Dimineaţa, ianuarie 1921 (Anul 18, nr. 5177-5198)

1921-01-22 / nr. 5190

ANUL XVIII-lea. Na 51906 pagini **£*£ £ £!" 6 *>® 3|n1 Sâmbătă 22 ianuarie 1921 m $?» &WM» x,. v.r . ; 1 •vrj’afc! ■ ' y >il 4’;V< Wv Ziar fondat în 1804 de CONST. MILLE Criza socialistă Fruntașul socialist d. Iosif Jurmanca a făcut, desigur, un real serviciu idelor pe care le reprezintă, prin curagiul și hotărârea cu care a cerut clarificarea atitudinei partidului socialist Articolul său, venind după manifestările atât de categorice ale socialiștilor bucovineni, va face să se grăbească momentul acestei clarificări, atât de necesare și partidului socialist și politicei generale a țarei. Și dacă guvernul nu s’ar încăpățâna să mențină încă în temnițe pe socialiștii condamnați în urma grevei generale, nimic n’ar mai sta în calea acestei limpeziri pe care toată lumea o dorește. Punctul de greutate al articolului d-lui Jumanca stă în cererea de clarificare a principiilor și tacticei partidului socialist prin risipirea confuziei actuale. Se găsesc astăzi în partidul socialist și social democrați rămași credincioși crezului,marxist care a dus socialismul de pretutndeni la formidabila lui expansiune din ultimul timp. Dar se găsesc și extremiști, comuniști cari își găsesc aspirațiile reprezentate mai bne prin noile învățături vente de la Moscova îintre cele două curente e o deosebire profundă. Și dacă ele nu pot fi puse de acord, ce poate fi mai firesc decât cererea de a se despărți in două grupări deosebite, fiecare cu doctrina și cu tactica ei? Firește, această sciziune n’ar fi de dorit, întrucât ea ar însemna, pentru moment o mcșorare a puterei de acțiune a masselor muncitoare conștiente. Dar răul acesta vremelnic ar fi repede compensat prin precizarea căilor de luptă și prin unitatea lăuntrică a grupărilor ce s’ar constitui. Sspunzând d-lui Jumance, roarul „Socialismul“ afirmă că partidul se conduce de teoria și tactica cuprinse în declarația din Maiu 1919 pe baza căreia s’a făcut unificarea mișcărei și care a fost acceptată și de partidele din Bucovina și din Ardeal. E foarte adevărat că declarația aceea a fost acceptată de tot partidul. Dar nu e vorba de cuprinsul ei, ci de chipul cum e înțeleasă „aplicarea“ ei. Aici încep deosebirile. Nu trebue să se uite că și Torquemada și Tolsto vorbeau amândoi în numele aceleiași credințe... D. Jumanca cerând partidui „o îndrumarea spre o politică reală, acomodată împrejurărilor țării românești“, oficiosul mișetrei declară că Si până acum partidul a iărit o asemenea politică. Or, este aici o eroare, o confuzie care trebue risipită. Muncitorimei aflate în cercul de influență al extremiștilor i se face o educație pur comunistă. Ea e hrănită cu visul unei lovituri de forță care să-i permită să pună mâna pe putere în mod brusc și să întroneze dictatura proletariatului. Aci stă partea romantică și primejdioasă a îndrumării ce se dă mișcărei. O asemenea politică e menită în mod fatal să rămână sterilă într’o țară ca a noastră rămasă încă într’o oază atât de înapoi ată. Promotorii ei au uitat prea repede admirabilele și profund adevăratele învățături ale lui Gherea cu privire la mersul socialismului în tarile rămase într’o stare de dezvoltare înapoiată. Posedând o industrie încă în lașe, noi nu avem un proletariat destul de numeros pentru a constitui o bază puternică unui partid socialist. Și câte alte condiții nu ne lipsesc încă! La noi nu există nici măcar o conștiință democratică b’ne închegată. Cred oare promotorii comunismului că țara noastră poate sa sară peste această fază de dezvoltare, ori s’o desființeze printr’un decret? O clarificare, așa cum o doresc d-nii Jumanca și Grigorovici se impune deci. Cât de primejdioasă este confuzia de astăzi chiar pentru partidul socist s’a putut vedea din hotărârea federației socialiste din Prahova, care e foarte caracteristică. Social democrații au datoria de a-și strânge rândurile și de a se împotrivi unui curent care e păgubitor mișcărei muncitoare. Rolul unui partid social-democrat rămas credincios tacticei legale într’o țară de ileg Vitate si in care nu se poate vorbi încă in mod serios nici măcar de un spirit democratic bine închegat, e imens. Și rolul acesta poate fi cu atât mai important cu cât toate celelalte partide plutesc sau în confuzie, sau în plin reacționarizm. Iosif Nădejde Cursul schimbului la Pas h Lafayette, 19. — Londra 59,50; New-York 15,89 jum.; Germania 25,25; Belga 105; Spania 212,75; Olanda 523,50; Italia 55,25; Praga 20,25; ROMANIA 21; Elveția 248, Viena 3,25; Lafayette, 20. — Londra 59,50; New-York 15,84 jum. Germania 24,75; Belga 105; Spania 211,25; Olanda 523; Italia 55.50; Praga 20,75; România 20,75; Elveția 248; Viena 2, și o optime; schimbul la Geneva asupra Sofiei 7.57 jum. » Limanul mântuirii? Trenul tamoraä Nume sonor și poetic, evocator ca visele tinerești. Titlu literar prin excelență Ie găsim în gazeta românească „Steaua Noastră” care apare la New- York. Și ce vă închipuiți că este acest liman mântuitor despre care vorbește cu melancolie foaia americană, arătând că „s’a închis” pentru nefericită din Europa? Este vorba de America al cărei acces se închide pentru emigrantă desnădăjduiți ai vechiului continent. Senatorul Johnson a propus în adevăr o lege prin care se prohibește imigrațiunea celor lipsiți de mijloace pentru un termen de mai mulți ani. Vor putea intra numai călătorii de plăcere, sau de afaceri și toate persoanele cari au in America rude care garantează pentru existența lor. Măsura se justifică prin șomajul care se întinde și prin mizeria masselor populare. Dar tip despre legitimitatea ei vrem să vorbim. Ne interesează Interpretarea pe care i-o dă „Steaua Noastră” și accentele dureroase pe care le găsește in acest prilej. Românii din New York văd la închiderea granițelor americane un motiv de gravă întristare nu atât pentru ei care se pot bucura de binefacerile limanului mântuitor, cât pentru nenorociții cărora li se ia putința de a ajunge până la el. Este un fapt extrem de semnificativ. Iată că acești români, cari au luat odinioară drumul pribegiei pentru a scăpa de persecuțiunie maghiare și care în mod normal ar fi trebuit astăzi să se întoarcă ușurați in pământul natal nici nu se gândesc la putința unei întoarceri în patrie și plâng pe aceia cari nu sunt în stare să le imite pilda. Ce vești îngrozitoare despre starea de lucruri de aci trebuie să fi ajuns la urechile lor, ceramică trebue să li pară viața României întregite, dacă pământul exilului este și astăzi pentru ei un liman al mântuirii? Stăm impresionat și căutăm să înțelegem. Da, este dureros dar este așa. Ei stau în lumină. în curățenie. în libertate, în belșug. în siguranță. într’un cuvânt în mijlocul celei mai bogate civilizații. Noi, cei de-acasă ne sbatem in cele mai neînchipuite greutăți, sărăciti, armmintati de primejdii, stânjeniți In activitatea și libertatea noastră. Ne aflăm într’o vale fără orizont în care soarele nu va pătrunde decât peste multă vreme si atutva poate numai negru câteva cline. Ei stau pe culmile existentei omenești și privesc cu compătimire la desfășurarea destinului nostru. Limanul mântuirii lor nu este o legendă, nu este o imagine goală. El este o realitate. Dar fericiții de acolo Care nu găsesc decât mila pentru noi, nu sunt niste eroi, nu sunt din stofa iubitorilor de neam și de sacrificiu. Căci altfel ar înțelege că noi, nefericiții de aci, mai păstrăm neatinse un suflet și o voință, pe care ei l’au pierdut așa de curând. TELEFON Direcția 1008 Centrala ziarelor 607 Publicitatea 1004 Instantaneele noastre Serbarea Bobotezei Regele și Ducele de Sparta, asistând la serbarea Bobotezei Itinerarul trenului direct București-Viena a ajuns de domeniul fanteziei. De opt zile încoace acest tren așteptai zilnic la granița românească și de unde se dădeau asigurări că e vorba, de o întârziere de o zi, astăzi lucrurile stau astfel că nici direcțiunea C. F. R nu poate da vreo lămurire cu privire la acest tren. S'a suspendat trenul? Sunt oarecare greutăți tehnice ? Au intervenit chestiuni de tranzit? Se opun piedici de administrație interioară Nimeni nu știe să dea o lămurire Curios este că însăși organele căilor noastre ferate au dat ziarelor din Capitală detalii asupra sosirei acestui tren special pe teritoriul romănesc. S'a dovedit a doua zi că era invenție a acestei autorități, lansată nu se știe cu ce scop. Cu toate publicațiunile cari aduceau ..la cunoștința generală" că direcția C. F. R. este în plăcuta situație de a anunța viersul regulat al trenurilor, se pare că vechea greșală de a Se da publicațiuni pripite continuă totuși la direcțiunea serviciului mișcărei de la C. F. RAstfel zilele acestea niște oblicațiuni au trâmbițat punerea in circulație a tot felul de trenuri mixte, cu ramificațiuni și legături, pe linii laterale. Totuși unul din cele mai așteptate trenuri Craiova.-Filiași-Bumbești, ce deservea Tg.Jiul, cu legătură pentru P.-Olt. Pitești și București, deși anunțat pe ziua de 30 Ianuarie a fost suprimat pe ziua de 2/ ale lunii curente. De ce a fost înființat și de ce încă înainte de a se pune în circulație acest tren a fost suprimat ? Iată misterul, pentru a căruia dezlegare credem de prisos să mai insistăm. ». Sc. FEL DE FEL Un corespondent ocazional ne scrie. In comuna Lespezi județul Suceava ii se fură ca in sânul lui Avram. Bine am ajuns, dacă și în sânul lui Avram se fac spargeri și furturi. # La vitrina unei librării, un îmbogățit de război, citește: Vasile Conta Opere complecte. Iar a scos asta un volum. Și ce gros e ! Omul nu e niciodată mulțumit. Un ziar liberal publică un articol pe care îl intitulează cu multă amărăciune: Să ne cunoaștem. Și totuși liberali, dacă s’ar cunoaște, ar fi și mai amărâți. âÎ Ungurii în activitate De câtva timp ziarele ungurești din Ardeal fac campanie pentru nouă îndreptare politică a poporului maghiar de peste munți Ele cer ieșire din pasivitatea, de până acum și participarea sub forma unei grupări distincte, la luptele politice din țară. Zilele acestea, această camapanie de presă a fost transpusă în domeniul realității. Mai multe întruniri — dintre care una mai importantă ia Cluj — au avut loc pentru a preciza noua mișcare și pentru a strânge in jarul ei toate forțele minorității maghiare. Pentru moment mișcarea nu este încă înjghebată și linia ei de conducere nu a fost fixată. După cât se poate însă deduce din începuturile ei și din rostul ei principal, este vorba de o organizare politică, asemănătoare cu a lașilor, care să lupte prrin toate mijloacele legale pentru realizarea tuturor drepturilor care revin minorității maghiare după stipulațiile tratatului de pace și după pactul de la Aba Iulia, în cadrele statului unitar român. Nu se poate discuta astăzi asupra amănuntelor acestor revendicări pentru că nu au fost încă precizate. Se vede însă de pe acum că este vorba de o acțiune fățișă care nu încearcă să pericliteze existența statului nostru. De altfel ea poate fi concepută și admisă numai așa.. Atâta timp cât își va păstra acest caracter ea este binevenită. Eșirea din pasivitate a maghiarilor era dorită de mult de cercurile noastre conducătoare și d. Goga luptase îndeosebi pentru ea. Este evident că ea marchează un nou pas către consolidarea statului român. Pentru că printrlnsa acțiune a ungurilor din România se canalizează către o colaborare politică cu partidele noastre. Ea împiedică mișcările subversive și iredentiste și îndreaptă astfel privirile și aspirațiile ungurilor către București, iar nu către focarul de agitație care este Budapesta. Soarta ei depinde numai de sinceritatea, măsura in prudența conducătorilor •*»’ OGANDA ZILEI ALeoerile de Senat — Nu-mi pare rău că a murit dar plâng că nu împlinise 40 de ani ca să-l mai pot vedea la alegerile de Senat. Problemele zilei împuținarea căsătoriilor Lipsa de locuințe și căsătoriile — Căsătoria un lux. — Organizația economică condiționează moralitatea Hotărât lucru că sub ochii noștri se petrece o revoluție socială căreia din pricina marei aproprieri nu-i putem vedea dimensiunile imense dar care, pe zi ce trece își precizează proporțiile. Cu toții observăm varietatea efectelor, imediate ale războiului, dar preocupați mai mult de micile nevoi ale vieței zilnice, care ne impresionează direct, pierdem din vedere adevăratele lui mari efecte, ce vor transforma radical fundamentul societăței. fi.impuținerea căsătoriilor Din șirul efectelor războiului, alegem unul a cărei importanță este din cele mai capitale pentru judecarea moralităței viitoare a societăței: împuținarea căsătoriilor. Dacă acest fenomen Începuse să se manifeste în unele state chiar înainte de război, generalitatea lui a devenit indiscutabilă în urma războiului Fără îndoială că un complex de împrejurări ce se confundă cu însăși evoluția socială, au determinat ivirea acestui fenomen. Dar n’am insistat aci decât asupra uneia din cauze, poate unul din cele mai importante, și anume : lipsa de locuințe. Căminul dispare tărci nu este pusă pe baze sănătoase. Prin urmare să ne preocupăm întâi de rezolvarea multiplelor probleme de ordin economic care agită actualitatea fiindcă de soluționare a lor fericită atârnă toată forța morală de care e capabil un popor bine organizat. , Îheo-Vai. Orice sar spune instituția familiei așa cum am înteleS’o până acum, rămâne în domeniul trecutului. Căminul familiar care forma temelia organizației unui popor începe să devină un anachronism al vremurilor patriarhale sau un rar apanaj al nababilor moderni. După cum poligamia consacrată de religie, începe să dispară numai din cauze economice, în statele moderne, baza familiei primește aceleași lovituri din aceleași cauze. Desigur familia va mai rezista cât viata rurală prin Torța numerică își va impune spiritul ei conservator dar marea și neînlăturabila extenziune a orașelor prin influența ei, va da tonul zilei de mâine. Căsătorie un lux In ziua de astăzi chiar, când perspectivele așezămintelor sociale viitoare au prins să se deseneze, căsătoria, a început să fie considerată ca un lux. Nu găsim nicio exagerare în afirmațiunea aceasta și fiecare orășan, in mediul său, o constată și o confirmă. In adevăr, lăsând la o parte diversele și numeroasele greutăți ale traiului de azi, cine ar putea să conteste că lipsa de locuințe nu constitue una din cele mai de seamă piedici ale căsătoriei? Ici, colea, câțiva puternici ai bănuiții care au putința satisfacerea tuturor gusturilor, câțiva sentimentali expansivi a căror judecată este numai în inimă și alți câțiva „iepuri de hotare" pentru care căsătoria este un expedient de ocazie la care poți recurge de mai multe ori in viață. Ce este de făcut ? La sorgintea acestor fenomene sociale se văd clar cauze economice. Astfel fiind orce propovăduire a binefacerilor moralei sunt inutile câtă vreme organizațiunea economică a Notițe științifice Optofonți Un sperat care permite erbilor să citească Doi savanți englezi, doctorul Fournier d’Albe și prof. Archibald Barr, au construit un aparat ingenios care permite orbilor să citească orice text tipărit (cărți, ziare, broșuri) cu ajutorul auzului. Până în prezent orbii nu puteau citi decât textele imprimate în relief, după anumite alfabete (Braille și Moon), cu ajutorul pipăitului. Aceste texte erau foarte costisitoare și greu greu de citit. Doctorul Fournier d'Albo a avut ideia să aplice proprietățile serialului în transmisiunea imaginelor, întrebuințând precedere de transmisiune electrică asemănătoare cu ale telefotografiei și televiziunei. El a căutat să construiască un aparat care să înregistreze intr-ur receptor telefonic foarte sensibil toate variațiunile de intensitate produse prin variațiunile rezistenței electrice a seleniului, sub influența variațiunilor de iluminare ale imaginelor (bunăoară o pagină de tipar). Orbii au de învățat numai motivele muzicale corespunzătoare diferitelor litere, ceea ce e foarte ușor și pot citi orice text, cu o iuțeală de 25 de cuvinte pe minut. Profesorul Archibald Barr,care s’a ocupat în acelaș timp cu găsirea unei metode optofonice, a perfecționat mult aparatul doctorului d’Albo și datorită lui orbii vor putea citi. In urma războiului au rămas suta de mii de orbi și invenția genială a celor doi savanți englezi va aduce o oarecare mângâiere vieții lor triste. Lucian Sosirea delegației socialiste din Rusia A sosit în Capitală d. Fabian, unul din delegații socialiști români care au vizitat Rusia. După câte aflăm ceilalți membrii ai delegației partidului socialist urmează a sosi in țară zilele acestea. In legătură cu vizita socialiștilor români in Rusia d. Flueraș, care deasemeni a făcut parte din comisiuna dă presei străine unele relațiuni asupra situației din Rusia și asupra nouei orientări a mișcărei socialiste din România, conchizând că sciziunea în sânul acestei mișcări este inevitabilă. N.