Dimineaţa, februarie 1921 (Anul 18, nr. 5199-5223)
1921-02-25 / nr. 5220
1 ANUL XVII-lea.— No. 52206 pasin? Ziar ion dat in 1904 de CONST. MINE SO »ani exemparu in țara S pas in Vineri 25 Februarie 1921 „Acesta nu-e parlament"!? Nu simt cuvintele mele, sunt cuantele lui Duiliu Zamfirescu, președintele Camerei* iu ședința din ultima Sâmbătă s’au petrecut iarăși incidente zgomotoase și foarte neparlamentare, ceea ce a provocat o izbucnire a președintelui: „Acesta nu e parlament !“ Ei da, acesta nu e parlament! Dar a cui e vina ? Mai întâi vina este a mediului: atât am învățat, atâta educațiune politică avem, fruntașii politici și conducători de partide nu s’au îngrijit mai mult de educarea mintală și sufletească a poporului. Politicește masele noastre sunt astăzi cele din urmă din Europa, din punctul acesta de privire ignoranța și inconștiența sunt spăimântătoare. Apoi vina este a acelor cari au făurit acest parlament. Vina cea mare, o vină criminală ,este a celor de la cârma partidului poporului cari au recrutat personajul parlamentar, care a desnădăjduit pe președinte, fiindcă grija acestor conducători a fost să-și creeze creaturi supuse din puzderia de oameni inventați și din oamenii de mâna a treia îmbrăcați în haina oamenilor de mâna întâi..Dacă oratorii nu sunt ascultați și nu-și stăpânesc auditorul, cauza e că sunt cu totul mai prejos de rolurile în care sunt travestiți înfățișarea culturală și morală a celor mai mulți inspiră și provoacă întreruperile și dezordinea De altfel experiența e făcută chiar în Camera actuală: nu e exemplu ca un orator cu autoritate să nu fi fost ascultat Oratorii cari nu înseamnă nimic ca și cei cari însemanează rău, oratorii debutanți dar neprecedați de o reputațiune lăudătoare, sunt expluși, cel puțin la manifestațiile lipsei de atențiune chiar și in parlamentele din Apus. In Camera franceză cu greu îndrăznesc și pot vorbi începătorii; trebua ca mai întâi să ai de spus lucruri demne de a fi auzite și numai în urmă să ocupe tribuna. Pe când la noi! ?.• Partidul Poporului— aceasta eiste greșeala celor cari ’sau organizat—a crezut că, într’o țară cu cei mai mulți analfabeți de pe continent și numai cu o mână de oameni pregătiți pentru viața publică, își poate ierta luxul de a-i înlătura pe toți aceștia din viața publică. Și în locul lor să inventeze valori. Dar valorile nu pot fi inventate. Spre a se forma un om politic, un sfătuitor și un conducător, se cer vreme și muncă. Treizeci, patruzeci de ani de studiu, de observare și de experiență,—călătorii și înțelegerea la fața locului a progresului realizat de celelalte popoare civilizate, ani și ani și nopți nenumărate trăiți cu ochii pe cărțile ce învață și numai după aceea omul născut cu însușiri fericite, poate aspira să ocupe un loc în rândurile fruntașilor. Puținii oameni pe cari îi are România în aceste condiții au fost înlocuiți cu aceia cari dau parlamentului înfățișarea cunoscută. Sub cuvânt de democrație s’a introdus lipsa de urbanitate, sub cuvânt de reînoire s’au adus pe rândurile din față oameni cari înainte de războiu n’aveau grijă mai mare decât să se poată ascunde. Și, în adevăr, astăzi este ceva foarte nou în România, dar ceva foarte ordinar. Modul politic se poate asemui acum cu un magazin care, până era, cuprindea mărfuri vechi dar toate de o valoare reală ,iar astăzi e plin cu „camelotă“ nouă. De ce se supără, prin urmare, d. Duiliu Zamfiescu ? Nu cumva și-a închipuit că va întâlni în Camera ?e care o prezidează atmosfera de la Academie ? Constantin Bacalbașa TELEFON direcția 10/SL Centrala fiarelor 6/67 Publicitatea M'84 HiSiPi Pentru alcătuirea seriii budget, d. V. Tichilescu, ministrul de finanțe a recomandat departamentelor să-și reducă nevoile budgete?» la strîetuj necesar. Nu credem In minunea unei prefaceri, care sa schimbe cu atâta ușurință moravurile adânc înrădăcinate la toate autoritățile noastre publica, De pildă, f.îac se va putea opune puterea de stat în stat ce domnește acum la C. F. R. ia urma militari săreî, la ce privește risipa ci se face cu tot felul da indemnizații, spese de deplasare, sau cheltuoți ds anchetă ? Se aruncă zilnic bani cu un lux revoltător ofițerilor de toate gradele, atașați direct sau mărrestea Instituția drumurilor de fier prefăcută intr’o cazarmă, cu carceră, păzi militară și trimitere sau aducere cu balaneîa a impiegaților și lucrătorilor. Astfel primesc zilnic indemnizații variind între toți—158 ofițeri: 1. Detașați! în serviciul comandamentului militar al atelierelor; 2. Detașați! tu »«zvîdnî depourilor; 3. Comandanți! devene; 1. Comandanți! de ateliere; 5. Comandanți! de depozit și ajutoarele lor; 6. Delegați! marelui stat major de pe lângă direcți!; 7. Delegați! marelui stat major de pe lângă inspecția de mișcare și 8. Comandanți de gări. Se înțeleg ® de la sine ea iss timp ce pentru ofițerii detașați în e. t. r. Indemnizații!® se urcă zilnic la sume considerabile, trupa și gradele inferioare, pentru diferite servicii, la zone, ateliere și depouri nu au drept la nici o indemnitate, deși unii din ei prestează servicii importante in cancelari!, alăturea de impiegați și lucrători. Care ministru va avea curajul să ia cu eroism în budgetul ce-și e Echide larg punga pentru niște servicii ce nu au altă menire decât a masca necesitatea unor anchete provocate de faptul că sa substitue o Instituție civilă, cu caracter aproape pur comercial, ordinelor severe militare? Căci, cum credeți că se storc bani! pentru misele militare de la e. f. r. al căror tarif este atât de urcat peutru călători ? Un ordin circular confidențial din care posedăm unul în original, prevede că ofițerii cărora l se servește ZILNIC Indemnizația de 109_ 150 !el, trebue să fie continuu pe drumuri și în anchete. Bez Teleorman și Vlașca. Poezie Miticie i Providența, in complicitate cu Primăria, ne-a umplut târgul de zăpadă, de ghiață, de gropi, de bălți și de noroac. Intre miile de urmări rele rezultate de aci văzui azi una care, deși ni se repetă mereu din primii ani ai vieții, a avut totuși darul să mă mai impresioneze încă odată. Niște căruțe cu lemne aveau să rezolve problema Îngrozitoare de a trece peste peisajul alpestru din str. Enei — chiar în buricul Capitalei, deci — format din creste semețe și din adâncuri, amețitoare pline de ghiață topită. Natural greul l’au dus bieții cai cari s’au purtat ca niște adevărați eroi de forță și genii de pricepere. Ei au fost însă cumplit ajutați, e drept, de o cascadă nesfârșită de bice, de un torent de înjurături ce trebie să fi pus Providența pe gânduri, precum și de un număr nesfârșit de imprecabuni ca „boală" „darenar dracu’n tine”,mâncate«„ lupul” și altele !. M. Cu mare mirar ® am observat că dobitoacele n'au răspuns oamenilor nici cu o singură lovitură de copită Și nici cu un pic de rea voință ci au fost un model de răbdare, de inteligență și de muncă încordată. Curios popor mai e și al nostru! E într’visul un amestec de poezie și de sălbătăcie, de simțiri delicate și de brutalitate, de bunătate și de cruzime cum nu cred afi mai existe 1t altul pe lume. El pe vita lui o sărută dar grajd nu-i face, îi pune nume!« cele mai idilice dar o bate de-® avântă, cei mai mulți nu mănâncă Doamne ferește carne de animal de muncă întru care i s’ar părea c’ar săvârși un act de canibalism, dar îl înjură de-1 spurcă, și lucrul acesta e de-o mare importanță, căci acest popor sufere la rândul lui ceea ce pătimește vita de la el se lasă lesne amețit de vorbe goale din partea celor mai impuși ca dânsul, și apoi rabdă orice tratament neomenos dela aceiași cu o răbdare dobitoceasca. E tratat cum tratează, și asta e răul cel grozav. Când se va izbuti să se facă ca poporul nostru să îi omenescu animalele lui de muncă, și’n vort # și’n fapte, numai atunci se va pUifa sic ® că s'a ridicat și el deplin la două labe, că e om, că e demn, că « la rândul neamurilor civilizate. Grecii plini menținerea Traiului Ei promit si înfrângă pe kemaliști, ajungând in trei luni la Angora. — Generates Gouraud e ne alcă părere»—Beata îs miîtrifssi vWr ★ Conferința de la Londra lucrează cu multă intensitate. Prima hotărâre a fost privitoare la plebiscitul din Silezia superioară. S'a fixat ca acest important eveniment să aibe loc la sfârșitul lui Martie. Emigrații din Silezia vor vota în aceeași zi cu populația locală insă nu în teritoriul plebiscitar, ci în localitățile unde se află acum Presa engleză arată că interesul puterilor cere ca acest vot popular să fie cât mai neinfluențat și speră intr’un rezultat tare să împace ambele tabere. $ Discuția orientală s’a desfășurat in modul următor: Luni seara s’a ținut prima adunare plenară la care au participat și delegații greci. D. Calogheropulos a pledat pentru menținerea tratatului de la Livres arătând că Grecia își ia sarcina de a supune în cel mai scurt timp pe turcii naționaliști, în susținerea acestei teze, colonelul Sareamis, șeful statului major elen de la Smyrna a expus planul operațiunilor militare prin care grecii speră să ocupe in trei luni de zile Angora desarmănd totodată pe turci. âft Generalul Gouraud, comandantul armatei franceze din Syria și Cilicia a combătut proedete grecești. Cu date precise el a dovedit că forțele de care dispun grecii sunt insuficiente pentru a duce cu succes o acțiune ofensivă până la Angora. Ele ajung deabia pentru a menține pozițiile din Smyrna și Brussa. Pe lângă aceasta chiar dacă ar reuși să ocupe Angora, lupta contra turcilor n’ar fi încă terminată. Vom reveni asupra acestui punct. * Delegația * arabă și Emir al Faysal care a luptat contra francezilor și a fost detronat de ei, au cerut să fie ascultați de conferință. Aceasta într-un comitet ținut tot Luni a decis să audieze pe delegatul arab Haddad Pașa, dar a respins cererea lui Faysal. Ședința de Marți a trebuit să fie amânată până ori din cauza indispoziției , marele vizir Tewfik Pașa. Comentariile presei arată că este vorba de o boală diplomatică care are de scop să mascheze dificultățile iscate între cele două delegațiuni turcești. Tewfic a provocat o amânare pentru a se putea înțelege cu kemaliștii. Sunt șanse ca trimișii din Constantinopol să cadă de acord cu cei din Angora. In acest caz ei se vor prezenta uniți în fața conferinței. Zilele cari vin vor aduce o clarificare a situațiunii. Și Se pare că Regele Constantin trimis lui Kalgheropulos o telegramă prin care ii recomandă să nu facă nici o concesie în chestia tratatului. Este o nouă gafă a monarhului den, care a făcut o proastă impresie la Londra. Aliații nu înțeleg să accepte aroganța noului regim de la Atena. Conferința a hotărât publicarea unei cărți albe care să cuprindă toate documentele și protocoalele conferințelor care au fost finute după semnarea tratatului de la Versailles. Ideea este excelentă, căci va permite publicului să cunoască tainele politicei aliate. Ea va contribui la lămurirea tuturor echivocurilor cari au existat, in acest interval. * In timp ce primii miniștrii discută la Londra, la Paris se ține o mare sesiune a Consiliului Ligei Națiunilor. Ea va dura zece zile. Până acum s-a consacrat anexarea la Belgia, a districtelor Eupen și Malmedy și s-au numit câteva comisiuni de studii. íilitÉ! ÉÉI In vălmășagul vieței interne pe care o trăim după război, multe fapte, cari ni s’ar fi părut grozave în timpuri normale, și despre cari s’ar fi vorbit ani dearândul, se uită și se trece cu ușurință asupra lor. In nădejdea că aceia cari ne guvernează, îșî vor aduce aminte, cel puțin o parte din ele și vor lua așa măsuri încât ele să nu se repete pe viitor, le reamintim aci. Vom începe cu omorul de la Târgul-Mureș. Căpitanul, care și-a ucis cu premeditare logodnica, a căpătat o pedeapsă derizorie, pe care nici nu o execută pentru că hotărârea i-a fost casată. Nou proces nu se face, iar criminalul, liber, se bucură de protecția autorității în procesul pe care ni l’a intentat tatăl victimei. La Baia-Mare, in Transilvania, locotenentul Rusu, a împușcat un inginer pentru că avea nevasta frumoasă. Criminalul se bucură de cea mai complectă impunitate. într’o stație de drum de for din Transilvania, un ofițer, a dat jos pe o călătoare din tren, a necinstit-o și apoi a pus întregul pluton să-și bată joc de ea. Drept pedeapsă, monstrul a fost... permutat în altă stație, probabil ca să poată reîncepe fapte calificate și pedepsite cu ani de recluziune, de codul penal. In Basarabia, un general și-a schingiuit soldații cu ouă răscoapte la subsuori. Ii s’a făcut un simulacru de proces, or sadicul a ieșit basma curată. In Bucovina, un ofițer și după el un plutonier au supus pe un soldat rutras, la chinuri inchizitoriale, i s’a scos nenorocitului un ochi, pentru că n’a știut să răspundă superiorilor săi în românește. Schingiuitorii au rămas până în ziua de azi nepedepsiți. La Bacău, a fost omorât în închisoare d-luî Aroneanu. O anchetă orânduitei, de însuși Suveranul, a dovedit că primele acte dresate în cauză au fost false. Cu toate acestea, nici făptuitorii și nici complicii lor, falsificatorii, n’au fost trași la rftsipundere. Ne oprim aici cu înșirarea faptelor mai grave. Lista ar putea însă fi lungită pe coloane și pagini întregi. Zilnic se denunță în Parlament și prin presă, fapte de aceiași natură și cu toate acestea nimeni nu se mișcă. " Răspunderea guvernului e imensă. Dacă "se tolerează furturi și jafurile "în averea publică, faptul nu e încă atât de grav. Libertatea de crimă și siguranța topunităUi sunt însă sug mate oribile, caracteristice societăților în descompunere. Se creiază prin alte mentalitate și o stare de spirit periculoase ordine publice. Și când te gândești că în numele acestei ordine au umplut pușcăriile cei mai morali, cei mai inimoși și poate cel mai buni fii al țarei și că infractorii de drept comun se plimbră liberi șî sunt lăsați la locurile lor ca să-și continui opera __ înțelegi abia de ce amnistia a devenit absolut indispensabilă pentru a corija greșelile și strâmbâtatea unei justiții, care a lucrat cu părtinire. T. P. Snrsnî schimknhl la Paris Dyon. 23. Londra 53,65; New- York 13,79; Germania 22,75; Belgia 104,50; Spania 192,50; Grecia 112; Olanda 472,50; Italia 50,25 România 18; Elveția 228,75; Viena 318; schimbul k Geneva asupra Sofiei 7,30; Praga 5,50. Astăzi sem, găsim :4<reverui” al treile capitol al sinsaprimlului studiu Originale Asconsigi de Raymond Rotari fostul președinte al R Republicei franceze. Capitolul mesia, tratează despre Marocul și trima teniti că $i a fost citit abia, ori de mttor la Conferința ce a ținut la Paris. Interesul pe care -l provoacă opinia publică luminată publicarea in extenso a acestui studiat plin de fapte, date și amintiri personale asupra politicei europene și a marelui războtu, arată în âe-acun fericita idee pe care a avut- o ,tAd 9V4Mrur asigurându-i și exclusivitatea publicării în românește. îs isprăvit M! De aude a știa? Mărturisesc că n’am la îndemână nici o statistică și nici o informație specială, dar s’a petrecut «Mele acestea un fapt pe care cu toti il cunoașteți »I mai cu seamă îl simții!, din care eu unii nu pot trage altă concluzie decât că s'a isprăvit aproape complect grâul. Căci astfel nu-mi pot explica de ce guzganul aprovizionării a părăsit corabia cu făină iar șoricelul Primăriei. Invitat să-i ia locul, stă pe prag in label © de dinapoi și nu vrea să intre nici în ruptul capului In corabia aia. De-altmintrdea d. primar a spus-o categoric: D. Atanasiu ne dă Iar sarcina alimentărei cu pâine după ce nu mai este grâu în țară și cât mai este ni-l rechiziționează armata? Așadar nu mai este, cel puțin pentru noi consumatorii de rând, cărora chiar și pâinea cea rea »I scumpă de până acum care ne ușura punga dar ne ținea măcar sufletul, ne va lipsin curând. Și cu toate astea simț și d-o că va fi ghiftuit pentru ca să ne lipsească? Mult nu era el grâul, dar ni se spunea că pe sponci va ajunge până la noua recoltă. Or! Pe sponci am trăit după cum ni s’a orânduit de sus, recolta nouă va să vie de-abia după vre-o cinci luni, și totuși grâul e pe sfârșit. Desigur că nu în stomacurile noastre s’a mistuit el în întregime. Atunci unde? Bănuesc că t testele noastre trebue să-și fi băgat botul măcar mica Antantă. Nu m’aș mira să aflăm că Cehoslovacii șî Polonezii au căpătat și capătă încă grâu dead prin contrabandă. Dar parcă Aprovizionarea așa fusese instituită ca să ne apere de așa ceva? Ce-a făcut ea, cum ne-a apărat? De-ocamdată o vedem că-șî pune coada pe spinare și ne spune adică ca să nu zic că ne dă cu tifla. La urma urmei avem ce merităm. Așa e cu omenirea ca Si cu altele: mătreața se formează pe băltoage stătătoare și imperiile cresc pe gunoae. Cine are urechi de auzit să audă, și cine are ochd de văzut să vadă,—dacă le are .... •#. . L T Cu și fără trimitere SeatSfita Saptoassm?. Deciziunea in recursul făcut, de colonel Stavraiche și ceilalți opt ofițeri condamnați de Curtea marțială în cunoscutul proces al Krsfeldiștilor e de așa natură, încât arată toată inutilitatea timpului pierdut cu o cauză, mai mult inventată, decât decursă dintr'o legătură de fapte juridice. Nu intenționăm să apărăm pe vreunul din ofițerii aduși in fața Curței marțiale; insistăm Insă, în primul loc, asupra faptului că din numărul cel mare de ofițeri acuzați pe cari instrucția comisarului regal, i-a adus la judecată, — cu tot rechizitoriul fulgerător—deabia 9 ofițeri au fost condamnați. Faptul acesta este prima, dovadă de slăbiciunea terenului pe care s'a bizuit instrucția militară și pledează punctul de vedere al multora dintre advocații acuzaților că in afacerea Krefeldiștilor s'a pus multă patimă și s'a urmărit să se dea Curților marțiale încă câteva luni o „r afacere" spre a se justifica existență lor ilegală. Rezultatul: s'a scremat un munte, care apăsa câteva zeci de ofițeri ți s'a născut o condamnare pentru nouă inși. Deciziunea Curței superioare de justiție militară aduce un nou sprijin argumentului că procesul Krefeldiștilor, dică nu era complect inutil, cel puțin nu comporta proporțiile decorative și de pompă ce i s'a dat de justiția militară. Dovadă, cel mai principal dintre acuzați, d. colonel Stavrache, în jurul căruia s'a făcut de către comisarul regal atâta vâlvă de vinovăție a eșit cu totul absolvit de înalta Curte superioară, in ce privește punctul, cel mai grav de acuzație și casat cu trimitere numai pentru chestiunea care studiază mai de aproape este dinainte câștigată prin inexistența faptului. Pentru ceilalți ofițeri decizia de casare a fost la fel. Ce a rămas atunci din zgomotosul proces al Krefeldiștilor.» țf. -r*.- v” " .*•BREDA JE«« Salvarea neamului Un număr de ît medici, delegați ai medicilor din Direcția Centrală sanitară, au alcătuit un scurt dar elocvent memoriu asupra stărei sanitare generale dinord. Constatările lor sunt următoarele: Epidemiile, ca sifilisul, tuberculoza se intind și amenință din cauză că lipsesc mijloace de izolare, dezinfectare și personal sanitar inferior suficient. Mortalitatea a crescut, natalitatea a scăzut. Ca măsuri de îndreptare, ei cer fondul destinat apărării sanitare al țării să fie sporit cu cel puțin S0 la sută; îmbunătățirea stărei materiale a personalului sanitar Inferior șii superior; îmbunătățirea clădirilor și înzestrarea cu medicamentele și instrumentele necesare a spitalelor , mai cu seamă a celor rurale. Toate acestea erau lucruri cunoscute dealtfel; ele capătă însă o însemnătate deosebită când sunt confirmate de o comisie de specialiști, al cărei glas trebue să fie ascultat. In afară de considerațiile acestea și în mod cu totul independent me« didicer, și au iar dreptate ca medie di funcționari să aibă dreptul de a fi aleși în parlament fără să fie obligați să demisioneze. Ne asociemmn totul doleanțelor, din memoriul așa de concis, explicâdndu-ne dorința ca toate cererile formulate să fie satisfăcute cu vn* ceas mai degrabă. HEP. Căldură Oglinda Zilei — lată de ei rețete... luna o faci șî i-o dai când e afectă ferest de cap și cealaltă când o ansa căldură... — Se ailaltă cu e nevoe... Mai mi avem coduri decât sind suntem bolnav. 4