și acești lucrători sunt pe cale a se retrage din partidul soc­alist. Faptele , »u erotes enormă senzaț­e noi. Amănunte complecte umează. Deșii- O crimă politică BUZĂU. 28.— Pe când locm­­orfî Constantin A­ndric Negrea Și Red« Hâlc» di­n cont. Clondir«, se înapo­iau­ ® zi dela centrul de votare Mereî, discutând asupra alegere!. Constan­tin Negrea a lovit cu un cu­ de fier în cap pe Rad« Hâlcu omorând«­! Crim/natel a fost arestat. Coresp. Listele siec­.rdle Alegerile de Cameră au dove­dit lipsurile legei electorale, in ceea ce privește listele. S’au găsit persoane înscrise de două sau de trei orii Vina e a faptului că au fost înscriși și la domiciliul lor și la a­­cel al biroului sau fabrice­ la care lucrează și chiar în două sau trei dom­iciliuri. Acest lucru trebue să înceteze, listele electo­rale tip­ haese epurate. Pe de altă parte mulți sunt în­scriși la Cameră iar la Servit nu și viceversa deși au dreptul de a fi alegători. Apoi o mulțime de cetățeni înscriși la secțiile res­­pective n’au fost trecuți pe lista Primăriei, sub cuvânt că n’a fost tmp sau că au fost greve cari au împiedicat ■ tipărirea listelor. Acest lucru trebue să înceteze și toată lumea care are drept să voteze să fie înscrisă pe listele e­­lectorale, o singură dată și la do­miciliul adevărat. Pe de altă parte o sumă de inși­nu, s’au înscris din indolență sau din nepăsare. Ar trebui să fie în­scriși, după rolul de contribuție, căci a fi alegător este o datorie cetățenească și chiar cănă­ nu vor să o exerciteze trebue să fie siliți la aceasta. Sunt și alte obiecții de făcut, dar le vom arăta altă dată. FALIȚII și AMNISTIA Decretele-legi de amnistie precum și grațierile acordate cu prilejul zilei '­­ ,V ■» > ''/tertesm, categorii de contravenienți și delicvent, militari și civili esclude, între alții și P £ foș­­­tii comercianți, cari în timpul neutra­­liii au fost concentrați­­­ la fron­tiere pentru pază sau in alte garni­zoane pentru gărzi și diferite servicii interioare. Se știe că deși ordinele de concen­trare nu puteau fi lansate decât pen­tru cel mult o lună totuși pe deoparte în ajunul termenului se citea ordinul de desconcentrare, iar a doua zi, di­mineața când oamenii aveau să ple­ce l­a vetrele lor li se cerea un nou ordin de concentrare pe alte 30 de zile. Starea aceasta a unei concentrări, care masca față cu puterijntTate în acțiune, o mobilizare deghizată a Ro­mâniei a prins pe unii după luni în­tregi de concentrare de-a dreptul în perioada mobilzare, fără ca oamenii să-și poată revedea familiile sau afa­cerile lăsate baltă și la voia intămpla­­rele . Mii de comercianți mai ales mici negustori au fost astfel concentrați și pentru că nu dispuneau de mijloacele cunoscute de a căpăta concedii sau scutiri de gardă, au stat concentrați cu lunile în care îimp plăcerile au ră­mas neglijate.Deși în preajm­a morala­rialul și laptele pledau pentru acest­ comer­cianți, totuși s-au găsit creditori cari au­ cerut și obținut declararea în fa­liment a comercianților concentrați. Ar fi fost un act de dreptate dacă amnistia îșî­­ntindea clementa asu­pra acestei, categorii (re falsi), cazi nu din rea credință și nu prin fraudă au profitat de creditul ce li s’a acordat. Credem că cu prilejul apropriatei amnistii, despre care se vorbește că va fi mai largă, nu se va uita și pe comercianții declarați faliți, în lipsa lor pe timpul concentrării sau la în­ceputul mobilzării când nu se apli­cau cu multă rigurozitate dispozițiile moratoriul general. _______ V­­SC­ Valul de eftenire Lyon, 28 Main.—Valul de eftenire a prețurilor în comerț începe să aibă o repercusiune și în Franța. Ziarele semnalează că la Le Havre bumbacul a scăzut după treizeci de zile cu 244 franci la 50 de kilograme cafelele cu 70 Și lanurile cu 35- In Anglia, mișcarea de eftenire e mai accentuată. Valuta franceză­­ conti­nuă să se amelioreze. SFÂRȘITUL GREVELOR DIN FRANȚA Lyon, 28 Martie.Grevele de la căile ferate sunt­­ virtual terminate; nu­mai un număr foarte mic de lucră­tori de câte fe­rată mai continuă «Comisiunile de control 0 delegație de comercianți s’a prezentat eri d-lui C. Argetoia­­nu, ministru de finanțe și d-lui I. Atanasiu secretar general al mi­nisterului de Interne, cărora le-a comunicat doleanțele negustorilor de a desființa comisia militară de control. Atât d. Argetoianu, cât și de A­­tanasiu au comunicat delegațiu­­nei, că această comisiune se va desființa și că se va lăsa liber comerțul. BELȘUG Hotărât luciu.: înotă!“ In plin bel­șug, cei care sepă pa toate drumurile că viața a ajuns împosibilă în Bu­cu­­rești, că hrana e scumpă și săracul moare Fteralmente de foame. sânt pur și simplu n’ște­pes’miștî, niște ne­mulțumiți în huzurul general al tuturor. Ce dovadă “ai bună pute“ aduce pen­tru cele spuse mai sus decât eloquen­­ța covârșitoare a cifrelo­r date la ieca­­lă în urma unei anchete făcută în hală și care a stabilit că o canti­tate de­ car­ne în valoa­re de peste o sută de­­ miî de lei a fost aruncate de “tecetorii noș­­tri fi­ndcă se stricase! Se stricase bine înțeles din lipsă de cumpărători. Apoi să ne mai îndoim că Popular 111 nu e arti­-s­telă, când ea refuză bunătate de mușchi, coșt>te, rasoale, etc­ ? Pesimiș­tii însă, cu toată aceaste dovadă stră­­lucită de belșugul în care ne află“1 susțin mort'” că stricăciunea­­ cărnei are un cântec. Anume acela că d­in! "tece larî *’t »șa de “ândr­i ca vest­tul neguțător al Veneției care a­ aruncat un “tergăriter în mare foin­t că nu i se da prețul cerut pe el, au preferat să lase să capete “iros nu de ‘jandafiri, antrenoatele decât să le vândă pe pre­țul stabilit de autorități! Curat vorba acela! De cât pe puț'n, mai b'ne pe n'ite ! in orice caz gestul ăs­a dacă nu a reușit să umple stem­ahturile pămân­­zi DiSET nüti ce nu pot plăci 16 și 18 lei JRil de carne, ne-a ar­ătat că ne­gustorii halelor sânt oameni cu amb*t­i și mai cu seamă cu pung de pl­ee căci de­ o sută de mii de lei nu sânt de calea! Și apoi c­ee ce poate să î ne facă? Și-ar fi zis altruiștii “ăceilari zâmbind “el’stefelic ? Par’că marfa nu a a noastră ? Just, și demn de o țară unde controlul se mulțumește a constate Și •e mai neputincios decât un invalid de război neajutat de nimeni­­___________ FUL. o decorație americană pentru Verton Washington. — Senatul a a­­probat propunerea, ministrului de război de a conferi orașului Verdun medalia congresională, cea mai înaltă decorație militară americană- ilutfi IMMK­ ® ® di­n Capitală N’es o sch’mbare nu a survenit în stadiul conflictelor muncitorește­ște Ca­pitală-Greva ceferiștilor continuă paralizând enorma bunui “ers al comunicațiilor prin faptul că sunt “uite lucrări de re­­parat, locomotive, etc. etc- Greviștii ț'n z'ln'c în bunuri-Lucrători­ de la ..Monitorul Oficiel“ s’au întrunit ori dimineață în sala s­ndi­catelor unde prietr­­aJi’i a luat cuvân­tul și d. Em. Sopor, avoca‘­S’a protestat contra arestărilor efec­tuate printre lucrătorii greviști­ S’a hotărât continuarea grevei. La fabrica de chibrituri au zilnic fricțiuni între lucrătorii socialiști și nat­onaliști. Eri dimineată a avut loc în sala Gri­­vița o întrunire a lucrătorilor greviști de la fabrica de chibrituri și a Persona­­lului di la fabrica de criterHuri și a per­sonalului dela fabrica de tuten Belve­dere-Au vorbi­t. d- Burcă și alții-In industria metalurgiei și a tâmplă­­riei conflictele sunt stationare Cons­ună de asemeni greva la societătile de asigurare. Acum 1, că alegerile sunt terminate, vor face noui demersuri pentru aplana­rea echitab­lă a acestor diferende. "---------­---- -N­B» I —----------­ Cursul Schimbului la Paris Lyon, 28.­Londra 51,55; New- York 13,13; Belgia 105; Spania 217,25; Italia 75; România 29; Elveția 233,50. NUVELELE „DIMINEȚEI“ DE PE DUNĂRE De MARIA PAMFILE Iubesc apa Dunăre] noastre, căci am crescut pe malurile ei umbrite de sălcii pletoase, cari î­i întind până departe în vaduri, ramurile încâlcite în fruii de brațe.­­ O iubesc pentru că undele ei mai liniștite parcă în cotul Măcinu­lui nostru, am rătăcit pricepând pen­tru întâia daltă frumusețea min.­­nată a fiicei. Ascunsă în te]na perdelelor de frunziș, unde apa mânată ca’n vis capot este rar, am ascultat pentru prima oară viața apelor, a pă­­durei de pe margini. Mi-am plecat urechea la tăcerea aceia miere în care totul freamătă firea întreagă-Am ascultat cum fâșie frunzișul des pe maluri, cum la fiecae­e adiere mai simțită foile se apleacă înfi­orând oglinda apei și se ridică apoi grele de picături, ca să se scuture din nou în apă. Am ascultat surâsul abia priceput al valurilor tulburate rar de va­poarele vijelioase și am iubit fâșia aceasta albastră de apă, care co­­tește dela Brăila ?i o apucă spre micul nostru port, mai domoală mai frumoasă, mai înblânzită. Dunărea mea dragă!... Când ve­­neam­ spre casă, în vacanță Și a­­jungeam la Brăila ca să iau va­porașul pentru Măcin, inima îmi batea mai târe, ochii mi se ume­zeau. In portul acesta mare, plin de corăbii streine, de vapoare enorme, de șalupe iuți și elegante, era ascuns undeva vaporașul nostru alb. Or dacă veneam prea de­vreme atenei îl așteptam bătând digul chirchindu-mi ochii sa-l deosibesc. cotind Ghecolful- Și totdeauna îl ghiceam, după cum făcea curba­, sprinten, dând un chiot scurt de bucurie. Sirena aceia care țipa așa, de vesel, aș fi cunoscut-o dintr’o mie de sirene. Se aipr­opte strecurându-se is­cusit printre corăbiile enorme, cu nt­- și trăgea la un ponton mare, negru, care-i ajungea până deasupra la covertă. Ce mic părea atenei vaporașul nostru! Dar cât mi-era de drag! ?!»dar d­e tărea fâ’f.âa lo­c: la capătul lui, lumea se cobora în­cărcată cu bagaje, așa se urca ?" •^ "V*- ’9’ • n“:" • ^­­771 ^6 ștrengar tânăr, gata să pornească iarăș la drum. Ce fericită eram când mă sim­­țeam dusă vijelios, în vârtejul sgr*. motos al elicei micuțe ca o j«»' cărie. ^Ceteam Crip.^etui ș­i intram p ® Du­nărea Măcinulu.­­i Valurile mici pe cari Ie stârnea vaporașul, se rostogoleau pe în­delete și el­era departe, când ele abia ajungeau la țărm. Cutremurau câteva clipe ramu­rile verzi aplecate adânc de apă, speriau un pește cu solzii aurii, care sărea svelt în larg ș i se si­­m­?tea repede, redând ape­i oglinda lucie albăstrițe de înserare. Rar, dela țărm se desprindea o barcă de pescar, care se dusă de curent ca într’un vis vrăjit. Omul culcat în fund cu fața spre cer, îngâna un cântec de dor,­fte scula o clipă, privea vaporașul, îl salute cu mâna ca pe un prieten îi­­ recădea leneș în fundul lorecei. In luminișurile de pe mal ardeau focurile pescarilor și’n mersul spriji­ten al vaporașului aceștia mi se perindeau pe dinaintea ochilor, unul întorcând cranul în frigare­, altul­ mestecând măinălitufa. «r­­e’tul map siarnâc întinzând mlogul să se culce. Toți aveau un zâmbe o fruttle. (Continuare în pag. H-a-5ț

Next