Dimineaţa, februarie 1921 (Anul 18, nr. 5199-5223)

1921-02-25 / nr. 5220

V > ULTIMELE ȘTIRI J L TOATĂ LUMEA ! Hamm și imu­lficarea cerealelor în Basarabia Vii atacuri contra Ministrului Refacere! — Aspecte O ședință neplăcută pentru a. I­­C­­Atanasiu, subsecretar de stat la re­facere și aprovizionare. De câtva timp asistăm in Cameră la atacuri tot mai dese împotriva gestiunei acestui subsecretariat. Ce se ascunde îndărătul lor pare un mister. Azi s’ar fi lămurit poate u­­nele lucruri, dacă d. președinte nu s'ar fi grăbit să ridice ședința, spre regretul, desigur, al tuturor celor in­teresați direct sau indirect. In sfârșit s'a ridicat un glas care să ceară demobilizarea tinerilor din contingentele 1918—919. D. dr. N. Lupu a cerut aceasta d-lui ministru de război, care deși față, a binevoit să păstreze o prudentă tăcere. Dar d. ministru de război, generalul Răș­­canu a mai rămas dator cu un răs­puns, anume: dacă d-sa tolerează’■ sau nu amestecul arm­atei in poli­tică. Tăcerea d-sale pare a confirma că aprobă amestecul ofițerilor in po­litică și îngădue distribuirea de bro­șuri politice prin înaltele comanda­­mente, cum a fost cazul cu broșura politică a d-lui Zelea Codreanu. I­. S. deputatul Varwelas ne aduce la cunoștință că proectul de lege pe care l-a citit în ședința de asaltă ori nu era votat de Cameră, ci numai din eroare fusese trecut ca votat. Proec­tul va veni azi în discuția Adunării. Luăm act, fac! decât politică, altceva nu știi să faci. D. ATANASIU. Aștept să-și des­­volte interpelarea sa d. Dobrescu și îl asigur că răspunsul ce i-l voi da nu va fi în favorul d-sale. (Se naște un mare sgomot, d. Ata­nasiu neputând continua). Imobilizarea cerealelor în Basarabia D. I. BUZDUGAN: Ce e cu mono­polul grâului din Basarabia care e dat d-lui Vizanti. Țăranii ar voi să știe. D. ATANASIU: La chestiunea ce­lor 6000 vagoane, voi răspunde la interpelare. Acum răspund: 1) Imobilizarea cerea­lelor în Basarabia s’a făcut pe baza unui jurnal al consiliului de miniștri pentru a se face statistica. 2) Nu e monopol în Basarabia, ci e un drept pentru acela care va cumpăra 6000 vagoane. 3) Nu se fac rechiziții­­ . Urmând a se desvolta chestiunile personale ivite în cursul discuției, majoritatea pleacă, zicând că se du­ce in secții. D. MINCIUNA, răspunde că cele spuse de d. I. C. Atanasiu sunt ine­xactități, de­oarece în Basarabia ce­realele sunt imobilizate. Țăranii nu și pot vinde cerealele sau cu prețu­rile mici, adică atât cât vor să plă­tească contractanții cari vor cum­pâra 6000 vagoane de grâu. Nu înțeleg de ce se dă delegație samsarilor ca să aprovizioneze ar­mata. D. ATANASIU: Nu-I exact ce spui. VOCI (către d. Atanasiu): Să taci că numai samsarii sunt favorizați. D. MINCIUNA: Acești samsari s’au obligat­ să transporte 9000 vagoane grâu. Acest consorțiu a pus mâna pe transportul din Basarabia. VOCI (către d. Atanasiu): Ești ne­potul lui Schuller (râsete). D. A. DOBRESCU răspunde că d. Atanasiu a Întrebuințat față de d-sa „un sistem de șantaj politic pe care eu 11 resping" (apl. pe băncile opo­ziție!). Se naște tumult pe care d. preșe­dinte neputându-1 tranșa, ridică șe­dința în mijlocul protestelor gene­rale ale opoziției care spune că șe­dința nu se poate ridica până ce nu se vor viola chestiunile personale. Minoritatea rămâne în ședință, în timp ce d. Buzdugan apasă soneriile pentru a chema pe deputați în in­cintă. Mulți deputați din majoritate neștiind despre ce e vorba revin în incintă însă pleacă imediat. D. I. Atanasiu vine la opoziție ca să-i dea explicații. Discuțiunile continuă între mem­brii opoziției, în timp ce deputații majorităței trec să lucreze în Comi­­siuni. Ședința Ședința se deschide la orele 3 fără an sfert sub preșidenția d-lui D. Zamfirescu. Miniștrii general Rășcanu și Cu­dalbu pe banca ministerială. D. GH. PANTTA (basarabean) de­nunță guvernului niște abuzuri fă­cute cu ocazia distribuirii sării și pe­trolului In Cetatea Albă. Cere măsuri Împotriva prefectului de acolo, m­aio­­rul Bărbulescu. . D. MINCIUNA (basarabean) face o Întrebare ministrului de justiție și arta celui de finanțe, dacă au cunoș­tințe de nereguli comise în Basarabia de niște funcționari inferiori. Mai fac diferite comunicări d-nii V. Tâmpeanu, Stoiculescu (comunist), Ștoef (comunist), FI. Cristescu. Ingerințele armatei In alegeri Protestul d-lui d-l Lupu D. HR. N. LUPU aduce la cunoș­tința ministrului de război, care e de față, că în Huși unde se află în tre­cere spre Basarbia reg. 6 vânători, de două luni de zile, au dus-o într’un perpetuu banchet, iar cu ocazia ale­gere! un căpitan și un locotenent s’au dedat la cea mai destrăbălată propagandă electorală în favoarea candidatului guvernului. Cere să se ia măsuri pentru pe­depsirea ofițerilor vinovați. In al doilea r­ând d. dr. N. Lupu Întreabă pe d. general Rășcanu când are de gând să demobilizeze soldații din contingentele 1918-1919. D. dr. N. Lupu cere demobilizarea acestor soldați, întrucât pe lângă că ar fi redați familiei, dar s’ar ușura și bugetul țărei. Misiunile noastre în străinătate D. C. STURZA spune că la o ce­rere a făcut de a i se da un tablou de misiunile ce sunt în străinătate, ministerul de externe î-a înaintat o adresă fără tabloul cerut. D-sa cere să i se pună la dispoziție actele necesare pentru a desvolta o interpelare asupra misiunilor în stră­inătate. In al doilea rând d. Sturza în­treabă de ce s’a revenit asupra dis­poziției de a se expropria o parte din moșia Segarcea a domeniului Coroa­nei, întreb, spune d-sa, pentru unii sunt favoruri la expropriere și în modul acesta înțelege guvernul să aplice exproprierea? (apl.la majoritate). Tratamentul muncitorilor închiși D. G. CRISTESCU (comunist) face o întrebare asupra tratamentului la care sunt supuși muncitorii închiși pentru delicte politice. Fiind întrerupt de majoritate, d. Cristescu spune că socialiștii nu fac afaceri cu vagoane și permise ca de­putații guvernamentali (sgomote). Afirm aceasta, spune d. Cristescu, de­oarece însuși d. I. C. Atanasiu, a spus că deputații fac afaceri. PREȘEDINTELE cere d-lui Criste­scu să-I arate apoi și telegrama d-lui Al. Dobrogeanu. Atacuri contra d-lui I. C. Atanasiu D. I. C. ATANASIU se plânge că vorbele sale au fost greșit interpre­tate de d. Cristescu. Am­ spus, continuă d-sa, că au in­tervenit la mine d-nii Șt. C. Pop și Vaida ca să poată duce cereale ță­ranilor acolo unde nu au. Asta am spus că deputații au intervenit în fa­­vorul țărănime!. Mi-ați cerut să com­­plectez lista, aș, putea-o face cu de­putați din minoritate. Voi cita pe d-niî Iorga, Maniu, cari deasemeni au intervenit pentru populație; acelaș lucru l-au făcut și d-nii Al. Dună­­reanu, Dobrogeanu, socialiști pentru o cooperativă. D. POPESCU-RACARI: D-ta ești cel mai mare dușman al cooperati­velor. D. ATANASIU: Eu nu fac politică. VOCI: Faci politică. D. POPESCU-RACARI: D-ta nu Ședința Ședința se deschide la 3.20 sub pre­ședinția d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d. Garoflid. CSsfurțile princiare D. TURAN aduce la cunoștința Se­natului că la 1897 prințul Carol a vărsat o cafea cu lapte pe o față de masă a sa. (Aplauze prelungite și îndelung repetate. Ovațiuni­. In le­gătură cu această chestiune d-sa se miră că la serbările ce vor avea loc cu prilejul căsătoriei prințesei Elisa­­beta, nu s’a prevăzut ca ținută de gală ițarii și sumanul. PAR. ALEXE întreabă ce este a­­devărat din svonurile cari circulă cu privire la dizolvarea Parlamentului. D. H. PUIU cere să se pună la dis­poziția federalelor vagoanele de cari au nevoie. D. MELIDON cere să se ia măsuri contra bandelor cari cutreeră jude­țul Durostor, punând în cumpănă viața cetățenilor. I­. MICȘA desminte cele spuse în ședința de oli de către d. senator Nistor relativ la federala Moldova de sus. Hiformss­parază D. CHR. GEORGESCU continuă cuvântarea d-sale la reforma agrară, începând prin a face o lungă rea­mintire celor spuse în ședința tre­cută. Face apoi o lungă examinare a ar­ticolelor fiind des întrerupt de ma­joritate care îl învită să vorbească la discuția pe articole Face un aspru rechizitoriu al ma­rei proprietăți arătând că nu și-a îndeplinit rolul ei social. D. GAROFLID. _ Pentru asta o expropriem. D. Georgescu închee cerând o ex­propriere cât mai largă. D. N. BATARIA- analizează deose­birea între proectul Garoflid și acel al d-lui Mihalache și găsește că am­bele proecte sunt foarte apropiate. Ocupându-se de unele afirmări ale d-lui Chr. Georgescu, vorbitorul spu­ne că unul care vroia să facă pe bol­șevicul a spus odată : Noi în Ru­sia am ajuns la perfecție, căci toată lumea moare de foame. (Râsete, a­­plauze). D. GR. COANDA. — Nu se potri­vește, sau mai bine zis se potrivește ca nu ca în perete. D. Balaria­ analizează legile agrare anterioare și spune că ele nu au avut nici un efect pentru că cei ce le-au făcut nu erau animați de dra­gostea de țară și nu vroiau ca prin acele legi să rezolve problema. (A­­plauze). Oratorul arată că în timpul răz­boiului s’a dat în sfârșit pământ ță­ranului și s’a dat fiindcă altfel nu se putea. (Aplauze) D. GH. MEITANI. — Faceți rău că puneți chest a așa. (Desaprobări) VOCI. De frică s’a dat pământul. (Zgomot, aplauze). D. BATARIA. — Și a fost o fericire că a venit guvernul Averescu să facă împroprietărirea. (Opoziția protes-D. AL. CONSTANTINESCU.—Par­tidul liberal a făcut exproprierea. Zgomot infernal, protestări violente pe toate băncile). PAR­ ALEXE__Pe hârtie, pe hâr­tie. D. AL. CONSTANTINESCU (adre­­sându-se majorității).— Asta o să vă îngroape. (Zgomot) Nu vedeți că ați DIMINEAȚAl Aspecte Continuându-se discuția în jurul proectului de reformă agrară au luat ori cuvântul d-nii: Georgescu, Balaria și Hera. D. Balaria a făcut o plăcută ex­punere a chestiunei agrare, arătând felul în care diferitele guverne ale României s’au ocupat de această chestiune. D. Nfera a căutat să dovedească superioritatea, proectului de lege Mihalache asupra acelui al d-lui Garoflid căruia vorbitorul îi gă­sește o întreagă serie de viții. Discuția continuă azi. SENATUL­ ­ ajuns la marginea mormântului. • (Protestări la majoritate). D. AL. CONSTANTINESCU.— Eu vom mai spus că de ce vă este frică n’o să scăpați. (Râsete) D. N. BATARIA. _ Cred că e na­tural ca partidul liberal să moară mai înaintea unui partid nou și de­mocratic. (Aplauze generale, strigăte de „A­­leluia“. D. AL. CONSTANTINESCU__Sun­teți partid nou, cu oameni vechi și asta o să vă omoare. (Aplauze pe băncile federației). D. BATARIA face apoi apel ca fe­derația și partidul poporului să mear­gă mână în mână spre a da țării o operă trainică și sănătoasă. (Apl.) Ședința se suspendă pentru zece minute. La redeschidere continuă d. N. Ba­laria. D-sa demonstrează Senatului spi­ritul democratic al partidului popo­rului. Susține că numai legea isla­zurilor dovedește cu prisosință a­­ceasta. Oratorul pledează apoi pentru o în­țelegere între partidul poporului și federație. Crede însă că nu se poate expropria m­ai mult de două milioane ha., fără să se violeze Constituția. (Protestări pe băncile opoziției). Intre punctul nostru de vedere și al federației este o foarte mică dife­rență în ce privește cantitatea pă­mântului expropriabil. D. I. HERA începe prin a spune că țăranii au luptat și un foarte mare număr din ei au murit pentru pă­mântul acesta care este al lor, pe când feciorii boerilor au stat la păr­țile sedentare. (Protestări) D-nii N. P. Romanescu și Iulian Vr­ăbiescu, protestează energic. D. I. HERA citește o proclamație a generalului Averescu care afirmă acelaș lucru. (Aplauze) Se ocupă apoi de prețul cu care urmează a se plăti pământul expro­priat și se declară în contra felului de a vedea al guvernului, care în­carcă statul cu o povară pe care nu o va putea suporta. Dar se spune că se va pune impo­zit pentru ca toată țara să despăgu­­beacă pe cei trei mii de proprietari plătindu-le prețuri mari și diferențe de valută. Apoi atunci care este sa­crificiul marei proprietăți? (Apl.) Este nedrept să forțați țărănimea să plătească pământul expropriat cu valuta de azi, când dintr’o zi în alta leul se va ridica la valoarea lui dina­inte. Vorbind de cotele de expropriere d. Hera admite excepțiunile prevăzute de proectul Garoflid pentru moșiile cari pot servi ca exemple de cultură pentru țărani și citează între aces­tea moșia d-lui D. Seceleanu. D. GAROFLID. — Are 1000 hectare irigate. D. GENERAL MACRIDESCU. _ Moșia dv. ce întindere are ? D. I. HERA—12 hectare, din care sunt gata să mai dau pentru binele public. PAR­­ALEXE. — Moșia d-lui Hera este inexpropriabilă, căci e făcută din muncă proprie. D. HERA examinează apoi diferi­tele statistici pe care le găsește ne­exacte. Găsește că exproprierea trebue fă­cută pe moșie ci nu pe individ. Tre­bue să se decreteze expropriabil tot pământul care trebue și în caz că momentan el nu poate fi expropiat, să rămână totuși la dispoziția țăra­nului atunci când el cere împroprie­tărirea. (Aplauze) Ședința se ridică la orele 7.10. Situația din Armenia și Georgia . PARIS. 23. __ Știrile despre o re­voluție la Erivan contra guvernului sovietelor se confirmă. Pe de altă parte, trupele georgiene au reluat ofensiva și au repurtat o victorie, la sud de Tiflis, asupra trupelor bolșe­vice ruse și armene. Situația se a­­meliorează în Georgia unde musul­manii au răspuns la apelul de mo­bilizare și unde apărarea Capitalei pare asigurată. BUCUREȘTIJ [ciferinta din Ma și pille grecii susțin că sânt în măsură să ocupe Angora, au cu totul altă părere Lyon. 23. — Din­ prima zi, cem fe­­ce nu sunt în raport, cu obiectul prim , • a a < « a « .. —­. 1 tn S fini» " . O fic­ în­­ nunta de la Londra a abordat două ordini de chestiuni. După ce a re­fuzat, Luni dimineață, chestia biscitului din Silezia superioară, s'a ocupat seara de chestia Orientului. Calogheropulos, delegatul Orei­d­ei, a întreprins să demonstreze că armata greacă se crede în mă­sură de a veni de hac turcilor- Ge­neralul Gouraud pe care Lloyd Ge­orge l-a salutat în mod deosebit de cordial, a prezintat apoi câteva observațiuni, subliniind că chiar dacă grecii ar ajunge la Angora, ei n’ar fi încă la sfârșitul dificultăților sor­cipal al conferinței, dar că se vor asculta revendicările sale, dacă tim­pul de care dispune conferința o va permite. In sfârșit, s'a decis de a publica o carte albă în care se vor întruni, pro­tocolurile tuturor conferințelor ținu­te de consiliul suprem de la tratatul de Versailles. Consiliul suprem se va întruni Miercuri dimineață la orele 11. D. Briand a fost invitat de d. Lloyd George să­ fie Sâmbătă viitoare în vilegiatură la Chequers cu premierul britanic ca să petreacă acolo ziua de Duminecă. ..Le Temps“ crede deci probabil că fí­­and nu se va putea, înapoia la Paris săptămâna această, cum s'a anunțat. Florsea. 23 Februarie. — Ședința oficială de azi dimineață în Downing­­street a durat o oră și jumătate. La încheerea ședinței s-a anunțat oficial că ia această ședință au fost luate la discuție câteva chestiuni în legătură cu tratatul din Sèvres s’a hotărât ca delegația turcă să fie invitată a lua parte la conferința din Saint James Palace. Părerile delagaților turci urmau să fie ascultate într'o conferință plenară azi după amiază, propunerea a fost însă amânată din cauza indispoziției lui Tewfik Pașa. Se zice că această in­dispoziție este de natură diplomatică de­oarece Tewfik Pașa dorește să câș­tige timp pentru a putea ajunge la oa­­recari aranjamente cu reprezentanții feemaliști, în vederea propunerilor in­tereselor turcești în fața conferinței- Astă seară se zvonea că neînțelegerea între delegații din Constantinopole și Angora a fost aplanată, și că Bekir Sami Bey va reprezenta pe kemaliști la conferința de mâine. * Lyon. S3. — Conferința întrunită. Marți dimineață la 11.30. s'a amânat la­ 12.30. s'a decis să nu se fie o șe­dință după amiază. Sfârșitul zilei se va întrebuința pentru a defini con­­dițiunile în cari se vor audia delega­­țiunile otomane. Marți dimineață, conferința s'a o­­cupat, scrie „Le Tem­ps“, de diverse chestiuni de amănunt și de unele ce­reri primite de la reprezentanții di­verselor țări care voiesc să fie audi­tivi de consiliul suprem.; așa de pil­dă, președintele conferinței a primit scrisoare din partea amiralului Faycal cerând să expue revendicări­le arabilor, s'a decis de a asculta a­­supra acestei chestiuni pe Haddad rasa care reprezintă de mult­ pe e­­mirul Faycal la Londra. Pe de altă parte, guvernul lituanian a cerut să fie ascultat in privința recunoaște­­rei sale de către puterile aliate, amâ­nat­ă în mod provizoriu până la re­gularea­ Vilnei. S-a răspuns repre­zentantului Lituaniei că e greu actu­­almente de a se ocupa de chestiuni ­mira­l Mu­lAtian Declarațiile d-lui general Averescu asupra situației politice a guvernului O consfătuire a majorităților par­lamentare la care a luat parte și d-niî miniștrii general Averescu, C. Argetoianu, T. Cudalbu, I. Petrovici, Gr. Trancu-lași, Serghie Niță și C. Garoflid a avut loc aseară la orele 9 în saloanele clubului parlamentar al partidului Poporului din palatul Circului Militar. Ședința a fost prezidată de părin­­tle l­ienci. D. GENERAL AVERESCU luând cel dintâi cuvânt al face o amănun­țită expunere a situațimei politice. Situ­ațiunea politică a guvernului,­­a spus d. prim-ministru, este astă­zi tot atât de sigurii ca și la începu­tul sesiunei parlamentare în cursul căreia ne aflăm. De atunci și până astăzi nu s’a în­­tâmplat nimic, dar absolut nimic ca­re să zdruncine situați­unea politică a guvernului. Suntem astăzi tot a­­tât de stăpâni pe situație cum eram în ajunul ,deschiderea actualei se­siuni parlamentare. Au intervenit,­­sta drept, unele variați­uni fără importanță, cărora în mod cu cotul greșit li s’a dat o altă interpretare decât cea adevăra­tă. Deplasările de voturi, acestea sunt variațiunile de care voiu vorbi, cari s’au produs cu prilejul ultimelor a­­legeri parțiale, nu au știrbit nimic din autoritatea și prestigiul guver­nului. A guverna înseamnă a te uza și lucrul acesta îl cunotșeam per­fect de bine în momentul când am primit sarcina de a forma guvernul. Știam chiar că odată cu decretul de numire al unui guvern este fă­cut și decretul de trecere în opozi­ție. Aceasta este ordinea firească a lucrurilor. Căci nu se poate act de naștere fără act de moarte. M’am a­­șteptat deci din primul moment la o scădere a popularităței noastre. Fie­care act de guvern reprezintă o pi­cătură de plumb în aripele entu­ziasmului inutil. Pe noi însă, nu ne preocupă scă­derea momentană a popularității, ci faptul ca opera noastră de guverna­re să rămână întreagă și complectă, așa cum o cer nevoile țarei. Din a­­cest singur punct de vedere trebue­­ște urmărită și judecată activitatea noastră. Plecând dela rezultatele alegerilor parțiale s’a putut vedea născându-se în rândurile noastre un sentiment de neîncredere care să ne împingă spre o conlucrare politică cu opoziția grupată în federație. Situațiunea noastră politică este neschimbată și în ziua când ea se va zdruncina nu vă voi ascunde ni­mic. I­­ntru­cât mă privește, pot să vă asigur că intențiuni­le guvernului față de Federate nu erau inspirate din nevoia unei colaborări. Ceiar ce am fi putut primi noi, — n'am mo­tive foarte puternice să vă afirm că era foarte aproape de a se realiza, era o fuziune. Nu putem primi colaborarea din­­tr’un îndoit motiv, unul de ordin sentimental izvorât din simțul nos­tru de demnitate și altul de conse­­quență. Am fost Învinuiți de adversarii noștri că am luat puterea pe căi sub­­servive și nedemne de un partid po­litic de guvernământ. Nu putem tre­­ce peste aceste injurii și să primim astăzi o colaborare. In afară de aceasta trebuie să fim consequent­ cu propriile noastre con­vingeri. Noi ne-am ridicat împotriva partidelor de clasă și a celor regionale. Primind colaborarea cu elementele din Federație ar însemna să dăm dovadă de cele mai condamnabile în consecven­­te. Programul nostru este astăzi cuno­scut, întreaga noastră activitate se des­fășoară la lumina zilei. Cine crede că poate fi de acord cu ele, să poftească sub drapelul nostru pentru ca în cea mai deplină unire să ducem lupta pen­tru binele țării. Rămâne acum partidul liberal, cu­­ ca­re noi ne-am considerat în stare de ar­mistitiu. Intru cât ne privește am res­pectat cu legalitate armistițiu. Liberalii n’au înțeles însă și răstălmăcind actele guvernului au căutat să ne arate în fa­ța țărei altfel de cum suntem. La ace­ste atacuri am răspuns ridicând numai un colț din mușamaua pe care dânșii credeau că au putut să o întindă asupra trecutului lor. Dacă ei vor înceta sis­temul lor atât de lipsit de tact, se înțe­lege că nici noi nu avem nici un mo­tiv să continuăm. Sunt astăzi de rezol­vat chestiuni atât de mari în­cât este util să amânăm pentru altă dată lupte­le dintre partide._ Venind în discuțiune chestiunea dacă se va declara sau nu vacant locul d-lui Ionel Brătianu, care nu se prezintă la ședințele Camerei, d. prim ministru și-a exprimat con­vingerea că șeful partidului liberal, cu toate defectele sale, a adus servi­cii țarei și deci nu poate fi tratat ca primul venit în această țară. In aceiași ordine de idei d-sa a declarat că majoritatea este com­plect liberă de a valida sau invalida pe d. Duca, dar că o hotărâre pri­pită nu ar fi compatibilă cu autori­tatea Parlamentului. D. MINISTRU C. ARGETOIANU jucând cuvântul după d. general A­­verescu, vorbește­­ despre organizarea partidului în județe. D. P. DRAGOMIRESCU se plânge de activitatea ostilă guvernului, pe care administrația a desfășurat-o cu ocaziunea alegerilor parțiale. D. GENERAL AVERESCU răspun­de că nici nu dorește să asocieze administrația la acțiunea politică a partidului poporului. Contra abuzu­rilor se vor lua însă măsuri. D. P. DRAGOMIRESCU reluând cuvântul, roagă guvernul, dacă nu a epuizat încă toate mijloacele, să continue tratativele cu partidele de opoziție pentru ca cele trei mari re­forme, să poată întruni o cât mai largă majoritate parlamentară. D. C. C. BRAESCU își exprimă mirarea că parlamentarii partidu­lui democr­at fac opoziție guvernului cu toate că pe banca ministerială se găsesc trei miniștri luați din rândul acestui partid. D-sa se ocupă pe larg de discursul ținut de d. I. Cămărășescu în Ca­meră cu prilejul votării proectului de lege relativ la crearea noului subsecretariat de stat. Termină asi­gurând guvernul de concursul ma­­jorităței. Consfătuirea s’a terminat la orele 12 jum, 25 Februarie 1921 Experții militari francezi Lyon, 2,3. — Relația la telegra­ma regelui Constantin către repre­zentanții greci, or­donând,u-le să nu cedeze asupra nici uneia din pretențiunile grecești, „Times" so­­coate că acest eveniment arată ne­cesitatea pentru aliați de a fi fermi. Cumnatul ex-kaizerului german ar fi mai înțelept, în situa­ția actuală a lucrurilor, dacă ar fi mai modest. De aceia, conchide ziarul, ca conferința să aibă un re­zultat fericit, trebue să se înțeleagă lămurit în lumea întreagă că nu se poate produce nimic care să fie în stare a provoca divergențe poli­tice între Franța și Anglia. Pe de altă parte, Morning Post” scrie că datoria guvernului brita­nic este de a menține amiciția An­gliei pentru Franța și de a asigura executarea condițiunilor stipulate de conferința de pace în privința­ Germaniei. Acest ziar socoate că ar fi mult mai bine de a lăsa exclușii) experților de la Foreign Office și de la Quai d'Orsay grija de a regula totul. Toți oamenii de bun simț din Anglia vor susține Franța și, punctul, de vedere francez. Șoptiți num­ele Franței, termină ziarul, și toate inimile vă vor răspunde. Lyon. 23. — Veșnici interviewed de „Le Petit Parisien", observă că sârbii nu au fost invitați la Londra, dar aliații veghează asupra intere­selor sârbe. El își exprimă încre­derea în regimul democratic. Pen­tru a­ înlătura primejdia panisla­­mistă în țară, el dorește revizuirea tratatului de Sèvres pe care sârbii nu l-au putut semna, cu toată do­rința lor de a fi pe placul aliaților„ Lefurile Un protest al Corpului didactic Primim din partea federației corpului didactic­ din țară, protes­tul de mai jos, căruia ii dăm loc cu plăcere : Luând cunoștință de zvonul că în noul statut al funcționarilor publici, " învățătorii reprezentanții învățămân­tului obligator și luminătorii țărăni­mii, care sunt după noua Constituțiu­ne, factorul fundamental al vieții politice în marea Românie, au fost puși pe aceiași treaptă cu ușierii minsterelor și cu plutonierii și con­siderând că situația de fapt de astăzi ca salariu corespunde cu aceasta ca­­lificare. Federația corpului didactic, împreună cu comitetul central, con­vocați în adunare plenară, în ziua de 13 Februarie, în localul Societă­­ții institutorilor, protestează cu ener­gie în contra acestei situații și atra­ge atențiunea guvernului că în era nouă ce se deschide în viața Statu­lui român, politica culturală este cea mai însemnată problemă politi­că, alături de cea militară și că re­­prezentanții ei de frunte— membrii corpului didactic trebue să se bucu­­re de alt prestigiu decât cel consfin­­­țit prin vitregia trecutului In consecință „Federația corpului didactic“ împreună cu comitetul său central, cere, tocmai pentru a sem­­­nălța cum se cuvine, acest prestigiu, ca membrii învățământului primar, la începutul carierii lor să fie puși pe aceiași treaptă cu sublocotenenții, cu atât mai mult, cu cât în războiul pentru întregirea neamului, cei mai mulți învățători cu acest grad și-au dus oștenii la lupte. Mihail Dragomirescu, președintele federației corpului didactic; E. Pant­grati, președintele delegat al Asocia­ției profesorilor universitari; T. D. Speranție, delegat cooptat al Asocia­­ției profesorilor secundari; I. Cruțe*­scu președintele societăței instituto­rilor; V. Păttnescu, președintele Aso­ciației corpului didactic primar. S’a scumpit pâinea Pâifiea s'a scumpit cu 50 da feani Chestia pâinei pentru populația Capitalei a fost în sfârșit rezolvată. In urma consfătuirii dela preșe­­denția consiliului de miniștri, la ca­re au luat parte d-nii general Ave­rescu, Argetoianu și I. Atanasiu, pâinea a fost scumpită cu 10 bani. Cu începere de astăzi Joi, pâinea în Capitală se va vinde CU 2 LEI $I 75 BANI. IAR JIMBLA CU 6 LEI KGR. I­ La ministerul refacerii, a avut loc cri o consfătuire care a durat de la S până la 8 seara. In urma consfătuirii, d. I. Atana­siu a fixat pentru morari prețul de 2.69 lei kgr. de făină, la care a adău­­gat o taxă de 25 bani la kgr., adică, morarii vor vinde brutăriilor kgr. de făină cu­ 2.94 lei, iar brutarii­­ vor­ vinde pâinea cu 2.75 lei. Astăzi va apare decizia privitoare la noul preț al pâinei. ggggHgHMn sau Bros? »y­j­mgaaMiMi­ i.i­i» TELEFON Direcția 106S Resutr­aEa ziarelor 6/67 Publicitatea 11/84

Next