Dimineaţa, ianuarie 1921 (Anul 18, nr. 5177-5198)

1921-01-13 / nr. 5184

ANUL XVIII-lea.4 pagini 50 asni exemplara in toată tara 8 pagina Jo" 13 Ianuarie 1921 Ziar fondat în 1004 de COBEST. MILLE De vorbă cu Simbad De sărbători te vezi cu oameni pe care îi întâlnești rar în cursul anului. De data asta am avut prilejul să stau de vorbă cu câțiva negustori. E o categorie de cetățeni printre cari înfloresc multe calități. Cine pretinde că’s prea prozaici și materialiști poate că nu se înșală, dar atât proza cât și materia nu sunt lipsite de interes. Să nu vă mirați dacă vă voi spune că nicieri nu abundă mai mult înțelepții și eroii ca în lumea comercială. De fapt oamenii aceștia riscă totul în tot momentul, duc o luptă foarte dârză și neîncetată pentru viață în care se cer cunoștințe multe și precise, calcul rece și exact, nas fin, pricepere adâncă curaj. Cine din noi își riscă în fiece minut întreaga și în același timp dă asalt soartei fericite în specialitatea negustorului. De aceia arabii au imaginat feerica și totuși cea mai realistă operă din câte există. O mie Și una de nopți, în care eroul principal, Simbad marinarul, e un negustor. Uite, îmi veni în minte. De ce oare nici o corporație comercială nu și-a ales ca patron pe Simbad ? “Probabil fiindcă e musulman. Dacă ar fi fost măcar mosaic.... Așadar de Crăciun stăteam de vorbă cu un taclit de negustori, ca să zic așa. Din vorbirea lor cumpănită, plină și clară, voluvul extrage un Crâmpeau și pentru uzul Dv, care de sărbăori v’ați îndeletnicit poate cu alte categorii de ființe, știu eu, cu poeți, cucoane, slujbași, rentieri, golani, etc., cu care de altmintreli și miei și place să sfătuesc. — Oare de ce nu s’a îmbunătățit valuta, zic eu, cu toate măsurile strașnice luate de guvern împotriva importului obiectelor de lux ? — Când ai un datornic despre care te îndoești, îmi răspunse unul din negustori, nu capeți mai multă încredere într’ânsul dacă dă drumul la o parte din slugi și iese pe stradă în haine vechi. Poate să-și mai adaoge el încă trei lachei la cei cinci, și să-și mai cumpere un automobil, să arunce banii pe fereastră cum vrea, dar dacă în interval realizează o afacere bună nu numai că nu-1 superi cu vechea datorie d-i mai mărești creditul. — Totuși oprirea obiectelor de lux.... Contrar obiceiului negustoresc unul mă întrerupse . — Vedeți că aci e greșala, nu s’a oprit nimic. Parfumuri, blănuri fine, mătăsuri, etc., în fine toate cele oprite intră mai dihar ca pe trecut. —■ Ce vorbești . — Uite-așa, dovadă e că sunt pe piață, abundente și scumpe, scumperea lor probează tocmai că intra vârtos în țară. — Nu pricep nimic. — Fiindcă nu sunteți negustor de blănuri fine, de parfumuri, de mătăsuri și de etc. — Și dacă aș fi ?.... — Dacă ați fi ați da șpagării, ați plăti pe un contrabandist dincolo, v’ați înțelege cumn vameș, și toate cheltuelile, oricât de mari ar fi și nu v’ați jena să le faceți cât de mari numai marfă să aveți, le treceți în preț iar publicul plătește. — Și cine pierde ? — Negustorul puțin și rar, publicul pierde enorm iar bietul stat rămâne cu buzele umflate că nu mai încasează deja vămi. — Și cine câștigă ! — O multă lume , ceva și negustorii, destul de serios vameșii și diverși alți funcționari, colosali contrabandiștii, nu puțin unii simploniști de meserie. Dar treaba merge căci stocurile se reînoesc regulați. Schimbarăm subiectul conversației. Nu mă pricep cum să termin articolul acesta, văd că nu-i alt chip decât să-i dau tot finalul acela leșinător de banal, aș mai putea zice suprem de neinteligent, dar nu am altă cale de ales. Prin urmare, atragem în mod serios atenția guvernului asupra celor de mai sus. I. Teodorescu Șomajul în țară Ca o consecință a supraproducției în anii de după armistițiul mai a_________Ies a cuvantului general de economie existență țările industriala și in primul rând Anglia trec printr’o mare criză de șomaj. Un număr însemnat de fabrici au trebuit să-și reducă orele de muncă și să concedieze o parte din lucrători, iar altele s’au închis cu totul in așteptarea unor vremuri mai bune. Guvernele în unire cu sindicatele muncitorești s’au văzut silite să ia măsuri serioase pentru a preveni o întindere a crizei și o generalizare a lipsei de lucru. Cauzele profunde ale șomajului care se declară nu vor putea, însă să fie înlăturate decât cu timpul și numai după o normalizare a raporturilor internaționale. După logica care stă la baza fenomenelor economice, era firesc ca valul de șomaj să se întindă și în țara noastră și anume in regiunile înzestrate cu o industrie mai puternică. Deși în România nu poate fi vorba de o supraproducție, dată fiind lipsa de materii prime și de utilaj, totul există oarecari ramuri industriale care nu-și pot desface fabricatele și care deci nu sunt în stare să funcționeze cu tot complexul lor de instalații. Aceste stabilimente se găsesc în principalele centre din Ardeal. In adevăr, la Timișoara, Arad și, acuma in urmă și la Oradea Mare o mare parte a fabricelor au trebuit să oprească lucrul. Sunt acestea mai ales morile, fabricile de spirt, dar pealocuri chiar stabilimentele metalurgice Și fabricile textile. Se afirmă că la Oradea Mare zece mi de muncitori au rămas fără ocupație. In fata acestei situații, care pe lângă importanța economică mai prezintă un mare interes social, guvernul va trebui să avizeze asupra remediilor imediate. Ministerul muncii, cu toate ramificațiile sale, are cuvântul. Un prânz original La New York a avut loc zilele acestea un prânz original organizat de marele financiar Hoover, în folosul orfanilor din Europa. Prânzul a fost de o mie tacâmuri și au participat cei mai mari bogătași. Costul unui tacâm a fost de o mie dolari și s-a servit condesenilor pâine și câte o supă de orz, atât cât se presupunea că mănâncă și bieții orfani. Un singur loc era, la care s-au servit tot felul de bunătăți, dar el nu era ocupat de nimeni. Era locul bogătașilor care au absentat. Altă societate a națiunilor de ce bază se va creea. — Rezolvarea conflictelor continentale și mondiale.—Un preset al Statelor Unite Noul prezident al Statelor United Senator Harding, a făcut comunicarea „că nu va tine seamă de prețul societăței națiunilor așa cum e cuprins în tratatul di n Versailles“. Este prima declarația netă a d-lui Harding cu privire la viitoarea politică externă a Statelor Unite. De altfel ea nu face decât să precizeze, ceea ce declarațiuniie sale privitoare la acelaș subiect, au lăsat să se întrevadă. D. Harding a vorbit adesea de o Asociate a națiunilor, care ar trebui să ia locul Societăței actuale, care n’ar avea nimic comun cu ea. Momentul pare a fi sosit Pare că un prim proect ar fi fost elaborat, grație inițiativă guvernului american, de un grup de .emîPV 'i, aparținând Institutului american de drept international. Acest prim proect ar fi întemeiat conform dorinței recente exprimată de de Harding, pe un nou cod de drept international El fusese deja adoptat sub prima lui formă de congresul panamerican de drept internațional. Întrunit la Cuba, in Ianuarie 1917, revăzut și precizat de convenția republicană a Statului din New York, care va fi însărcinată să prezinte proectul definitiv. Vederile americane pentru o nouă Asociație a națiunilor ar fi următoarele: * Noua Asociație a națiunilor va fi stabilită sub un regim cooperativ și până la un anumit punct separistă. Fiecare continent iși va păstra independența politică și juridică în toate conflictele de caracter pur continental și nu va coopera cu celelalte continente din lume decât la soluționarea de conflicte care ar prezintă un caracter mondial In alți termeni. Statele Unite Înțeleg să continue politica lor tradițională conform principiilor enunțate de Monroe, și a se ține la distantă de toate afacerile simple europene. In orice conjuctura, Statele Unite, vor avea singure autoritatea de a determina pentru ei însăși, când o afacere poate fi numai continentală, și când e de Interes mondial Acest mare principiu recunoscut, profetul prevede organzația următoare: 1. Controversele Internationale de un caracter universal și acelea care înfățișează pacea mondială, vor trebui să fie rezolvate de organisme politice ori juridice cari vor reprezintă toate Statele din lume și vor cuprinde creiarea unei curți permanente de Justiție arbitrară concepută după modelul propus la a doua conferință de la Haye. 2) Discuțiile cu caracter continental sau regional, vor trebui să fie rezolvate de organisme care vor reprezintă Statele continentului respectiv ori din regiunea respectivă. Statele altor continente nu vor putea în acest caz să exercite vre-o acțiune amicală. Dacă au vreun interes direct în litigiu, vor trebui să se mărginească să prezinte observațiile lor sau reclamațiunile, organelor sau institut!iilor, cari vor trebui să resolve confictul Acest proect nu este de fapt decât extensiunea aceluia propus pentru crearea unei curți de justiție panamericană. Organismele continentale, reprezintând Statele unui continent, vor fi constituite sub forma de curți de arbitraj sau de consilii de conciliere între toate Statele continentului, fiecare Stat numind un reprezentant. Aceste consilii vor putea în condițiuni prevăzute, să adopte sancțiuni pentru a face să se respecte sentimentele lor sau deciziunile lor. Aceste sancțiuni vor putea avea un caracter moral, politic, economic, material și ca ultim resort, vor cuprinde întrebuințarea forței armate. In caz că ar exista divergente asupra caracterului continental sau mondial al vreunui conflict, consiliile de conciliere, continentale, vor putea, dacă doresc, să aducă dezbaterile în fața curții arbitrare mondiale. Fără a se intra în detaliile nespus de complexe ale proectului se poate observa: 1) Că Societatea națiunilor actuală nu este fundamental nepotrivită cu proectul nouei asociațiuni. 2) Că această societate a națiunilor — care rămâne ca o primă probă a asociațiunei noul — nu ar avea decât de i și,s,și..,Hcreînd pe lângă curțile, de justiției și organismele destinate să rezolve discuțiunile de ordin mondial, precum și alte organisme cari ar avea drept scop să împace sau să rezolve, sub controlul benevool ori efectiv al unei curți supreme, dificultățile cari s’ar ivi între Statele unuia și aceluiaș continent Hardir.g Noul președinte al Americed — Și nu furi și să nu minți ajunge ații de sus, în nul să nu te pedeapsă. atonei, când vei poată atinge ulei o Mmm Bulgaria . Ce ar trebui să afle d. Stsmfoulifîski Vizita primului ministru al Bulgariei in Capitala noastră, a sugerat unui refugiat român de religie musulmană din satul Avdular să viziteze redacția ziarului nostru spre a ne ruga să amintim teroarea la care este supusă populația românească din Cadrilate, din partea bandelor bulgare, cari jefuiesc și pradă, Înarmate și conduse de ofițeri și gradați in haine militare bulgărești. Isprăvile bandelor de tâlhari in Cadrilater sunt destul de cunoscute și teroarea pe care o deslănțue in satele românești împotriva populațiunei turcești, crește din zi cn zi mai înspăimântător. I D. Stambolnski, oaspetele Capitalei noastre, a spus c ș. Înțelege să introțic cele mai bune raporturi cu noi și de aceea ar fi bine ca d. Stambolinski, reintorcându-se în Bulgaria să arăte tuturor cercurilor politice și sociale— mai ales a celor cu caracter șovinist—că pentru restabilirea raporturilor amicale cu România este nevoit ca nici un act de violență să nu tulbure pe cetățenii din Cadrilater. Măsurile de represiune împotriva bandelor ce operează la granița românească trebue să fie de așa natură, încât ele săi convingă guvernul românesc că odată cu Încetarea teroarei, vinovații— sub orice haine s’ar ascunde el— au fost aspru pedepsiți V. So, Retragerea navetelor Monitorul Oficial cu data de era publică următoarea deciziune a președinției consiliului de miniștri de acord cu ministerul comunicațiilor : La interesul superior de Stat și al si garanții generale, se retrag concesiunile de locomotive și trenuri acordate de direcțiunea generală a C. F. R. fară formele legale, prin instrucțiuni speciale de detașare de locomotive la autorități și particulari. Se ordonă imediata reluare în posesiune de către direcțiunea generală a C. F. R. a acestor locomotive și trei’ari. ilii fin tiii După constituția franceză Senatul se regenerează în parte din trei in trei ani. Procedura este analoagă cu aceea din țara noastră, care insă nu se aplică niciodată din cauza scurtei existențe a parlamentelor românești. La 9 ianuarie corpul electoral francez a fost chemat să se pronunțe asupra celor 98 de mandate devenite vacante. Această încercare a opiniei publice are o dublă însemnătate: în primul rând aceea de a arăta care este raportul de forțe intre diferitele partide și in urmă aceea de a indica dacă acordul dintre cele două Camere legiuitoare poate fi menținut. Din ambele puncte de vedere rezultatul corespunde așteptărilor. Fără a evidența modificări notabile el este satisfăcător atât pentru grupările politice cât și pentru politica Franței in general. Este un rezultat de statu quo ante. Tot ce se poate releva este o ușoară deplasare spre stânga, menținându-se totuș in cadrele partidelor burgheze care participă la alcătuirea blocului național. Un eșec mai important este înregistrat de partidul conservator care pierde 5 locuri din 8. Pe lângă el, partidul radical pierde patru locuri__lucru care era de așteptat după rezultatul alegerilor pentru Cameră din 1919. Aceste mandate sunt câștigate de republicanii din stânga și de republicanii socialiști __ care nu trebuesc confundați cu socialiștii rămași în minoritate la Tours. Rezultatul a fost determinat de alegătorii departamentelor din nord care în urma nenorocirilor războiului înclină tot mai spre stânga. Faptul că socialiștii propriu ziși nu au trimis nici un reprezentant nu trebue să surprindă. Corpul electoral al Senatului nu a votat niciodată cu socialiștii, exceptând cele două mandate pe care le-a acordat anul trecut și rare norad în cumpănă. In ce privește persoanele alese, una singură merită să fie menționată, aceea a d-lui Paul Deschanel. După d. Poincaré, el este al doilea fost președinte care trece în Senat. inSinteterea Dintre factetele őrei, cart si un prim mereu împotriva modului cum sunt aprovizonate, în special cu făina de grâu și de porumb, districtul Neamț a fost mereu în fruntea celor mai oropsite. Intervențiuni imperate si telegrame aproape amenințătoare, pornite de la prefectura județului Neamț și dele primăria Piatra- N, au descris starea de totală înfometare a populațiunei din localitate, fără ca autoritățile în drept să ia măsurile dictate de această situație gravă. Cele din urmă rezerve de făina ale județului, au fost strânse cu o deosebită îngrijire în magazile moarei .,Doamna", spre a nu expune ,popular unea la o grozavă stare de foamete. Dar spre culmea disperarei primăriei Piatra N. și a prefecturei județului, s’a ridicat de organele superioare din București și ultimul stoc de făină din magazile moarei ."Doamna", spre a fi trimise peste graniță, pe baza unui permis de export. In timp ce papulația județului Neamț se sbate sub amenințarea Mometâvet, cantități mari de grâu și porumb, cumpărate pentru hrana acestui județ, putrezesc în gările din R.Sărat și Zoița, din lipsă de vagoane, sau mai bine zis, din pricină că prefectura și primărie respectivă nu au fonduri pentru bacșișurile lacome pe car fie cer acei în puterea cărora stă transportul pe C. F. R. In acelaș timp însă, un ,tonsor fiu american"", despre care se zice că ,m uns rotițe", a căpătat 59 de vagoane și două locomotive ce stau gata la gara Piatra-N. să răpească județului Neamț cel din urmă căuș de făină, spre di duce peste graniță. Pentru hrana celor 150.000 de suflete, românești din județul Neamț, nu se găsește însă nici im vagon Și totuși permisele de export sfidează zilnic prin „Monitorul Oficial" pe acel cari privesc cu groază [a halul de adâncă și miioasă decădere in care se svărcolește tara celor mai rodnice bogății naturale. Dacian Loc pentru anticari *2i aruncați pe cheiul Dâmboviței. — Mâine dacă primăria va auzi, vom vedea ~----------- . In capitala barăcilor de tot felul, cari împiedică circulația și au transformat-o într’un bazar oriental, singurii isgoniți sunt Anticarii, și nu au loc in acest București, care vrea să fie focar de cultură românească. Isgoniți de pe Bulevard, mai acum câțiva ani, primăria și-a făcut milă de dânșii și î-a aruncat pe cheiul Dâmboviței Acolo și-au transformat dulapurile lor cu cărți prețioase, rare, pe care numai ei știu să le descopere și să le facă să vadă lumina zilei. Prețioși auxiliari ai Academiei Române, a cărei colecție de cărți vechi, documente și manuscrise ce nu se mai găseau, ei au știut s-o sporească; cercetătorii pasionați în a avea mirosul care adulmecă bibliotecile, ei pun la îndemâna cercetătorilor, în toate ramurile de activitate, materialul de cari au nevoe și nu odată, ei au știut a-ți oferi cartea pe care încă n’o cunoștea!. Trebue să aibă o deosebită dragoste pentru litera scrisă, o adevărată pasiune de descoperitor, ca să îmbrățișeze cineva această meserie puțin rentabilă, mai ales astăzi, când op uiți și-au lăsat vechile ocupații pentru a-și lua altele, bănoase. Ei insă au rămas neclintiți de la postul lor, și azi, ca și în trecut, ii găsești lângă dulapurile lor vechi cu cărți vechi lângă care stau ca niște credincioși amanți. Ei stau pe cheiul Dâmboviței, tremură de frig, iarna, îndură căldurile caniculare, își refac bibliotecile, ce stau spânzurate parcă de malul gârlei, spre bucuria celor, cari știu că numai la dânșii pot găsi cel mai proaspăt rezumat de drep, sau cartea cu scoarțe scorojite și litere pe care au cetit înaintașii noștri. * Firește, va putea spune cineva așa-i stă bine unui anticar, care prin înfățișarea lui trebue să-ți redea impresia trecutului. Dar pe lângă această impresie pe care ne-o lasă cu prisosință, ni 8* pare că lăsându-i prea multă vreme pe cheiul Dâmboviței, îi vor cerceta și pe dânșii reumatismele și alte boli, și astfel riscăm să-i pierdem, căci anticarul e o speță rară, un om ciudat, unul dintre aceia cari lucrează cu pasiune în ramura lor de activitate. Știm că s’au făcut unele timide intervenții pentru dânșii, dar n’au fost ascultați, căci autoritățile noastre îi tolerează numai. De aicf ai, n'aveti impresia că cultura în general, e tolerată la noi? Mă fac ecoul lor și ca unul care ii vizitez adesea pe acești prieteni cari au regretul de a nu mă putea primi decât pe trotuar, uneori inzăpedit iar dulapurile pline de zăpadă fac pe ațâța autori, aruncați unii peste alții să tremure și ei de frig să fac ecoul lor și-i spun d-lui Primar al Capitalei dorințele lor, care sunt foarte simple, dar ca orice chestiune simplă, ea poate fi triplă sau cvadruplă. Anticarii din București solicită primăriei un loc, și sunt atâtea la(Citiți continuarea in pag. II-a)