Dimineaţa, februarie 1921 (Anul 18, nr. 5199-5223)
1921-02-25 / nr. 5220
V > ULTIMELE ȘTIRI J L TOATĂ LUMEA ! Hamm și imulficarea cerealelor în Basarabia Vii atacuri contra Ministrului Refacere! — Aspecte O ședință neplăcută pentru a. ICAtanasiu, subsecretar de stat la refacere și aprovizionare. De câtva timp asistăm in Cameră la atacuri tot mai dese împotriva gestiunei acestui subsecretariat. Ce se ascunde îndărătul lor pare un mister. Azi s’ar fi lămurit poate unele lucruri, dacă d. președinte nu s'ar fi grăbit să ridice ședința, spre regretul, desigur, al tuturor celor interesați direct sau indirect. In sfârșit s'a ridicat un glas care să ceară demobilizarea tinerilor din contingentele 1918—919. D. dr. N. Lupu a cerut aceasta d-lui ministru de război, care deși față, a binevoit să păstreze o prudentă tăcere. Dar d. ministru de război, generalul Rășcanu a mai rămas dator cu un răspuns, anume: dacă d-sa tolerează’■ sau nu amestecul armatei in politică. Tăcerea d-sale pare a confirma că aprobă amestecul ofițerilor in politică și îngădue distribuirea de broșuri politice prin înaltele comandamente, cum a fost cazul cu broșura politică a d-lui Zelea Codreanu. I. S. deputatul Varwelas ne aduce la cunoștință că proectul de lege pe care l-a citit în ședința de asaltă ori nu era votat de Cameră, ci numai din eroare fusese trecut ca votat. Proectul va veni azi în discuția Adunării. Luăm act, fac! decât politică, altceva nu știi să faci. D. ATANASIU. Aștept să-și desvolte interpelarea sa d. Dobrescu și îl asigur că răspunsul ce i-l voi da nu va fi în favorul d-sale. (Se naște un mare sgomot, d. Atanasiu neputând continua). Imobilizarea cerealelor în Basarabia D. I. BUZDUGAN: Ce e cu monopolul grâului din Basarabia care e dat d-lui Vizanti. Țăranii ar voi să știe. D. ATANASIU: La chestiunea celor 6000 vagoane, voi răspunde la interpelare. Acum răspund: 1) Imobilizarea cerealelor în Basarabia s’a făcut pe baza unui jurnal al consiliului de miniștri pentru a se face statistica. 2) Nu e monopol în Basarabia, ci e un drept pentru acela care va cumpăra 6000 vagoane. 3) Nu se fac rechiziții . Urmând a se desvolta chestiunile personale ivite în cursul discuției, majoritatea pleacă, zicând că se duce in secții. D. MINCIUNA, răspunde că cele spuse de d. I. C. Atanasiu sunt inexactități, deoarece în Basarabia cerealele sunt imobilizate. Țăranii nu și pot vinde cerealele sau cu prețurile mici, adică atât cât vor să plătească contractanții cari vor cumpâra 6000 vagoane de grâu. Nu înțeleg de ce se dă delegație samsarilor ca să aprovizioneze armata. D. ATANASIU: Nu-I exact ce spui. VOCI (către d. Atanasiu): Să taci că numai samsarii sunt favorizați. D. MINCIUNA: Acești samsari s’au obligat să transporte 9000 vagoane grâu. Acest consorțiu a pus mâna pe transportul din Basarabia. VOCI (către d. Atanasiu): Ești nepotul lui Schuller (râsete). D. A. DOBRESCU răspunde că d. Atanasiu a Întrebuințat față de d-sa „un sistem de șantaj politic pe care eu 11 resping" (apl. pe băncile opoziție!). Se naște tumult pe care d. președinte neputându-1 tranșa, ridică ședința în mijlocul protestelor generale ale opoziției care spune că ședința nu se poate ridica până ce nu se vor viola chestiunile personale. Minoritatea rămâne în ședință, în timp ce d. Buzdugan apasă soneriile pentru a chema pe deputați în incintă. Mulți deputați din majoritate neștiind despre ce e vorba revin în incintă însă pleacă imediat. D. I. Atanasiu vine la opoziție ca să-i dea explicații. Discuțiunile continuă între membrii opoziției, în timp ce deputații majorităței trec să lucreze în Comisiuni. Ședința Ședința se deschide la orele 3 fără an sfert sub preșidenția d-lui D. Zamfirescu. Miniștrii general Rășcanu și Cudalbu pe banca ministerială. D. GH. PANTTA (basarabean) denunță guvernului niște abuzuri făcute cu ocazia distribuirii sării și petrolului In Cetatea Albă. Cere măsuri Împotriva prefectului de acolo, maiorul Bărbulescu. . D. MINCIUNA (basarabean) face o Întrebare ministrului de justiție și arta celui de finanțe, dacă au cunoștințe de nereguli comise în Basarabia de niște funcționari inferiori. Mai fac diferite comunicări d-nii V. Tâmpeanu, Stoiculescu (comunist), Ștoef (comunist), FI. Cristescu. Ingerințele armatei In alegeri Protestul d-lui d-l Lupu D. HR. N. LUPU aduce la cunoștința ministrului de război, care e de față, că în Huși unde se află în trecere spre Basarbia reg. 6 vânători, de două luni de zile, au dus-o într’un perpetuu banchet, iar cu ocazia alegere! un căpitan și un locotenent s’au dedat la cea mai destrăbălată propagandă electorală în favoarea candidatului guvernului. Cere să se ia măsuri pentru pedepsirea ofițerilor vinovați. In al doilea rând d. dr. N. Lupu Întreabă pe d. general Rășcanu când are de gând să demobilizeze soldații din contingentele 1918-1919. D. dr. N. Lupu cere demobilizarea acestor soldați, întrucât pe lângă că ar fi redați familiei, dar s’ar ușura și bugetul țărei. Misiunile noastre în străinătate D. C. STURZA spune că la o cerere a făcut de a i se da un tablou de misiunile ce sunt în străinătate, ministerul de externe î-a înaintat o adresă fără tabloul cerut. D-sa cere să i se pună la dispoziție actele necesare pentru a desvolta o interpelare asupra misiunilor în străinătate. In al doilea rând d. Sturza întreabă de ce s’a revenit asupra dispoziției de a se expropria o parte din moșia Segarcea a domeniului Coroanei, întreb, spune d-sa, pentru unii sunt favoruri la expropriere și în modul acesta înțelege guvernul să aplice exproprierea? (apl.la majoritate). Tratamentul muncitorilor închiși D. G. CRISTESCU (comunist) face o întrebare asupra tratamentului la care sunt supuși muncitorii închiși pentru delicte politice. Fiind întrerupt de majoritate, d. Cristescu spune că socialiștii nu fac afaceri cu vagoane și permise ca deputații guvernamentali (sgomote). Afirm aceasta, spune d. Cristescu, deoarece însuși d. I. C. Atanasiu, a spus că deputații fac afaceri. PREȘEDINTELE cere d-lui Cristescu să-I arate apoi și telegrama d-lui Al. Dobrogeanu. Atacuri contra d-lui I. C. Atanasiu D. I. C. ATANASIU se plânge că vorbele sale au fost greșit interpretate de d. Cristescu. Am spus, continuă d-sa, că au intervenit la mine d-nii Șt. C. Pop și Vaida ca să poată duce cereale țăranilor acolo unde nu au. Asta am spus că deputații au intervenit în favorul țărănime!. Mi-ați cerut să complectez lista, aș, putea-o face cu deputați din minoritate. Voi cita pe d-niî Iorga, Maniu, cari deasemeni au intervenit pentru populație; acelaș lucru l-au făcut și d-nii Al. Dunăreanu, Dobrogeanu, socialiști pentru o cooperativă. D. POPESCU-RACARI: D-ta ești cel mai mare dușman al cooperativelor. D. ATANASIU: Eu nu fac politică. VOCI: Faci politică. D. POPESCU-RACARI: D-ta nu Ședința Ședința se deschide la 3.20 sub președinția d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d. Garoflid. CSsfurțile princiare D. TURAN aduce la cunoștința Senatului că la 1897 prințul Carol a vărsat o cafea cu lapte pe o față de masă a sa. (Aplauze prelungite și îndelung repetate. Ovațiuni. In legătură cu această chestiune d-sa se miră că la serbările ce vor avea loc cu prilejul căsătoriei prințesei Elisabeta, nu s’a prevăzut ca ținută de gală ițarii și sumanul. PAR. ALEXE întreabă ce este adevărat din svonurile cari circulă cu privire la dizolvarea Parlamentului. D. H. PUIU cere să se pună la dispoziția federalelor vagoanele de cari au nevoie. D. MELIDON cere să se ia măsuri contra bandelor cari cutreeră județul Durostor, punând în cumpănă viața cetățenilor. I. MICȘA desminte cele spuse în ședința de oli de către d. senator Nistor relativ la federala Moldova de sus. Hiformssparază D. CHR. GEORGESCU continuă cuvântarea d-sale la reforma agrară, începând prin a face o lungă reamintire celor spuse în ședința trecută. Face apoi o lungă examinare a articolelor fiind des întrerupt de majoritate care îl învită să vorbească la discuția pe articole Face un aspru rechizitoriu al marei proprietăți arătând că nu și-a îndeplinit rolul ei social. D. GAROFLID. _ Pentru asta o expropriem. D. Georgescu închee cerând o expropriere cât mai largă. D. N. BATARIA- analizează deosebirea între proectul Garoflid și acel al d-lui Mihalache și găsește că ambele proecte sunt foarte apropiate. Ocupându-se de unele afirmări ale d-lui Chr. Georgescu, vorbitorul spune că unul care vroia să facă pe bolșevicul a spus odată : Noi în Rusia am ajuns la perfecție, căci toată lumea moare de foame. (Râsete, aplauze). D. GR. COANDA. — Nu se potrivește, sau mai bine zis se potrivește ca nu ca în perete. D. Balaria analizează legile agrare anterioare și spune că ele nu au avut nici un efect pentru că cei ce le-au făcut nu erau animați de dragostea de țară și nu vroiau ca prin acele legi să rezolve problema. (Aplauze). Oratorul arată că în timpul războiului s’a dat în sfârșit pământ țăranului și s’a dat fiindcă altfel nu se putea. (Aplauze) D. GH. MEITANI. — Faceți rău că puneți chest a așa. (Desaprobări) VOCI. De frică s’a dat pământul. (Zgomot, aplauze). D. BATARIA. — Și a fost o fericire că a venit guvernul Averescu să facă împroprietărirea. (Opoziția protes-D. AL. CONSTANTINESCU.—Partidul liberal a făcut exproprierea. Zgomot infernal, protestări violente pe toate băncile). PAR ALEXE__Pe hârtie, pe hârtie. D. AL. CONSTANTINESCU (adresându-se majorității).— Asta o să vă îngroape. (Zgomot) Nu vedeți că ați DIMINEAȚAl Aspecte Continuându-se discuția în jurul proectului de reformă agrară au luat ori cuvântul d-nii: Georgescu, Balaria și Hera. D. Balaria a făcut o plăcută expunere a chestiunei agrare, arătând felul în care diferitele guverne ale României s’au ocupat de această chestiune. D. Nfera a căutat să dovedească superioritatea, proectului de lege Mihalache asupra acelui al d-lui Garoflid căruia vorbitorul îi găsește o întreagă serie de viții. Discuția continuă azi. SENATUL ajuns la marginea mormântului. • (Protestări la majoritate). D. AL. CONSTANTINESCU.— Eu vom mai spus că de ce vă este frică n’o să scăpați. (Râsete) D. N. BATARIA. _ Cred că e natural ca partidul liberal să moară mai înaintea unui partid nou și democratic. (Aplauze generale, strigăte de „Aleluia“. D. AL. CONSTANTINESCU__Sunteți partid nou, cu oameni vechi și asta o să vă omoare. (Aplauze pe băncile federației). D. BATARIA face apoi apel ca federația și partidul poporului să meargă mână în mână spre a da țării o operă trainică și sănătoasă. (Apl.) Ședința se suspendă pentru zece minute. La redeschidere continuă d. N. Balaria. D-sa demonstrează Senatului spiritul democratic al partidului poporului. Susține că numai legea islazurilor dovedește cu prisosință aceasta. Oratorul pledează apoi pentru o înțelegere între partidul poporului și federație. Crede însă că nu se poate expropria mai mult de două milioane ha., fără să se violeze Constituția. (Protestări pe băncile opoziției). Intre punctul nostru de vedere și al federației este o foarte mică diferență în ce privește cantitatea pământului expropriabil. D. I. HERA începe prin a spune că țăranii au luptat și un foarte mare număr din ei au murit pentru pământul acesta care este al lor, pe când feciorii boerilor au stat la părțile sedentare. (Protestări) D-nii N. P. Romanescu și Iulian Vrăbiescu, protestează energic. D. I. HERA citește o proclamație a generalului Averescu care afirmă acelaș lucru. (Aplauze) Se ocupă apoi de prețul cu care urmează a se plăti pământul expropriat și se declară în contra felului de a vedea al guvernului, care încarcă statul cu o povară pe care nu o va putea suporta. Dar se spune că se va pune impozit pentru ca toată țara să despăgubeacă pe cei trei mii de proprietari plătindu-le prețuri mari și diferențe de valută. Apoi atunci care este sacrificiul marei proprietăți? (Apl.) Este nedrept să forțați țărănimea să plătească pământul expropriat cu valuta de azi, când dintr’o zi în alta leul se va ridica la valoarea lui dinainte. Vorbind de cotele de expropriere d. Hera admite excepțiunile prevăzute de proectul Garoflid pentru moșiile cari pot servi ca exemple de cultură pentru țărani și citează între acestea moșia d-lui D. Seceleanu. D. GAROFLID. — Are 1000 hectare irigate. D. GENERAL MACRIDESCU. _ Moșia dv. ce întindere are ? D. I. HERA—12 hectare, din care sunt gata să mai dau pentru binele public. PARALEXE. — Moșia d-lui Hera este inexpropriabilă, căci e făcută din muncă proprie. D. HERA examinează apoi diferitele statistici pe care le găsește neexacte. Găsește că exproprierea trebue făcută pe moșie ci nu pe individ. Trebue să se decreteze expropriabil tot pământul care trebue și în caz că momentan el nu poate fi expropiat, să rămână totuși la dispoziția țăranului atunci când el cere împroprietărirea. (Aplauze) Ședința se ridică la orele 7.10. Situația din Armenia și Georgia . PARIS. 23. __ Știrile despre o revoluție la Erivan contra guvernului sovietelor se confirmă. Pe de altă parte, trupele georgiene au reluat ofensiva și au repurtat o victorie, la sud de Tiflis, asupra trupelor bolșevice ruse și armene. Situația se ameliorează în Georgia unde musulmanii au răspuns la apelul de mobilizare și unde apărarea Capitalei pare asigurată. BUCUREȘTIJ [ciferinta din Ma și pille grecii susțin că sânt în măsură să ocupe Angora, au cu totul altă părere Lyon. 23. — Din prima zi, cem fece nu sunt în raport, cu obiectul prim , • a a < « a « .. —. 1 tn S fini» " . O fic în nunta de la Londra a abordat două ordini de chestiuni. După ce a refuzat, Luni dimineață, chestia biscitului din Silezia superioară, s'a ocupat seara de chestia Orientului. Calogheropulos, delegatul Oreidei, a întreprins să demonstreze că armata greacă se crede în măsură de a veni de hac turcilor- Generalul Gouraud pe care Lloyd George l-a salutat în mod deosebit de cordial, a prezintat apoi câteva observațiuni, subliniind că chiar dacă grecii ar ajunge la Angora, ei n’ar fi încă la sfârșitul dificultăților sorcipal al conferinței, dar că se vor asculta revendicările sale, dacă timpul de care dispune conferința o va permite. In sfârșit, s'a decis de a publica o carte albă în care se vor întruni, protocolurile tuturor conferințelor ținute de consiliul suprem de la tratatul de Versailles. Consiliul suprem se va întruni Miercuri dimineață la orele 11. D. Briand a fost invitat de d. Lloyd George să fie Sâmbătă viitoare în vilegiatură la Chequers cu premierul britanic ca să petreacă acolo ziua de Duminecă. ..Le Temps“ crede deci probabil că fíand nu se va putea, înapoia la Paris săptămâna această, cum s'a anunțat. Florsea. 23 Februarie. — Ședința oficială de azi dimineață în Downingstreet a durat o oră și jumătate. La încheerea ședinței s-a anunțat oficial că ia această ședință au fost luate la discuție câteva chestiuni în legătură cu tratatul din Sèvres s’a hotărât ca delegația turcă să fie invitată a lua parte la conferința din Saint James Palace. Părerile delagaților turci urmau să fie ascultate într'o conferință plenară azi după amiază, propunerea a fost însă amânată din cauza indispoziției lui Tewfik Pașa. Se zice că această indispoziție este de natură diplomatică deoarece Tewfik Pașa dorește să câștige timp pentru a putea ajunge la oarecari aranjamente cu reprezentanții feemaliști, în vederea propunerilor intereselor turcești în fața conferinței- Astă seară se zvonea că neînțelegerea între delegații din Constantinopole și Angora a fost aplanată, și că Bekir Sami Bey va reprezenta pe kemaliști la conferința de mâine. * Lyon. S3. — Conferința întrunită. Marți dimineață la 11.30. s'a amânat la 12.30. s'a decis să nu se fie o ședință după amiază. Sfârșitul zilei se va întrebuința pentru a defini condițiunile în cari se vor audia delegațiunile otomane. Marți dimineață, conferința s'a ocupat, scrie „Le Temps“, de diverse chestiuni de amănunt și de unele cereri primite de la reprezentanții diverselor țări care voiesc să fie auditivi de consiliul suprem.; așa de pildă, președintele conferinței a primit scrisoare din partea amiralului Faycal cerând să expue revendicările arabilor, s'a decis de a asculta asupra acestei chestiuni pe Haddad rasa care reprezintă de mult pe emirul Faycal la Londra. Pe de altă parte, guvernul lituanian a cerut să fie ascultat in privința recunoașterei sale de către puterile aliate, amânată în mod provizoriu până la regularea Vilnei. S-a răspuns reprezentantului Lituaniei că e greu actualmente de a se ocupa de chestiuni miral MulAtian Declarațiile d-lui general Averescu asupra situației politice a guvernului O consfătuire a majorităților parlamentare la care a luat parte și d-niî miniștrii general Averescu, C. Argetoianu, T. Cudalbu, I. Petrovici, Gr. Trancu-lași, Serghie Niță și C. Garoflid a avut loc aseară la orele 9 în saloanele clubului parlamentar al partidului Poporului din palatul Circului Militar. Ședința a fost prezidată de părintle lienci. D. GENERAL AVERESCU luând cel dintâi cuvânt al face o amănunțită expunere a situațimei politice. Situațiunea politică a guvernului,a spus d. prim-ministru, este astăzi tot atât de sigurii ca și la începutul sesiunei parlamentare în cursul căreia ne aflăm. De atunci și până astăzi nu s’a întâmplat nimic, dar absolut nimic care să zdruncine situațiunea politică a guvernului. Suntem astăzi tot atât de stăpâni pe situație cum eram în ajunul ,deschiderea actualei sesiuni parlamentare. Au intervenit,sta drept, unele variațiuni fără importanță, cărora în mod cu cotul greșit li s’a dat o altă interpretare decât cea adevărată. Deplasările de voturi, acestea sunt variațiunile de care voiu vorbi, cari s’au produs cu prilejul ultimelor alegeri parțiale, nu au știrbit nimic din autoritatea și prestigiul guvernului. A guverna înseamnă a te uza și lucrul acesta îl cunotșeam perfect de bine în momentul când am primit sarcina de a forma guvernul. Știam chiar că odată cu decretul de numire al unui guvern este făcut și decretul de trecere în opoziție. Aceasta este ordinea firească a lucrurilor. Căci nu se poate act de naștere fără act de moarte. M’am așteptat deci din primul moment la o scădere a popularităței noastre. Fiecare act de guvern reprezintă o picătură de plumb în aripele entuziasmului inutil. Pe noi însă, nu ne preocupă scăderea momentană a popularității, ci faptul ca opera noastră de guvernare să rămână întreagă și complectă, așa cum o cer nevoile țarei. Din acest singur punct de vedere trebuește urmărită și judecată activitatea noastră. Plecând dela rezultatele alegerilor parțiale s’a putut vedea născându-se în rândurile noastre un sentiment de neîncredere care să ne împingă spre o conlucrare politică cu opoziția grupată în federație. Situațiunea noastră politică este neschimbată și în ziua când ea se va zdruncina nu vă voi ascunde nimic. Intrucât mă privește, pot să vă asigur că intențiunile guvernului față de Federate nu erau inspirate din nevoia unei colaborări. Ceiar ce am fi putut primi noi, — n'am motive foarte puternice să vă afirm că era foarte aproape de a se realiza, era o fuziune. Nu putem primi colaborarea dintr’un îndoit motiv, unul de ordin sentimental izvorât din simțul nostru de demnitate și altul de consequență. Am fost Învinuiți de adversarii noștri că am luat puterea pe căi subservive și nedemne de un partid politic de guvernământ. Nu putem trece peste aceste injurii și să primim astăzi o colaborare. In afară de aceasta trebuie să fim consequent cu propriile noastre convingeri. Noi ne-am ridicat împotriva partidelor de clasă și a celor regionale. Primind colaborarea cu elementele din Federație ar însemna să dăm dovadă de cele mai condamnabile în consecvente. Programul nostru este astăzi cunoscut, întreaga noastră activitate se desfășoară la lumina zilei. Cine crede că poate fi de acord cu ele, să poftească sub drapelul nostru pentru ca în cea mai deplină unire să ducem lupta pentru binele țării. Rămâne acum partidul liberal, cu care noi ne-am considerat în stare de armistitiu. Intru cât ne privește am respectat cu legalitate armistițiu. Liberalii n’au înțeles însă și răstălmăcind actele guvernului au căutat să ne arate în fața țărei altfel de cum suntem. La aceste atacuri am răspuns ridicând numai un colț din mușamaua pe care dânșii credeau că au putut să o întindă asupra trecutului lor. Dacă ei vor înceta sistemul lor atât de lipsit de tact, se înțelege că nici noi nu avem nici un motiv să continuăm. Sunt astăzi de rezolvat chestiuni atât de mari încât este util să amânăm pentru altă dată luptele dintre partide._ Venind în discuțiune chestiunea dacă se va declara sau nu vacant locul d-lui Ionel Brătianu, care nu se prezintă la ședințele Camerei, d. prim ministru și-a exprimat convingerea că șeful partidului liberal, cu toate defectele sale, a adus servicii țarei și deci nu poate fi tratat ca primul venit în această țară. In aceiași ordine de idei d-sa a declarat că majoritatea este complect liberă de a valida sau invalida pe d. Duca, dar că o hotărâre pripită nu ar fi compatibilă cu autoritatea Parlamentului. D. MINISTRU C. ARGETOIANU jucând cuvântul după d. general Averescu, vorbește despre organizarea partidului în județe. D. P. DRAGOMIRESCU se plânge de activitatea ostilă guvernului, pe care administrația a desfășurat-o cu ocaziunea alegerilor parțiale. D. GENERAL AVERESCU răspunde că nici nu dorește să asocieze administrația la acțiunea politică a partidului poporului. Contra abuzurilor se vor lua însă măsuri. D. P. DRAGOMIRESCU reluând cuvântul, roagă guvernul, dacă nu a epuizat încă toate mijloacele, să continue tratativele cu partidele de opoziție pentru ca cele trei mari reforme, să poată întruni o cât mai largă majoritate parlamentară. D. C. C. BRAESCU își exprimă mirarea că parlamentarii partidului democrat fac opoziție guvernului cu toate că pe banca ministerială se găsesc trei miniștri luați din rândul acestui partid. D-sa se ocupă pe larg de discursul ținut de d. I. Cămărășescu în Cameră cu prilejul votării proectului de lege relativ la crearea noului subsecretariat de stat. Termină asigurând guvernul de concursul majorităței. Consfătuirea s’a terminat la orele 12 jum, 25 Februarie 1921 Experții militari francezi Lyon, 2,3. — Relația la telegrama regelui Constantin către reprezentanții greci, ordonând,u-le să nu cedeze asupra nici uneia din pretențiunile grecești, „Times" socoate că acest eveniment arată necesitatea pentru aliați de a fi fermi. Cumnatul ex-kaizerului german ar fi mai înțelept, în situația actuală a lucrurilor, dacă ar fi mai modest. De aceia, conchide ziarul, ca conferința să aibă un rezultat fericit, trebue să se înțeleagă lămurit în lumea întreagă că nu se poate produce nimic care să fie în stare a provoca divergențe politice între Franța și Anglia. Pe de altă parte, Morning Post” scrie că datoria guvernului britanic este de a menține amiciția Angliei pentru Franța și de a asigura executarea condițiunilor stipulate de conferința de pace în privința Germaniei. Acest ziar socoate că ar fi mult mai bine de a lăsa exclușii) experților de la Foreign Office și de la Quai d'Orsay grija de a regula totul. Toți oamenii de bun simț din Anglia vor susține Franța și, punctul, de vedere francez. Șoptiți numele Franței, termină ziarul, și toate inimile vă vor răspunde. Lyon. 23. — Veșnici interviewed de „Le Petit Parisien", observă că sârbii nu au fost invitați la Londra, dar aliații veghează asupra intereselor sârbe. El își exprimă încrederea în regimul democratic. Pentru a înlătura primejdia panislamistă în țară, el dorește revizuirea tratatului de Sèvres pe care sârbii nu l-au putut semna, cu toată dorința lor de a fi pe placul aliaților„ Lefurile Un protest al Corpului didactic Primim din partea federației corpului didactic din țară, protestul de mai jos, căruia ii dăm loc cu plăcere : Luând cunoștință de zvonul că în noul statut al funcționarilor publici, " învățătorii reprezentanții învățământului obligator și luminătorii țărănimii, care sunt după noua Constituțiune, factorul fundamental al vieții politice în marea Românie, au fost puși pe aceiași treaptă cu ușierii minsterelor și cu plutonierii și considerând că situația de fapt de astăzi ca salariu corespunde cu aceasta calificare. Federația corpului didactic, împreună cu comitetul central, convocați în adunare plenară, în ziua de 13 Februarie, în localul Societății institutorilor, protestează cu energie în contra acestei situații și atrage atențiunea guvernului că în era nouă ce se deschide în viața Statului român, politica culturală este cea mai însemnată problemă politică, alături de cea militară și că reprezentanții ei de frunte— membrii corpului didactic trebue să se bucure de alt prestigiu decât cel consfințit prin vitregia trecutului In consecință „Federația corpului didactic“ împreună cu comitetul său central, cere, tocmai pentru a semnălța cum se cuvine, acest prestigiu, ca membrii învățământului primar, la începutul carierii lor să fie puși pe aceiași treaptă cu sublocotenenții, cu atât mai mult, cu cât în războiul pentru întregirea neamului, cei mai mulți învățători cu acest grad și-au dus oștenii la lupte. Mihail Dragomirescu, președintele federației corpului didactic; E. Pantgrati, președintele delegat al Asociației profesorilor universitari; T. D. Speranție, delegat cooptat al Asociației profesorilor secundari; I. Cruțe*scu președintele societăței institutorilor; V. Păttnescu, președintele Asociației corpului didactic primar. S’a scumpit pâinea Pâifiea s'a scumpit cu 50 da feani Chestia pâinei pentru populația Capitalei a fost în sfârșit rezolvată. In urma consfătuirii dela președenția consiliului de miniștri, la care au luat parte d-nii general Averescu, Argetoianu și I. Atanasiu, pâinea a fost scumpită cu 10 bani. Cu începere de astăzi Joi, pâinea în Capitală se va vinde CU 2 LEI $I 75 BANI. IAR JIMBLA CU 6 LEI KGR. I La ministerul refacerii, a avut loc cri o consfătuire care a durat de la S până la 8 seara. In urma consfătuirii, d. I. Atanasiu a fixat pentru morari prețul de 2.69 lei kgr. de făină, la care a adăugat o taxă de 25 bani la kgr., adică, morarii vor vinde brutăriilor kgr. de făină cu 2.94 lei, iar brutarii vor vinde pâinea cu 2.75 lei. Astăzi va apare decizia privitoare la noul preț al pâinei. ggggHgHMn sau Bros? »yjmgaaMiMi i.ii» TELEFON Direcția 106S ResutraEa ziarelor 6/67 Publicitatea 11/84