Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)

1920-10-18 / nr. 5116

Greva Generală O delegație a partidului so­cialist a depus în preșidenție consiliului de miniștri un ulti­matum. „Socialismul“­ nu spu­ne care e termenul acestuia, da sancțiunea lui se știe că trebuie să fie greva generală. Dupa atitudinea presei ofi­ciale, se pare că guvernul nu a dispus să intre în tratative ci reprezentanții muncitorimei. In­tențiunea lui ar fi să recurgă la militarizare, la constrângere Dacă metoda lui este cea bonă a foarte discutabil. Guverne ei o esperanță nespus mai mare de­cât al nostru, în chestiunile so­ciale și luptele muncitorești, ai preferat forței, tratativele, com­promisurile cu muncitorii. D­­in Anglia și Italia s’a pus pro­blema raportului de forță din­tre sindicate și autoritatea con­stituită și aceasta din urmă . A considerat că se diminuiază sau se desconsideră, stând la vorbă cu reprezentanții munci­torimei și căutând să înțeleagă nemulțumirile ei, să discerne cî e drept și realizabil din reeîa­ «națiunile ei și să evite lupte cari, chiar dacă s'ar termina în favoarea ei, nu ar putea fi de­cât păgubitoare societăței. E drept că și conducătorii sindicatelor din acele țări, au înțeles toată gravitatea unei ho­tărâri ca cea care ar deslănțui greva generală. Oricât de mare ar fi antagonismul dintre inte­resele clasei muncitoare și cele ale clasei capitaliste, suspenda­rea producției la care duce o grevă generală, o lovește tot a­­tât de greu pe cea dintâi, cât ș pe cea de a doua, dacă nu mai mult De aceea până azi condu­cătorii muncitorimei au ezitat ori de câte ori se aflau în fața iminenței, nu a unei greve ge­nerale, ci chiar și numai a unei greve cu caracter mai general. Așa vedem acum în Anglia pe conducătorii minierilor amâ­­nînd mereu proclamarea grevei. E drept, că guvernul englez înlesnește aceste amânări, ușu­rează situați­unea conducători­lor muncitorime­, tratând cu dânșii. E o greșală de optică sau provenită din necunoașterea realităților, când guvernul cre­de că pornirea spre greva ge­nerală e opera conducătorilor, a așa zișilor agitatori, cari o vor. In cazurile acestea de por­nire spre încetare generală a muncei, conducătorii sunt cele mai adesea ori cei conduși. Por­nirea se naște in mulțime, ia forma unei izbucniri elementa­re, așa că dacă conducătorii i s’ar pune în cale, ar fi răstur­nați de dânsa, iar manifestația grevistă a mafsei, lipsită de sfă­tuitori cu autoritate, s’ar putea întâmpla să ia un caracter, pe care și guvernanții trebuie să dorească a’l evita. Căci dacă în asemenea caz, „rebeliunea“ s’ar produce ponte, și mitralierele și puștile ar putea mai­ lesne vorbi, — apoi rare­ori în con­flictele sociale cuvântul din ur­mă rămâne al lor. Vremea răz­bună asemenea greșite concep­ții, cum s’a putut vedea dealun­­gul istoriei la toate popoarele și acum în urmă în Rusia ța­ristă. Iată de ce credem că guver­nul va face rău dacă,va recurge la maniera forței și va face bi­­­ne să stea la vorbă cu condu­cătorii munci­torimei evitând s’o împingă printr’o atitudine in­transigentă, izvorâtă dintr’o fal­să concepție asupra integrităței autorităței sale, pe calea grevei generale. Guvernul este chemat să utilizeze autoritatea sa în fo­losul obștesc și în limitele ace­stuia sunt cuprinse și nevoile și revendicările interesantei pă­turi a muncitorimei orășenești. Cred însă, că și conducătorii muncitorimei, trebuie să evite a ajunge la extreme. Greva gene­rală e o armă cu două tăișuri. Ea n’a dus până astăzi nicăiri la rezultatele urmărite, decât dacă s’a bucurat și de sprijinul celorlalte clase. Așa în Rusia la 1895, în Germania când cu lo­vitura de stat reacționară a lui Kapp. Dar în Franța ea n’a reușit și a dezlănțuit numai cu­rentul antisocialist care raliază acum în jurul său pe toți ad­versarii muncitorimei ș î în An­glia marea grevă a lucrătorilor căilor ferate s’a terminat cu un rezultat, care a fost departe de a corespunde sforțări și jert­felor. In special în noi mișcarea muncitoare, slabă în raport cu b­ransa mare și inertă a popula­­țiunei, nu trebuie să se dedea la încercări de forță, cari în caz de nereușită, ar putea avea două urmări grave: 1) să o de­zorganizeze pe dânsa, și 2) să întărească elementele reacțio­nare. Adevărată și poate unică depozitară și apărătoare a li­­bertăței și democrației, ar fi o adevărată catastrofă pentru ele, dacă coeziunea organizației muncitorești ar fi sacrificată pentru a satisface cerințelor fra­zei revoluționare în floare a­­cum. Din dezorganizare nu poate eși maximul de organizare, care e condiționat fără de care so­cialismul nu poate fi realizat. De aceasta trebuie convinsă muncitorimea. Dar nici guver­nul nu are nimic de câștigat dacă provoacă o luptă care s-ar putea lăsa victorios asupra u­­nei dezorganizări mai mari încă decât cea sub care trăim. Nici muncitorimea, nici autoritatea constituită, să nu se puie din punctul de vedere al forței și amândouă să găsească drumul pentru evitarea grevei generale, care nu poate aduce folos ni­mănui, dar va aduce cu sigu­ranță pagubă tuturor. B. Brănișteanu In treacăt ț­igara Doi fumători, vânători, !și aprind țigările, și se încinge între ei o dis­cuție aprinsă despre... țigări. — Șî sunt scumpe ale dracului 5 S — Și proaste ? — Tare proaste ? — Și acre ! — Ba, amare! — Și când te gândești mă, 50 de bani bucata ! — Intr’o zi aprind țigara de vre’o zece ori și nu vrea să ardă, când de-odată, ce crezi ? Scot un cui din ea ?­­ — Un cui ! Asta nu-i nimica . Eu am pățit-o și mai și. Văzând într’o zi că nu vrea să ardă mă uit în vârf și zăresc un capăt de lemn. A­­tunci am început să trag, și­ am tras­ și­ am tras, până a ieșit... __ O scobitoare ? — Aș ! Un scaun. — Dacă e vorba așa asa îșorute, știu eu una și mai și! O Cunoști pe Fiu­ ! — Demimondena ? — Da, aia ! — Ce e cu ea ? — Int­r’o zi a venit în ea un mi­lionar, un milionar de război. La un moment dat, ea îî oferă o tigare și el se simți extrem de măgulit. — Ei și — Și alunei din țigara pe care î-a dat’o lui ea a scos un dormitor, un salonaș și o sufragerie. VERO — ------- — Anchetă în Ungarie Lyon. 16. — D. Charles Danielon deputat de Finistere și raportor al trat­atului de Trianon, a plecat din Paris la Budapesta unde va face o anchetă rapidă asupra situației id­eate nouei Ungarii prin tratatul de pace și asupra posibilităților de a­ propure economicii * acestei țări cu gecia H d. La Ocnă ANCHETA SCHINGIUIRILOR DIN BASARABIA Avem dinaintea noastră prima mărturisire officială in ancheta par­­lamentară din Basarabia. Ceea ce au constatat membrii, co­­misiunea In regiunea Cahul întrece orice fantazie de monstruozitate cri­minală. Cetind declarațiile parlamentari» ier cu privire la abuzările și bar­bariile ce s'au netrecut in oropsita Basarabie rămâi împietrit in fața ferocitate­ bestiale a unor indivizi, cari spre rușinea celei mai Inteli­gente specii, poartă numele de oa­meni. Siguranța, faimoasa bandă de e­­­>«ne provocatori, subprefectii si jan­dar­mi­ imativi« si »«roarea satelor si perceptorii, aleși dintre cei mai co­rupți functionar», au mers mână in «»«»»­ pentru a schinm­ui si ist­­venta cele mai proslave chinuri.’ Vânt­ele constatate In regiunea Ha­bul pot fi trecute In opalele celor mai sângeroase barbarii si dună cu­m­ declară mespbrH eomîsniper ..aceste schinszhtu­ri sunt pe ISrtvfi. tncHrtttUe din Knania, nîște dulci eHntSW îngerești“. Ne cânitim eu urcară I« chinurile •ndnro*­» de victimele sbirilor din Basarabia , le smulsul ppoleiitor, tortura cu ouile enapte subsfoară; *»r*n«uf­itenetelor intre nșă; nSdf. ’«r»a f­f Tortor cu ascuțișul neuntet si strivire« testicul«!®* _ ta !»t arse­nalul Ipcbfvî fr trtal tutrebalpiaf n «ulpte f­e tiorp Si Inimă depă«*rcă trimis* «Sf ta»« npera de:„ romaniza­­ca tu **a«arahia. Pec­îfțe cart­an felul* tr cb*nr*t ne moldovenii *t m*nar*4K«n« din Basa­rabia nu trebui cruțata. Toată bau?«, tribun trimisă în ■""n-n­i*»n*nR ne v*a*ă. ftur« « se mOutu« Basarabia tra «C»ste U«*fort criminals ft ture a se ?« sotlsmaml» victimelor cari au »»"* nenorocirea de a *»«ce prin martiraful cel mai cbinultor. La Ocnă, torturat­orii;. CTM!2?^ELEFO^ D­irectia i O­ff­izer*»-i»»un viareior ß fi 7 Publicitatea I­­/84 I Ancheta parlamentară în Basarabia - GROAZNICE ORORI -Un ziar din provincie publică un șir de amănunte precise asu­pra atrocităților ce s’au săvâr­șit în Basarabia și care numără sute de victime. Din aceste amănunte date sus­­zisului ziar de d. Ștefănescu, ți­nut din membrii comisiei de an­chetă, reiese că, în regiunea de la Cahul, în anchetarea căruia a luat parte, s’au descoperit abu­zuri fără precedent și barbarii imposibil de imaginat. La aces­­­te orori toți au participat: si­­­guranța, subprefecții, jandarmii și perceptorii. Așa trâmbițatele comploturi „bolșevice“ nu aveau realitate decât în creeria fostului șef al siguranței din Cahul, comisarul Apostolescu, acum în orașul Brăila, cât și în a polițaiului Theodorescu și agentului Al. Ștefănescu. Această trinitate imediat ce o­­pera arestări s­e punea pe mun­că : smulgea unghii și părul, strivea degetele între ușe, spre a forța pe nenorocitele victime să declare că’s bolșevici. De asemenea un oarecare sub­prefect Serescu, și un altul A­­vacov, au la activul lor o serie de nelegiuiri. Totuși aceștia au fost trimiși de guvern în Basarabia cu misiu­nea de a face opera de romani­zare. Și rezultatul acestei opere se vede : sute de victime, i *u raportul pe care­ o vom pre­zenta guvernului, spune :3. Ș­te­­fănescu, vom cere nu numai destituirea lor,, ci și trimiterea la ocnă. (Wilson p promis r lator piilitnr României și Serbiei? O discuție interesantă I * Senatorul american­ ­ —­ ■,Neur-York Herald" comunică din Washington. Intre președintele Wil­son si senatorul Spencer a izbucnit o controversă in jurul unui pretins ajutor militar făgăduit de Wilson la Paris reprezentanților român și sârb. " Senatorul Spencer" afirmase că pre­ședintele Wlson a declarat d-lui Bră­tianu la Paris ca In caz de război, Statele­ Unite ii vor trimite in ajutor armate si vapoare. Wilson a răspuns la această primă­ afirmație a senato­­rului că minte. Atunci d. Spencer a reprodus o copie a discursului sena­torului Reed ținut în senatul ameri­can In Februarie trecut in care aces­ta a declarat că președintele Wilson, adresându-se delegaților român și sârb și indemnându-i să semneze pac­tul ligei națiunilor, le-a spus: „Dacă lumea ar fi dar tulburată, dacă condițiunile pe cari cu toții le considerăm ca fundamentale ar fi atacate, vă vom da garanții că State­­le­ Unite vor trimite o armată și o flotă peste ocean. In atari condiți­­uni este oara surprinzător că dorim să ajungem la o soluție a diverselor probleme?" Afara de aceasta, ziarul „Tribune“ din NewYork publică o copie a pro­­ccsului-verbal oficial al ședinței se­crete din 15 Martie 1919. conținând textul cuvintelor adresate de d. WU. son reprezentanților romdn și sdrb. Textul, în franțuzește suna. astfel: „Si le monde se trouve de nouveau troublQ și le conditions que nous re­­gardens tous comme fondamentales sont remises en question, la garan­ție gut vans donnée veut dire que les Etats-Unis feront passer de ce coté de Tocean fear armée et tear flotte." Tribunen nu explică cum a ajuns în posesiunea acestui document, dar declară că textul citat se află pe pa­gina Î3 al procesului-verbal oficial francez. Pe când Casa Albă n'a luat încă atitudine față de această publicație, amicii președintelui dau doua expli­­cațiuni și anume: sate președintele a uitat ceea ce a spus reprezentanți­lor român și sârb, sau președintele, deși adresăndu-Se direcți d-lui Bră­­tianu, premierul român, n'a înțeles să-i tăgăduiască in special acestei noțiuni ajutor militar, ci a vorbit de­­ lum­ea in general Singurul comentar din Casa Albă l-­a făcut secretarul președintelui <1 TWW&, în?« * aetltxmt; D. Spencer, să prezinte darea de seamă oficială, întrebat unde se poate obține, d. Tu­multy a răspuns: La Paris, „Neur­ York Herald" mai observă la cele pe ma­­sas: Privitor la afir­mația senatorului Spencer că in tim­pul conferinței de la Paris, președin­tele Wilson a făgăduit să trimeată ajutor militar sârbilor și românilor se crede la Paris că un sate-sl per­sonal al președintelui din Washing­ton există o copie a unui proces­ ver­­bal de o ședință secretă ținută la Quai d’Orsay Intre membrii consilu­­lui de patru și reprezentanți ai pute­rilor mici în care președintele a spus cuvintele incriminate. Această ședință a avut loc la SI Mai și spre deosebire de ședințele plenare , a fost accesibilă pentru pre­să și nu s-au publicat Informațiuni despre discursurile ținute acolo. Mi­nisterul de externe francez indică to­tuși ca fiecare guvern a primit o co­pie a procesului verbal și că preșe­dintele Wilson posedă și el una. Fun­­cționarii ministerului, de externe erau permis, ieri,, corespondenților de zia­re să examineze copia de la Paris, spunând ca face parte dinte un pro­­ces-verbal secret și că e nevoe de consimțământul­ tuturor guvernelor pentru a o publica. Totuși funcționa­rii au declarat că nu văd motivul pentru care președintele nu și-ar pu­blica cuvintele rostite după copia ce o posedă, de­oarece multe din obser­­vațiunile d-lui Clemenceau­ au fost publicate de el însuți sau de d. An­dré Tardieu. « Declarațiile contelui Sforza Lyon, 16. Contele Sforza a de­clarat corespondentului din Roma al lui „Berlingske Tidendei" din Co­penhaga că este animat, ca și d. Giolitti, de toată bunăvoința și de o mare dorință de a se înțelege cu Iugoslavii in chestia Adriaticei. El a adăugat că dorește de asemenea să vadă Albania complect indepen­dentă. După știri înregistrate de cele mai multe ziare italiene, negocierile i­­talo-iugoslave vor avea loc la Pa­olo, la ceo ș­aizeci Mlometri de Roma; 06U­0­4 O­cupație - N*ai nici o slujbă $1 nici nu muncești, cu ce trăești ? — Vând în fie­care zi oul de la găini și câștig 7000 de franci pe lună« Spre greva generală . Se știe că delegația socialistă a pre­­zentat guvernului memoriu­ votat de­­ consiliu] general prin care se cere gu­vernului reintrarea in spiritul constitu­ției, amenintându-se cu g­reva generală­ ori guvernul s’a grăbit să dea urm­ă­■­torul comunicat. COMUNICATUL GUVERNULUI Comisinea generală a Partidului­­ Socialist și a mișcării sindicale a ■ înaintat d-lui general Averescu, pre­ședintele Consiliului, un memoriu în care după ce se afirmă că „Regimul­­ de teroare inaugurat de guvern tin­de nu numai la tăgăduirea celor mai esențiale drepturi cetățenești a­­le clasei minatoare ci chiar la des­ființarea organizatiunilor de apăra­re a muncitorilor in contra exploa­­tării capitaliste" etc. etc. se pun mai multe condițiuni, a căror primi­re de guvern se condiționează cu amenințări. Pe acest memoriu, d. președinte al Consiliului a dus următoarea re­zoluție: „Afirmațiunea ca actuala­ guvern a inaugurat regimul da­­ eroare dă măsura seriozitatea acestui memoriu „Guvernul crede că este de a ea datorie să aibă toată solicitudinea pentru clasa m­ncitorească. Bunele sale inten­țiuni nu pot depăși insă marginile posibilitate reale. Pe mă­sură ce situațiunea generală se va îmbunătăți se va face tot ce este cu putință ca de această îmbunătățire­ să beneficieze cât mai mult muncito­rii: pentru aceasta guvernn nu are ne­voie să Ho stimulat, nic! prin solid­­♦Ari InV­ Touestrae, nic! prin amenin­țări anarhice. Pe acestea din urmă nu le se va considera*ține și orice act de ostilitate va atrage după cina măsuri ce Interesele ordinei publice impun", (si) G-RAL AVERESCU LĂMURIRI PENTRU OPINIA PUBLICA Pe de altă parte .,Socialismul’’ de ați publică o lămurire către opinia publică in chestia grevei generale In care spu­ne că: Muncitorimea din România nu tinde prin acest act decât la întronarea le­galității. Muncitorii din tot cuprinsul României si în special din teritoriile astalipite sunt obiectul celor mai neome­noase abuzuri. Evacuările, trimeteriie în urmă c î do­miciliile fortate în Ardeal și Banat nu­mai contenesc. Acei care-și câștigau existenta de ani de zile prin munca cinstită sunt isgonii peste graniță sau trimeși in alte localități unde munca lor profesională n’are întrebuințare­ Starea, de asediu și cenzura, servesc In nouile provincii ca mijloc de­ terori­zare a cetățenilor și mai ales a munci­torilor și se mențin chiar și in vechiul regat. Nu cerem sporiri de salarii nici mic­șorarea zilei de muncă. Nu interese e­­goiste sau profesonale ne-au determinat sa intrăm in marea luptă care este gre­va generală, ci interese de „ordin su­perior și general: aplicarea legilor ță­rii pentru toti. Lupta noastră nu este pentru noi ci pentru toți și în înteresul tuturor". Articolul se referă la legile făcute de guvern prin care tăgăduește muncito­­rir dreptul la muncă și încearcă să știrbească dreptul de asociație. „In­ fa­ța legii care desfințează dreptul la gre­vă, singura atitudine demnă ce o putem avea este greva generală. „Cu armata în fabrici sub teroarea baionetei și a mitralierii lucrătorul nu poate munci“. Care a fost răspunsul guvernului la ordinul dat de comandantul trupelor de Est prin care se recomnadă trupelor să sa mai tragă salve de intimidare de aer, ci sa ucidă direct și fără milă? Agatt­a iilu iU.si« mui m­ai simplă admonestare, guvernul dă înalta lui aprobare acestui sistem. Isi poate orice închipui ce se petrece in teritoriile alipite unde comandanții mi­litari sunt a­tot­puternici. Pentru aceas­ta,­­ pentru a preveni nenorociri mun­citorimea este silită să recurgă la gre­va generală. Ea luptă pentru interesul obștesc pentru liniștirea internă. Casa centrală a meseriilor strânge mi­lioane din modestele salarii ale lucrăto­rilor pentru a-i asigura la caz de boală, invaliditate și bătrânețe- Lucrătorii n’au niciodată ajutoarele de cari au nevoc. Fondurile strânse servesc numai la întreținerea unei întregi armate de funcționare­e î acum ca sfidare cotele s'au urcat cu 200 în sută, la vederea u­­nor ajutoare pe cari zadarnic le așteap­tă. Este un d"et>t muncitorimea să refu­ze plata cotelor? Desigur. Și această hotărâre muncitorimea o va respecta orice se va întâmpla, Iată cauzele și adevăratul caratter al grevei generate. Și ziarul „Socialismul“ încheie ast­fel: Departe de e­xi tm gest de dușmănie , contra locuitorilor țării cum vrea să­ spună presa politicianilor Interesat­, gre­va generală a muncitorilor din Româ­nia este acta­ eroic ultor cetățeni cari nu doresc decât liniștea internă ,prin domnia legilor. INSTRUCȚIUNI CĂTRE MUNCITORI „Socialismul­ de azi publică surmăto« u­l apel către muncitorii Consilul General al ParisiiiÎul și Co­­misiile Generale ale Sindicatelor din toată țara fată de teroarea care dom­nește in întreaga țară» față de ab­sprp­­tul pe care­ guvernul îl arată in fața­ întregii clase muncitoare, luându-i ori­ce drept în viață a dat guvernoM­OS­ ULTIMATUM. Cerințele noastre sunt aproape pefii­­semnate fată de nevoile mari ale mun­­citorimii In toate țările din lume aceste «erori au fost satisfăcute de decenii» Lupta mare în care intrăm acom­ «e­ j 'oct <'”'fn­că de 'uvern: de zeci de ori am bătut în ușîle noi sî am fost dat afară sau înșelați Răbdarea trecând orice margine re­curgem la singura armă pe care o «■­vem cu n'ni: „Greva Generală". Ia cuvântul dat de Comitetele Cen­­trale toată muncitorimea din regat și noile teritorii va Încrucișa brațele! Pregatiți-vä de grevă generală! Așteptați semnalul! Greva nu încetează până când cere­rile nu vor fi satisfăcute. In timpul grevei toată lumea stă aca­să, nu se face nici o manifestație, pen­tru a nu se face jocul provocatorilor Comitetul Executiv și Gornisie Generală a Sindicatelor Țăranii din noile provincii 1 imnwWfifH ft ink’ll w La solemnitatea primei împro­prietăriri din jud. Mehedinți care are loc astăzi in comune Bâcleșul din jud. Mehedinți, gu­ver­nul a luat măsuri să asiste­­ grupuri de țărani din Bucovina, Ardeal si Basarabia. Aceste măsuri va fi generali­zate și la fiecare primă împro­prietărire din fiecare județ, vor fi aduși să asiste țărani din pro­­viniile alipite,

Next