Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-25 / nr. 5120
A V' l Sub cenzura fata,ne silitî sa apăram iarăși sub censură. cenzura aceasta a fost edictată în vederea Vei generale. Ea se aplică însă !a tot ce scriem Dacă voește să judece ce caracter are măsura aceasta, să se uite cine o aprobă. » Cât despre ziarele noastre, cititorii ne sunt mari •|©rî cât am fost de moderat» și de circumspecționa* premierea situațismelf cum am îndemnat pe muncitori să nu se lase atraș» pe calea grevei generale, cscm am rugat guvernul să caute a inlesni muncito*rilor renunțarea la hotărârea ce luaseră, cum le*am arătat amândurora consecințele grave ce pot decurge dintr’o atitudine extremă. Muncitorii se pot convinge acum de drepatea sfaturilor noastre Guvernul crede, iară îndoiala, fM are cuvânt sa se felicite pentru chipul cum a ptiut să înlătupet generalizarea grevei declarate de organi- Stațiile sindicale. v Felicitări de altminteri a primit de aiurea, în deosebi din partea „Viitorului“, care exultă de bucurie și-î mărturisește cea mai călduroasă admirație. Din parte ne, regretăm că un Lae putem asocia la aceste felicitări» deși din capul locului am propagat nevoia ordinei și a linei steî, și tocmai pentru că dorim această, liniște. Rămânem și acum la punctul nostru de'vel«feste că ISSșafen și armonica colaborare a tuturor forțelor sociale în direcția operei de reconstituire care e sarcina de căpetenie a momentului actual, guvernul ar fi trebuit să facă tot posijilalies să evite izbucnirea conflictului. In acest scop ar fi fost de ajuns ca guvernul să stea de vorbă cu reprezentanții organizațiilor muncitorești, pentru ca împreună să găsească un teren de împăciuire, care n’ar fi fost prea greu de găsit, ci numai în cazul când muncitorii n’ar fi voit să țină seamă de manifestarea unei intenții pacifice din r rtea guvernului, acesta s’ar putut socoti îndreptății să njirgă la alte mijloace. In adevăr, pentru nimeriarea situației triste pe care ne-a lăsat-o războiul, era necesară in primul rând intensificarea producției. Guvernul era dator să favorizeze și ,să stimuleze pe Nii de căile, această intensificare, printre vie solicitudine față de tiîasa producătoare. Toate, masurile trebuiau luate pentru a uatrra condițiunile de viața ale acestei clase care suferea mai mult decât oricare alta de pe urma excesivei scumpiri a traiului. Dar oricare ar fi fost situația, față de agitația semnalată, datorită unui guvern care se gândea la viitor, era să pacifice spiritele. Or, tocmai această stare de spirit trebuia s’o înlăture guvernul cu orice preț, căci ea va fi un obstacol puternic în realizarea cerinței imperioase a situației de azi, intensificarea producției. t«*ft Nă«tej<*a i . % 5j vA Pe căi greșite / ----------- miliei ~ii «HM—ii ii M Tratatul de comerț franco-cehoslovac Prăsia. — Tr. Hetorcell, ministru de comerț cehoslovac care s-a înapoiat de la Paris unde a asistat la deschiderea negocierilor privitoare la tratatul de comerț proectat între Franța și Ceho- Slovacia, și-a exprimat, in consiliul de miniștri satisfacția pentru mersul favorabil al negocierilor și a insistat asupra interesului pe care II au cele două țări să realiseze cât mai curând acest acord, odă ce tratativele vor fi dus la un reacultat. d. Herovetz se va întoarce la Paris printrn seiMTea iritatuf ei O sentință în chestia submohirierelor înainte de declararea războiului, o funcționară dela ministerul de finanțe a subinchiriat de la o doamnă două odăi cu 850 lei anual. In cursul anului 1917, spre a-i mări venitul, funcționara a subînchiriat la rândul ei una din odăi mobilate unui inginer, cu 850 lei lunar, chirie pe care a augmentat-o la 400 lei la începutul lunei trecute. Plângându-se instanțelor judecătorești, funcționara subchiriașă a fost condamnată pentru speculă de chirie la 8 zile închisoare, 200 lei amendă și 300 lei daurte interese. Cazul, firește, s’a petrecut la Paris. La noi specula odăilor mobilate întrece pe acea a proprietarilor de case și am ajuns astăzi să se ceară pentru o odaie, destul de modest mobilată, fără serviciu, instrftzite destul de îndepărtate de centru 2000—5000 lei pe lună, în cartierele mărginașe cu centrul Capitalei și pe calea Victoriei o odac mobilată se închiriază cu 10.000 de lei lunar, impunându-se condiții ca iarna, locatarul să plătească, în plus pentru lumină și căldură, câte 1000 lei lunar. Specula aceasta ilicită asupra chiiilor nu poate fi înfrânată, nici dovedită, căci la majoritatea cazurilor se cere plata odată pe șase luni, sau chiar pe un an, iar când plata lunară ea se cere înainte. In orice caz speculatorii odăilor mobilate se feresc să dea Chitanțe pentru sumele primite. Legea chiriilor care a devenit de ordine publică și a impus oarecari drepturi chiriașilor, a scăldat-o in chestia odăilor mobilate și astfel asistăm azi la o îndoită speculă, proprietarul speculând pe chiriașul principal și acesta, la rândul său, exploatând nevoile acelor ce n’au gospodăria așezată. V. Se, Nn se stintface 1î 11,11 --Transmutația microbilor Ö <de#*© partr ® sanseationiilă In Biologie. Sunt și astăzi o mulțime de biologi cari nu sunt convinși încă de posibilitatea variațiirnei microbilor. In timpurile din urmă numai savanții rămași în Urmă cu nouile lucrări mai pot admite fixitatea speciilor. Revistele de științe naturale abundă în polemici științifice intre savanții bătrâni și cei tineri. Un biologist tânăr, Guerrsey-Dixon a avut ideia să adune și să rezume toate argumentele care au permis stabilirea variabilității bacteriilor și opera lui, recent apărută, a produs o mare mișcare în lumea microbiologiștilor, bretoniștilor și biochimiștilor. Părerea care va triumfa o a tinerilor savanți, in curent cu progresele chimiei biologica. S’a dovedit chiar prin câteva experiențe că unele specii de microbi se pot schimba transmutal în alte specii sub influența unor cauze determinante, bună par și supunerea la acțiunea razelor Ultraviolete. Posibilitatea practică de a putea transforma speciile de bacterii după voia noastră, va produce o mare revoluție în Medicină. Minunile științei moderne sunt într’adevăr paradoxale. LUCIAN Anglia și Mica antă Bulgaria caută si sa apropie de vecinii ei Caracterul grevei miniere din Anglia Interview«l nostru ca noul ministru al Angliei în România Sunt câteva zile de când a sosit în Capitala Sir Herbert D. Dering, noul ministru plenipotențiar al Angliei la noi. Legația engleză a fost condusă aproape timp de un an de la plecarea lui Sir Barklay de către d. Rattigam însărcinat de afaceri. Simpatiile și stima pe cari și le-a cucerit la noi face ca plecarea sa în Constantinopol, ca ministru plenipotențiar să fie adânc regretată. Noul ministru Sir Herbert O. Dering face parte dintr'o familie de distinși diplomați. In calitate de secretar de legație a fost la Peking unde în timpul luptelor civile in 1900 a susținut atacul boxerilor contra legațiunei engleze pe care în lipsa titularului d-sa o conducea. După aceea a fost tot ca secretar de legație la Washington, Stokholm iar de aci în Elveția unde în calitate de însărcinat de afaceri a condus mult timp legatiunea engleză din Berna. In ultimul timp a fost numit inalt comisar al Angliei pe lângă guvernul bulgar, unde a funcționat până la numirea sa in România. Dată fiind importantele evenimente cari se succed in ultimul timp în Anglia am rugat pe d. ministru să binevoiască să ne dea câteva lămuriri." " Cu multă bună-voință d-sa s’a pus la dispoziția, noastră! — Am primit cu cea mai mare platere misiunea încredințată de guvernul meu de a conduce legațiunea engleză în România. Nu vin calm străin la Ură căci din întâmplare in luna Decembrie din cauza unei greve la căile ferate bulgare am fost nevoit să stau câtva timp la c-tru și să plec ducând cu mine impresiile excelente ale frumoasei d-voastru țări fără siTmi imaginez că voi avea plăcerea de a veni să loluesc aci. Sunt mișcat adânc de primirea curtenitoare al cărei obiect am fost err din partea Maiestății Sale Regelin. In același timp am avut plăcerea de a fi primit de către Primul Ministru si sunt convins din insăși amabilitatea sa că îmi va fi ușor și agreabil de a întreține cele mai bune și cele mai strânse relații cu guvernul român. Acesta poate conta totdeauna pe mine pentru a coopera în modul cel mai amical. SITUAȚIA DIN BULGARIA ȘI MISIUNEA LUI STAMBULISKI — Fiind reîntors de curând din Bulgaria ne-ați putea spune ceva despre situația de acolo și despre misiunea d-lui Stambuliski la Londra ? — In Bulgaria actualmente o dorință unanimă de pace animă sufletele tuturor cetățenilor. România nu trebuie in nici un caz .să bănuiască de atitudine războinică pe vecina sa. In această țară totul se schimbă și pe toate căile se caută a sa introducă liniștea necesară refacerei de pe urma marelui război. Vă spun aceasta nu că sunt filobulgar dar sunt lucruri reale pe cari le-am văzut In țara care mia dat ospitalitate din luna Ianuarie trecut. iur ministru bulgar va face un turneu turneu prin As»Frența cu scopul de a intere ernul și finanțele lor de viața că a țarei sale pentru a dezvoltarea comerțului și industrei sale. După acea va contiizita și in țările vecine Bulg nesigur și in România. Dorința sa este de a întreține relații cât mai amicale cu vecinii săi. ANGLIA SI MICA ANTANTA —■ Cum e privită mica Antantă în Anglia? — Nu știu ceace crede ministrul, nostru de externe insă n’am auzit ca la noi să se fi manifestat cea mai mică opoziție contra micei Antante. Nu sunt convins de altfel ca toate combinațiile politice cari au de scop conservarea păcii în Europa vor fi totdeauna agreabile guvernului meu. Atât vă pot spune deocamdată întrucât tratativele nu simt terminate. GREVA MINERILOR DIN ANGLIA — Care este stadiul grevei minerilor din Anglia? Această grevă este foarte serioasă nu numai prin dificultățile create în Anglia dar mai cu seamă din causa obligațiunilor pe cari noi le-am contractat față de țările vecine de a livra cărbuni. Negocierile pe care primul nostru ministru Lloyd George le-a început ca comitetul minerilor vor sfârși desigur să o potolească. T'au înot insă toate măsurile posibile pentru aprovizionarea marilor centre industriale. Totodată remarc cu plăcere că la această grevă nu s’au asociat și muncitorii da la căile ferate. După cum vedeți in Europa este un val de greve care se sparge ca toate valurile de stânca voinței poporului. Eu atribuesc această tendință ca rezultat al marelui război care a creat atii inconveniente si atâtea mizerii in unica întreagă. Imi place să cred că toate aceste tulburări se vor sfârși prin dispariția lor și că toate statele vor păși pe calea bună a dezvoltărei liniștite și a numei serioase. SIR HERBERT DERING Noul ministru al Angliei în București 1 SMul grevei generale Noul arestări Reluarea circulației In Ardeal. , dri dimineață poliția continuând seria arestărilor, a arestat pe d-na Rozalia Frimu, văduva fruntașului socialist mort anul trecut, precum și pe Anastasie Grecu, membru al partidului socialist. In acelaș timp comisariatele din Capitală au arestat pe lucrătorii Niculae Ioijescu, I Carafa, C. Isacescu, Teodor Greceanu, Vasile Marin, Matei Vasile, Popescu Ilie, Voicu Dumitru și Dumitru Ioniță acuzați de provocare la grevă. Aseară s'a mai făcut două arestări Parchetul constatând că muncitoru! Buda cel arestat de politie, n’ar fi cel care a semnat manifestul grevei. Fa Imos in libertate. Politia a servit parchetului pe um j doilea Buda. O a doua arestare a operat-o în spect de politie Moțățeanu în persosa? rătorului Zabăr, de la fabrica Iierstadt. Arestările continuănicațiilor. greva de la Căile ferate a încetat în Ardeal. In Cluj s’au făcut câteva arestări și s’a desființat sindicatul ceferiștilor unguri. Trenurile merg regulat Cei câțiva cari nu s’au prezentat încă au fost avizați că in caz de«» prezentare vor fi înlocuiți Măsuri regresive. Cercurile de recrutare din orașele din provincie emit ordene de chemare pentru toți lucrătorii greviști Greva In Capitală. În Capitală au reluat lucrul până la fabricile de trihăcerie Stemisiiaru și Sapafino, precum și fabrica de uleiuri „Vultur“. La fabrica de timbre s'au prezentat la lucru mai mult de jumătate din lucrători. La fabrica de chibrituri,au reluat lucrul 590 de lucrători. Restul de 300 sunt încă în farova i Greva «£@3a cilia faraié. Eri au fost arestați și încazarmați ,la regimentul 2 căi ferate treizeci de mecanici de la depoul Rm. In urma , unor noui dispozițiuni, depoul Bm t fi fost desființat. Începând de elt s'a pus in circulație, un tren direct București—Cernăuți, iar azi se pune în circulație trenul București-Oltenița. « Ar^@ai s'a reluat circ»« »afia. ” După telegrame primiri din Cluj de către secretarul general ai cotau-' Nou trecuri Următoarele trenuri au fost puse m circulație: Trenul 127, București-Predeal cu plecarea din gara de nord la orele 5.50 dim Trenul 121, București-Iași-Cernauti cu plecarea din gara de nord la orele 7.45 dim. Trenul 133, București-Giurgiu cu plecarea din gara de nord la orele 17.5 după amiază. Trenul 125, București-Vârciorova cu plecarea din gara de nord la oreV 8.05 dim. Cu aceste trenuri se poate călători fără legitimații de la comenduirea pieței. In afară de aceste trenuri, au mai fost puse în circulație doua trenuri tlinare, umil București-Constanța cu plecarea, din gara de nord la orele 8 dim. și altul București-Oltenița cu plecarea din gara de nord la orele 17. Pentru aceste trenuri trebuesc legitimații de la comenduire-