Dimineaţa, noiembrie 1920 (Anul 17, nr. 5126-5149)

1920-11-21 / nr. 5142

ANUL XVII-lea.­­ No. 5142­6 pagini 50 bani exemplarul in toată tara 6 pagini Duminică 21 Noembrie 1920 Ziar fon­da­t in 1904 de CONST. MINLE Consolidarea Basarabiei înfrângerea lui Wrangel nu­ poate să producă decât bucurie în toate sufletele patrioților ro­mâni conștienți, căci o refacere a Rusiei cu oamenii și cu siste­mele răsturnate de revoluția de acolo ar fi însemnat pentru noi, în primul rând, punerea la ordinea zilei a chestiei Basara­biei. In dosul unui Denikin, Kol­­ceag sau Wrangel se grupau în realitate vechile forțe reac­ționare rusești, care le știm, val! cât erau de hotărât im­perialiste. Și cum imperializ­­mul moscovit n’are alt drum de trecere decât de-a dreptul peste trupul nostru, iar Basara­bia forma prima fortăreață din care avea să se repeadă asupră­­ne, lesne vă puteți închipui de ce importanță capitală este pen­tru noi în primul rând ca acel imperialism să fie pe vecie do­borât, și în al doilea ca fortărea­ța formidabilă care­ î Basarabia să se afle solid în mâinile noas­tre. Astea în afară de considera­­țiunile naționale, sentimentale și economice, enorm de impor­tante și ele. Wrangel la pământ la rândul lui, sau mai bine fugitiv pe ma­re, o piatră grea nu se ridică de pe suflet. De aceea n’am price­put niciodată simpatia arătată de guvernul nostru și ajutorul dat ultimului — sperăm —■ re­prezentant al revendicărilor țariste.­­ Dar profită bolșevismul. Ce ne importă ? Luptele interne rusește nu ne privesc și nici n’a­­vem dreptul să ne amestecăm în ele, ci avem a le privi numai strict din punctul de vedere al intereselor noastre românești. Așa fiind, ce nuanță democra­tică, mai radicală sau mai mode­rată, ar fi până în cele din urmă precumpănitoare în Rusia, de asta nu avem a duce grijă, des­tul ca democrația să reușească a se stabili definitiv acolo.­­ Căci democrația, prin însăși firea și prin numeroasele și complexele probleme economice sociale și politice ce va avea de rezolvat va fi pentru foarte lungă vreme ocupată în inte­rior, astfel că­­ noi vom avea ră­gaz să ne organizăm și să ne în­tărim și în general, și special în Basarabia. Urmașii noștri peste 20—30 de ani, vor avea de-abia poate să se preocupe daca o­­­ouă primejdie îi amenință de la răsărit și vor vedea ce vor a­­vea de făcut, cu puterile lor și nu împrejurările de atunci, car, de sigur că vor fi cu totul altele decât cele de acum. Pe câtă vreme in triumful unui Wrangel, adică a țarismu­lui deghizat, ne-am fi găsit chiar de mâine, prea slabi, neor­­ganizați și în genere, și în Ba­sarabia, cu cea mai formidabilă problemă pe brațe, iarăși față în față cu colosul rus imperialist, noi încă piticii de astăzi, încă odată, primejdia bolșe­­vizmului n’are de ce ne îngriji. Bolșevizmul slobod de atacurile militare ale vechiului regim, va vedea răsărind atacurile po­litice și economice dinăuntru, care vor absorbi întreaga aten­ție și toată activitatea vecinilor de peste Nistru pentru cine știe câți ani. In fine norocul ne paște me­rii. Unul din spinii care înto­vărășea roza României mari, înaintea războiului, în timpul lui cât și după aceia, Basarabia, acest spin pare a se ofili și e gata să cadă cu totul. Din punct de vedere extern, prăbușirea lui Wrangel ne ridi­că orice grijă. Din partea aceas­­­ta, cu recunoașterea deplină a aliaților noștri, și cu înfrânge­rea celor ce ne pândeau, vechea, frumoasa, bogata și atât de fe­ricit așezata pentru noi în țară moldovenească, din punct de ve­dere extern deci consolidarea Basarabiei e ca și desăvârșită. Râmâne numai, cum am mai spus-o și alta data, ca prin bună administrație, legalitate, cinste și pricepere economică s’o con­solidăm tot așa de desăvârșit și din punct de vedere intern. I. Teodorescu­ Liga națiunilor Liga Națiunilor s’a născut Intr'o lume vrășmașă ei. Prima ședință plenară a acestui institut de bine­facere internațională s’a ținut după căderea lui Wilson în alegerile pre­­ședințiale, ca o indicație a Americei că ea nu aprobă creația fostului ei conducător. Dar în afară de cele ce se petrec în America, sunt serioase indicați­­uni că nici Europa nu e încă ma­tură pentru așezământul pornit din ideologia lui Wilson. In timp ce se lucra pentru aduna­rea l­igei națiunilor la Geneva, în celelalte capitale ale Europei se pu­neau și se pun la cale noui alianțe, se combină noui constelațiuni în ve­derea apărării contra vreunui nou război. Și lucrurile nu puteau fi altfel. Cauzele ca­ri au determinat războiul mondial ca și celelalte razboae, cari, l’au precedat, încă n’au dispă­rut. Imperialismul, care nu e decât năzuința economică, dictată de uzi­nă, ca să acapareze debușeuri, 6 în­că mobilul politicei marilor State industriale. De fapt, lumea trăește de un veac și ceva într-un război permanent, urmat pentru acapara­rea de piețe și de colonii. Pe cât posibilul permite, războiul acesta e dus fără arme, pentru că un astfel de război e mai... est­e și capitalis­mul găsește conveniență la el. Când războiul fără arme devine absolut imposibil, începe cel militar. Liga Națiunilor a eșit din dureri­le imediate, din rănile încă sânge­rânde ale omenirei, înc­hisă într’un război cu armele, pe care vrea să-l impedice pe viitor. Că ea e osândită la nesucces o dovedește însuși fap­tul că imediat după încetarea răz­boiului cu arme, a reînceput lupta fără puști și fără tunuri, care fatal va trebui să se decidă pe un nou câmp de bătae. De aceia, atâta vreme cât însuși modul de producție nu va fi schim­bat din temelii, războiul nu va pu­tea fi evitat între popoare, iar Liga Națiunilor va rămâne o utopie, ca­re va vorbi omenirea despre insuc­cesul lui Wilson. T. P. Evacuările­ forțate Cu cât examinăm mai mult re­gulamentul pentru Închirierile și cuartimnitele forțate, cu atât vedem lipsurile, lacurile și contrazicerile in dispozițiile sale, menite să joace un rol atât de important in actuala lipsă de locuințe. Să examinăm de pildă articolul 2 care se ocupă de evacuarea per­soanelor sosite din provincie. Iată cuprinsul textual al acestui articol : ,.Se vor evacua persoanele cari își au origina și reședința obici­nuită in altă comună, cu condiția­­ne» ca autoritatea din această co­mună să constate că au posibilita­tea să pășească locuințe.” Redactarea incălzltă și confuză a acestui text, poate da loc la între­barea, dacă ..posibilitatea" de a gă­si locuința se referă la locul de ori­gină a celui sosit sau stabilit la noua localitate, sau dacă « vorba de posibilitatea" ce o are da a găsi o locuință in actuala sa reședință ? Un singur fapt reera totuși el ar­t­a vorba să se evacueze persoanele originare din alte comune și prin deducție, dacă textul ar fi precis, s­i se constate dacă cei ce cad sub pre­vederile evacuărei au posibilitatea da a găsi locuință la orașul lor de reședință. Grija aceasta se lasă comisiunei. Chiar când comisiunile vor fi ani­mate de cele mai sincere dorințe de a nu călca dispozițiile regula­­mentului, naște întrebarea, pa ce care vor putea ele să-și culeagă in­formațiile, dacă cel ce trebue eva­cuat are sau nu posibilitatea de a găsi locuință la orașul său de reșe­dință ? De­sigur pa cale administrativă. Iată deci o nouă sursă de șicane, de tărăgăneli și mai ales de a a obli­ga” pe cel interesat iată en acei in mâna cărora va sta să certifice că nu are posibilitatea da a găsi lo­cuință in comuna de reședință Din lipsa unui text precis și lă­murit vom arista la o sumedenie de fapte arbitrare, ilegalități, persecu­tați, lăsându-se în același timp fiftrW Im# Or.wUîSB penti­n cat , protecție și milioane de război. V. 3c. Amicii noștri D-l Seton Watson, care sub pseu­donimul Scotus Viator a dus timp de ani­ de zile lupta cea bună contra opresiunei naționalităților din fosta Austro-Ungarie, se află din nou în țară, și vizitează Transilvania, con­­tribu­indU­ SE cercetările. SCOTUS VIATOR abi­l între G­ermania §1 America Nation.—Societatea Wester Union­­abel, anunță că Anglia ar avea in­­etițiu­nea de a introduce controlul cablului direct și independent dintre America și Germania. Micii socialiști.,, A. Iliit samosnei. Autoritățile înștiințează mereu pu­blicul ca nu sunt vagoane pentru aprovizionarea orașelor. Curios lucruri răspunde publicul. In toate­ stațiUle pe liniile moarte sau pe acelea cari au fost transformate în „moarte" se găsesc sute de va­goane, cari așteaptă să fie puse în mișcare. Alte sute de vagoane stau pe linii în Ardeal, unele încărcate altele goale. De ce stau, nu știm. In Dalul Spirei, in diferite garaje militare, pe­ linia forturilor sunt 412 vagoane la dispoziția autorităților militare 7or la dispoziția acestor autorități m­ai sunt in toată tara alte sute de raioane și locomotive chiar. Ce necesi­ți urgente are armata in prezent de un număr atât de mare d­e vagoane ? Nu știm. Ce face ca ele ! Trebte să fie vreun „secret­­confidențial" la mijloc, altfel nu ne putem explica. Ceea ce-i mai ciudat insă, e că cele 4SI vagoane din Dealul Spirei sunt sedescărcate. Ne întrebăm a­­tunci cu ce sunt încărcate. Cu mărfuri, cu cereale, cu mașini și unelte agricole rechiziționate din Ung­ar­ia ? Nu știm. De ce nu se numește o comisie care să proceadă la rezolvarea acestei chestiuni, de ce nu se întrebuințează armata constructivă a domnului ge­neral Rășcanu la descărcare, tot un film. Din când în când tasă, publicul vede câte un tren militar, care trece ca o fantomă prin gări. De unde vine, unde se duce ? Mister ! „înainte trenurile fantomă erau mai dese. Acuma s'au rărit. Noi bănuim că la mijloc , o nein­­țelegere, intre diferitele ministere,­­cum a mai fost cazul între industrie și război, și până să rezolvă hârtiile si­ conflictele dintre diversele­ autori­tăți, publicul așteaptă, privind la cele 40 vagoane grâu nedescărcate încă e linia Obor. Dar, puțintică răbdare. Rep. • •• ar fi să creza syon«r*e Zorele ardelenești comentează *« toate felurile întrunirea <­omiltvru' executiv al partidului națiunii ro­mân, in care urmează să se b­ază asupra fuzionării sau nu a posmu­lui cu grupările politice din Facte­rale. Ziarele ardelenești afirmâ/d o ne­ințelegere ar fi survenit t*re d-niî Vod­a și Maniu pe b­ani șefiei palidului care ar eși și această saionare.­­­­Nu știm întrucât aceată versiune eu­ adevărată, oficios* partidului rațional nedoind in a­eastă privință nciun fel de lămuri*­­Corespondentul nstru din Cluj însă ne comunică Mea după care­­ f-nii Vaida și Mit) Popovici nu i-au parte la lucirile comitetului excaiv la cari f schimb ia parte actu­ d. Goldiș. Impsesia aceor elemente, con­cluziogice po fi trase. D­­aida est acela care din pri­mul óment­ fast pentru fuziona­rea fiilui național. D. Maniu dimprivg admitea acest principiu un T­our­in care întreg partidul ar fi omcest lucru.» P­el­­pare d. Maniu, înțelegea să-și aipe situația de conducător al piftiei național. ptyiuld. Vaida nu i­a parte la ieșira­le comitetului executiv. În vreme d. Goldiș ocupă un loc de frunte acest comitet, alături de g Maniuovedește că partidul na­țional sub influențe nu știm, gra­vitează e punctul de vedere al \d-lui Manfold’s. Poate c lucrurile s'ar fi putut schimba, si A. Vaida neținând seama de tcipiile deosebite de dis­ciplină, orkus chestiunea înain­tea congress. Cum d-sA­ vroit ca divergențele de păreri de d-sa si AS Maniu să devie publikbținerea a fost soco­tită ca cea abund soluție. Eveniment ne vor arăta, întru­cât cele de gus, corespund si­tuației reale, Q. R. Acord­urile­ Jugoslav Lyon, 19. —că o telegramă din Roma, tratate italo-albaneze vor începe în citi pentru a regula problemele din politic, militar și economic ,ase în suspensie prin acordul­­ tirana. presa din­­ act subliniază că soluția Chestieijaticei va contri­bui să conse. Jugoslavia. Ea relevă că acordte în primul loc îndreptat imun, reconstituird­ vechei Austro­m­ și împotriva restaurărea Hanilor. OGLINDA &iUBf în Infills ©.ar © SPECULANT 'fL.—Afacerile merg bine, am scăpat de faliment, osioaea de comerciant la vată. M preset ie isse electoral Nu cunosc numele nici unuia din domnii deputați cari au primit din partea Camerei Însărcinarea de a alcătui o nouă lege electorală. Să’mi permită totuși, de a’l felicita pentru distinsa onoare ce li s’a făcut și pen­tru că au înțeles că votul Constitu­antei de a da Neamului românesc voiul obștesc care trebue să serveas­că, fie înfrățiră reală și eternă între­­gi­­ui popor al Homăr"... ;«* f/ ...v­­ica de a părăsi vechia cale desfun­dată a vechiului sistem oligarchic— cenzitar, îl felicit din inimă pentru că au adoptat sistemul electoral al lui Navil pe care noi, din generația trecută, n’amu isLutit a’l introduce în țară deși proectul ce am prezintat Camerei era subscris de nemuritorul C. A. Rosetti împreună cu alți 37 membri ai Parlamentului, fruntași liberali, ca răposații: Vasile Lascar, Gogu Cantacuzino, George Cantili, Dimitrie Gianî, Nicolae Fleva — tri­bunul poporului, — Anton Carp și bătrânul Emil Costinescu. Principiul admis de noi era crea­rea circumscripțiilor electorale me­nite a pune pe deputații aleși de ju­dețe la adăpost de influențele locale coni silea adesea să sacrifice inte­resele națiunii în favoarea interese­lor locale spre a-și putea menține cui­bul electoral. Felicit dar, încă odată pe membrii comisiunii parlamentare cari au ad­mis acest principiu, și sunt convins că d. general Averescu, omul care a dovedit că nu’i lipsește buna voință, va susține acest principiu mântuitor. Dar de ce onor, e o misiune parla­mentară, dacă a avut cunoștință de proectul comitetului rosetist, de ce s’a mărginit numai la admiterea circumscripțiunilor electorale care împiedică exercițiul unor influente nefaste ? In proectul nostru se mai stabilea că nici un alegător nu va putea vota decât pentru un singur candidat ca­re va avea să-l reprezinte și, fiindcă In tara noastră marea majoritate se compune și astăzi din analfabeți, sis­temul de votare cu bilete scrise de mână sau tipărite era înlocuit cu un nou sistem: fiecare candidat să aibă urna sa, cu numele său scris pe dânsa și cu fotografia lui: alegătorul In loc de bilet să primească de la pre­ședintele biroului o bilă albă pe care s’o puse în urna candidatului, ce ar dori să fie ales. Dacă s’ar întâmpla ca acela pentru care ar fi voit să vo­teze să fi întrunit deja numărul de voturi necesar, ceea ce biuroul ar pu­tea cunoaște printr’un aparat elec­tric al urnei, va pune aceasta în ve­dere alegătorului care va putea vota pentru alt candidat sau să arunce bila într’o urnă mare neagră. Sistemul acesta îmi pare și mai lo­gic și mai conform cu starea cultu­rală a poporului nostru. Prin votarea unor dispozițiuni pe­nale contra acelora cari, prin mijloa­ce subversive, ar căuta să falsifice voința liberă a alegătorilor, s’ar pu­ne capăt uneltirilor acelora cari vo­­esc să se servească de promisiuni fab­oioase spre a putea dobândi ma­­j­oritatea care să le asigure puterea sau cel puțin un număr de scaune care să le permită diverse com­bina­­țiuni, grație cărora să obție o impor­tanță personală nemeritată în stat. Cât pentru Senat, deși proectul nu este încă alcătuit văd prin presă o pornire accentuată din partea tutu­ror breslelor comerciale, didactice, 14ö,v4, artistice, societăților consti­tuite de orice natură, inginerilor de diferite specialități, medicilor, ferma­liștilor, învățătorilor, institutorilor, profesorilor de gimnazii, facultăți, școli superioare, academie, universi­tăți, mitropolit­, șefi de diferite, cul­te, preoți, de diferite grade, diaconi, paracliseri și cântăreți, avocați al diferitelor barouri, diverse grupuri de cjjf­mnȚ având interesa deosebit«­ ro» 'trai! Și Ziarist.!TM unde­­vom să ne oprim ? Mâine nu putem aștepta să ved­em asemenea cereri din partea magistraților tre­cuți la pensie, din partea tuturor pensionarilor Statului și ale diverse­lor înstituțiuni publice ! Ce zic­e Bărbierii, croitorii, modistele, croito­­resele, cismarii bărbătești și feme­iești, vor cere câte unul sau două fotoliuri. Halul de așa Senat ] Tot ce pot spun­­ a pr’ori este că dacă se crede necesară această ins*­titutiune, care nu cadrează cu ve­chea tradițiune de sub Domnitorii moldo-români, intr’un stat demo* eratic, după care toate puterile ema­­nă de la Națiune, nu se poate admi­te două grade în privință acestei su­veranități Senatul nu poate fi decât un tampon, o piedică pusă Camerei pentru a nu merge prea iute, pripii, pe calea reformelor prea mult maia­­re. De aci necesitatea de a da Sena­tului o organizare cu totul alta de­cât Camerei și în privința vârstei — Senatorii trebue să fie de cel pu­țin 40 de ani — și în privința drep­tului femeilor de a face parte din Senat, și în privința clerului, Uni­versităților și Academiilor de a fi reprezentate de drept Pentru a rezolvi toate aceste deziderate ar fi bine să ne călăuzim și de organiza­rea Senatului în Franța și in Italia. Petre GrăcEl«l«anu n­ini twin Ni se semnalează că între grăniceri și între funcționarii vamali se întâmplă deseori conflicte, din cauză că acetia din urmă au ajuns de râs în uniformele lor vechi și sdrențuite. Grănicerii neputând recunoaște uni­forma decolorată a agenților vamali au refuzat deseori a da acestora spriji­nul cuvenit. In multe ocaziuni­, în loc să dea concurs vameșilor l’au dat pu­blicului, care pretindeau că funcționarii nu au cu e; nici un semn exterior care să-i distingă că reprezintă autoritatea vamală din partea locului. Uniforma funcționarilor de vamă, mai ales a acelora de la granițe și puncte de trecere, este cu atât mai indispensa­bilă cu cât ei vin zilnic în contact cu un public numeros, față cu care trebuie să se legitimeze Străinii, în special, fiind deprinși a vedea în agentul vamal, o autoritate căreia trebuie să i se dea lămuririle necesare au arătat deseori­­ neîncrede­rea în funcționarii noștri vamali luân­­­du-i din cauza uniformei lor vechi ș t smventulie, drept vagabonzi sau răufă­cători, cari, precum se știe, mișună pre­tutindeni. Pentru prestigiul cuvenit acestor funcționari, ministerul de finanțe de au­toritatea cărora ei depind, trebuie să le împartă uniforme noui și curate, spre a putea fi ușor deosebiți de către publi­cul călător și grăniceri. V. Sc.

Next