Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)
1921-04-22 / nr. 5268
oti i iibILE ȘTIRÎ ” DIN TOATĂ LUMEA DIMINEAȚAl Camera față de sectele relipioase Discursul d lor Take Ionescu și O. Goga Suprataxa asupra mărfurilor importate din Germana 0 interpelare asupra noului orar al tribunalelor. Aspecte Au produs oarecare senzație demisiile părintelui Gherasim, deputat de Dorohoi și cererea pentru ridicarea imunității d-lui Ion Candrea, ales în Câmpulungul Bucovinei. Proectul de suprataxare a mărfurilor importate din Germania, întâmpinat cu ostilitate de socialiști, își așteaptă discuția, pentru a se lămuri atmosfera. Zi de repaos pentru redactorii parlamentari. ȘEDINȚA Ședința se deschide la orele 3,15 sub preșidenția d-lui Duiliu Zamfirescu. Pe banca ministerială d-ni miniștri: C. Argetoianu, P. Grozea. Președintele aduce la cunoștința Adunărei că preotul Gherasim, deputat de Dorohoi, și-a dat demisia Păr. Gherasim, fiind întrebat dacă perzistă in demisie și răspunzând afirmativ, e proclamat în locul său deputat de Dumitraș Andrei. SE CERE RIDICAREA IMUNITAIȚEI UNUI DEPUTAT Se dă citire cererea pentru ridicarea imunității parlamentare a deputatului țăran Ion Candrea, din Câmpulungul Bucovinei. Cererea e trimisă Comisiei de imunitate. D. C. ARGETOIANU, ministru, depune proectele de legi: 1) pentru modificarea unor articole din legea sanitară și: 2) bugetul Eforiei Spitalelor Civile Iași. D. DUILIU ZAMFIRESCU propune ca parlamentul să ia vacanță de Paști cu începere de Vineri c. Neajungându-se la o înțelegere, a rămas ca o hotărâre să se ia în ședința de mâine. D. CAPATANEANU protestează asupra modului cum se face împroprietărirea in juid. Vlașca. D. SECELE A PA PUC cere să se ia măsuri pentru combaterea pestei bovine în Maramurăș. D. V. TJNGUREANU (democrat uniionist bucovinean) comunică guvernuluui că în Bucovina unii proprietari își vând terenurile pe prețuri mari și astfel sătenii nu vor avea cu ce să fie împroprietăriți. D. Ungureanu mai aduce la cunoștință, că în Bucovina nu s’au făcut încă 'lucrările pregătitoare de expropriere și cere ca să se admită o anchetă. " SUPRATAXA ASUPRA MĂRFURILOR IMPORTATE DIN GERMANIA D. TAKE IONESCU, ministru depune proectul de lege prin care se impune o suprataxă asupra mărfurilor importate din Gemania. D-sa cere urgența, pentru ca proectul să poată fi votat înainte de vacanță. VOCI din Federație și socialiști: , Asta nu se poate! Regulamentul nu admite. "1"REȘEDINȚELE consultă Camera dacă proectul să se ia mâine în discuție. Propunerea e pusă la vot și e admisă. Grupul socialist protestează împotriva urgenței. D. COSTESCU (cons.democrat) interpelează pe ministrul de Domenii. CHESTIUNEA SECTELOR RELIGIOASE IN DISCUȚIA CAMERA D. G. CRISTESCU anunță o interpelare ministrului de culte cu privire la sectele religioase ca adventiștii, baptiști, anababtiști, pocăiți, etc. și prostestează împotriva circularei dată de ministrul de culte._ D. TAKE IONESCU ministru. Secta „adventistă” se opune la portul armelor și refuză sa se prezinte la recrutare. Cultul unei secte, nu poate constitui un drept de a nu se supune legilor țărei Baptiștii sunt oameni foarte înaintați, în Statele Unite sunt 7 mii de baptiști. Ei au trimis la noi doi reprezentanți, cari au rămas mulțumiți de măsurile luate de ministerul de citite. La noi toate cultele au o libertate deplină, dar când sub nume de „baptiști” se va ascunde iredentism, atunci le vom opri. D. O. GOGA ministru de culte, spune că ,la noi toate cultele au avut cea mai deplină libertate. Misionarii cari au venit la noi s’au declarat mulțumiți și au declarat că nici un cult nu e persecutat. Eu, spune d. Goga, nu am dat nici un ordin. S’a Întâmplat însă, că în regiunile de la frontieră, „nazarinenii” au refuzat să recruteze. Atunci autoritățile militare au cerut închiderea caselor lor, de rugăciuni. După aceia au venit la mine o mulțime de delegați, cari mi-au făcut o bună impresie și i-am găsit preocupați de înalte probleme morale. D. Goga spune că a lăsat liberă propaganda și a îngăduit redeschiderea oaselor de rugăciune, sub anumite condițiuni între care, prima, e ca șefii lor să fie cetățeni români, să-și facă un statut al organizației, cu predicatorii, care să fie apoi adus în Cameră. Delegații baptiști, din străinătate, imdiee d. Goga, au rămas deplin mulțumiți. D. CRISTESCU (comunist) se declară nemulțumit de cele spuse de Take Ionescu și mulțumit de cele spuse de d. Goga. Cere să se admită urgența pentru a’șî putea desvoita interpelare». D. COSTA STOEFF (comunist) aduce la cunoștință nemulțumirile unor lucrători. O INTERPELARE ASUPRA NOULUI ORAR AL TRIBUNALELOR C. BILCIURESCU roagă Adunarea să încuviințeze ca interpelarea sa în chestia noului orar al completurilor de tribunal să fie desvoltate cu precădere în ședința de mâine.Președintele pune la vot, prin ridicare de mâini, urgența, însă fiind diverginte cererea e pusă la vot cu bile și e respinsă. D. AL. DUNAREANU (soc.Aemocrat) cere guvernului să revină asupra măsurei de a micșora alocația de scumpete a funcționarilor din Prahova, cu 50 la sută la oraș și 25 la sută la țară. Cere să i se dea răspuns în scris. PREȘEDINTELE ridică ședința,, deputații urmând a trece în secțiuni. Azi la orele 2 ședința. csm&mmzmmammn . IS 3 Halst și agrară pentru Transilvania și Banat Statal a fost jefuit de mari sume. — Vacanța Senatului Depunerea câtorva proecte D. general Coandă deschide ședința la 3. Pe banca ministerială d. Gr. Trancu-Iașî, Cudalbu, Petrovici și Văleanu. Se citește o invitațiune a soc. Orfanilor de Război, la congresul acelei societăți care va avea loc în luna Mai. D. GR. TRANCU-IAȘI apune că d-sa a admis ca înainte de a se termina discuția pe articole a legei asociațiunilor profesionale, să se ia în discuție reforma agrară pentru Transilvania și Banat. Constată însă cu părere de rău că unii membri ai Senatului prelungesc în mod inutil desfoaterile acestei legi. D-sa roagă pe cei ca s’au înscris să mai vorbească la această reformă să’și rezumeze expunerile și să nu prelungească în mod inutil discuția. PERSOECTE NOI DE LEGI D. CONST. COZMIA depune un proect de lege din inițiativă parlamentară prin care se acordă personalitate morală unei societăți de ajutor a funcționarilor și pensionarilor din Huși. D. M. BOTEZ-CAUCAS. depune un proect de lege semnat de 60 senatori pentru regularea conflictelor dintre proprietari și chiriași. Se cere și sa admite urgența. D. I. DRAGOMIRESCU ridică din nou chestiunea nodurilor din Basarabia și semnalează unele nereguli. D. CUDALBU arată măsurile luate de ministerul de domenii în această privință. IN JURUL LEGEI FINANCIARE D. GR. COANDA în legătură cu legea financiară, depusă pe biroul Parlamentului de d. Titulescu, relevă jafurile și hoțiile ce s’au făcut cu averea statului. D-sa crede că nu este posibil a se pune în spinarea cetățenilor de toate categoriile, imposite așa de grozave ca cele prevăzute în legile de impozite ale d-lui ministru de finanțe. Vorbitorul face o serie de considerațiumi asupra putinței de aplicare a legilor proectate cu niște funcționari rău retribuiți și rău dispuși față de stăpânire. D. I.ATHANASIU protestează că nu se achită salariile funcționarilor pe luna Aprilie. D. CA R. GEORGESCU cere a se face o linie ferată între Ploești—Târgoviște. D. AL. ZAMFIRESCU atrage atenția guvernului asupra regiunilor dăunate în timpul războiului, din jud. R.Sărati. D. PETROVICI răspunde că va face o vizită regiunilor dăunate și va trece și prin jud. R.Sărat REFORMA AGRARA PENTRU TRANSILVANIA ȘI BANAT Se trece la ordinea zilei și se continuă discuția reformei agrare pentru Transilvania și Banat D. L. MICȘA continuându-și cuvântarea începută eitî, spune că partidul național din Transilvania înțelese ca organele de aplicare ale reformei agrare să fie independente și compuse în majoritate din magistrați . • Arată că este necesar ca din comisiunile județene să facă parte și oameni competenți în materie. Cere să se treacă în prima categorie de împroprietăriți pe voluntarii angajați în armata română încă înainte de unirea Indice spunând că va vota luarea în considerare a reformei, dar își rezervă dreptul de a propune unele modificări la discuția pe articole. D. N. BATARIA spune că legea agrară a Ardealului va"fi de natură să împuțineze sau să curme complect remigrarea elementelor naționale în America, iar pe mulți dintre frații răzlețiți peste Ocean în vor atrage către pământul patriei. Termină rugând Senatul să voteze cu un ceas mai devreme această lege. D. PACURIARIU începe prin a scoate în evidență drepturile poporului român la pământul Ardealului. Țăranul român a luptat și a murit în cursul vremurilor pentru interese străine de neamul înT (aipl.) ideotema agrară este deci un act chei mare și sfântă dreptate pentru acest țăran. (Apl.) Oratorul face apoi o serie de obiectări asupra legei și se ridică în special în contra exchipțiunilor prevăzute în lege și de cari vor beneficia în majoritatea cazurilor străinii de neam. * D. Păcurarii* Își indice cuvântarea spunând că in principiu este pentru proectul de reformă agrară și va voita luarea în considerare. Ședința se suspendă. Senatul trece în secțiuni. VACANTA SENATULUI La redeschidere se propune ca Vineri și SâmibătS. .Senatul să tină o ședință și dimineața pentru a se putea lua vacanță Sâmbătă seara. Propunerea este primită. Se votează fără discuție legea prin care se prelungesc contractele de închiriere în Basarabia. CONTINUAREA DISCUȚIEI REFORMEI AGRARE Se continuă discuția reformei agoare a Transilvaniei. PAR. SAMPULEANU face o foarte toteresantă expunere a trecutului. Arată in cuvinte mișcătoare suferințele poporului român în Ardeal și insistă în special asupra felului cum au fost făcute colonizările iff Transilvania aducându-se ceangăi și alte nații în sate locuite de români, cari sufereau de lipsa pământului, numai în scopul de a deznaționaliza neamul nostru. Oratorul ilustrează cu câteva exemple, afirmările d-sale. , Aceste nedreptăți ale maghiarilor nu pot fi lăsate așa precum le-au vizat ei, iar noi românii să ne ferim pe cât vom putea să cădem în greu șaila maghiarilor, față de naționalitățile de dincolo. Dar este drept ca să punem pe picior de egalitate pe frații noștri cu celelalte nații ale Ardealului și cred că mimen nu se poate supăra de aceasta, căci nu putem noi să lăsăm mai departe în stare de robie și inferioritate pe români. (Aplauze). Un articol adițional va trebuii introdus in lege, pentru repararea acestor nedreptăți. Oratorul face apoi câteva obiecțiuni de detaliu la articolele legei. Ședința se ridică la orele 8. O crimă... constituțională D. Halipa, energicul deputat basarabean, a cerut guvernului să dea în judecată pe acei magistrați din Basarabia cari au îndrăznit să interpreteze ca neconstituțională procedarea față de agricultorii basarabeni expropriați. Firește că generalul Averescu s’a s’a grăbit să amintească deputatului basarabean principiul separațiunei puterilor. Dar ce dovedește faptul că și magistrații constată că nu e de loc constituțională procedarea în chestia agrară basarabeană? Rezultă că această chestiune trebue serios examinată, investită cu un caracter constituțional și mai ales trebue pus pe Tjipior de egalitate agricultorul basarabean cu cel din regat între cari nu e admisibil să existe privilegiați. Tocmai faptul că chiar un judecător ai pus chestia constituțională trebue să determine guvernul să ia o hotărâre care să nu mai dea loc nici la conflicte între autorități și nici la agitațiuni de natura celei care se semnalează acum în Basarabia. Dacă agricultorii, latifundiarii expropriați din Basarabia s’ar agita contra expropriere sau ar formula alte pretențiuni inadmisibile, toată lumea i-ar condamna. Dar când ei nu cer decât ca să fie tratați ca și frații lor vecini de peste Prut și din restul regatului, ar fi nedrept să nu le acordam toată atențiuneai. D. „Ziarul DIMINEAȚA« Primește abonamente In țară cm: Lei 200 pe un an Lei 100 pe 6 luni Lei 30 pe 3 luni 22 Aprilie 192 î SOCUREȘTij Taxa de import pe mărfurile germane Conținutul legilor respective din principatele țări aliate Consiliul de miniștri a discutat chestiunea participarei noastre la acea sancțiune contra Germaniei, care constă la impunerea la o taxă de intrare a mărfurilor nemțești. Se știe că în consiliul de miniștri s’a produs o divergență de păreri în ce privește aplicarea acestor taxe de la noi. S’a vorbit chiar de o criză ministerială ca urmare a acestei divergențe. In cele din urmă un acord s’a stabilit iar proectul de lege respectiv a și fost depus eri ,la Cameră. In vederea acestui lucru, amănuntele de mai jos cari arată ce au de făcut diferiții aliați, vor fi citite cu interes. In Anglia și Belgia, legile asupra perceperei unei taxe pe valoarea mărfurilor aduse din Germania au și fost votate. Legea engleză a intrat în vigoare la 31 Martie. Taxa e variabilă și se stabilește de către ministerul de finanțe, însă nu poate depăși de 50 la sută din valoarea facturei. Mărfurile de transit nu sunt suspuse taxei. La traficul de rafinare, plata rafinărea e considerată ca preț de cumpărare. In cazuri dubioase, constatarea valoarei e deferită unui arbitru numit de ministerul de finanțe. Pentru angajamentele intervenite înainte de 8 Martie 1921, s-au prevăzut prescripțiuni speciale tranzitorii. Tribunalul englez (high court) are autorizația să modifice atari acorduri. Nu sunt supuse legei, mărfurile importate înainte de 15 Aprilie, dacă contractul de cumpărare a fost încheiat înainte de 8 Martie. La început se credea că nu se vor considera ca mărfuri germane supuse taxei, a,ese mărfuri în valoarea cărora intră 25 la sută de materii prime sau re un că ne germane. După informațiuni mai nouă, pare însă că o marfă de origină germană e scutită de taxă numai atunci când prin prelucrarea ei, afară din Germania sau prin adăugirea unor materii prime de germane, prețul de vânzare german se scumpește cu 25 la sută. LEGEA BELGIANA Și în Belgia, legea asupra taxei pe exportul german a fost votată, dar nu s-a fixat momentul intrărea ei în vigoare; guvernul va fixa acest moment. Legea belgiană concordă în esență cu legea engleză, chiar și în ce privește stabilirea criteriilor mărfurilor care trebuiesc considerate ca germane. Traficul de tranzit prin Belgia, cu sau fără transbordare, e scutit de taxă. Dacă in urma unor plăți anticipate sau aranjamente intervenite înainte de 25 Martie 1921, soldul datorat de importatorul belgian vânzătorului german e mai mic ca taxa pe valoare stabilită prin lege. ■această taxă poate fi redusă la suma datorată. Guvernul e autorizat să fixeze suma taxei și să indice mărfurile scutite de taxă, să modifice proporția muncei negermane care scutește marfa de taxă și, în sfârșit, să acorde anularea sau amânarea tuturor angajamentelor încheiate înainte de 25 Martie, și să întindă aplicarea lege și asupra coloniilor. Se știe că consiliul nostru de miniștri a hotărât ca legea belgiană să serve de model proectului nostru. PROECTUL FRANCEZ Proiectul de lege francez a fost depus la 29 Martie la Cameră, și votat apoi de dânsa. In esențial, e și el concordant cu cel englez. De relevat este însă că proporția muncei sau materiilor prime negermane cari scutește de taxă, a fost fixată la 50 la sută, ceea ce constitue o înăsprire considerabilă față de legea engleză care nu cere decât 25 la sută. Legea franceză nu va fi aplicată mărfurilor al căror preț de cumpărare a fost integral plătit înainte de 8 Martie 1921. Se pot acorda scutiri de taxă în cazuri individuale pentru comenzile în curs de efectuare. In Cameră sau introdus diferite amendamente la acest proiect de lege, așa de pildă, ca toate transporturile de mărfuri cari au ieșit din Germania înainte de 17 Martie să fie scutite de taxă. După o declarația a d-lui Briand, guvernul francez ar fi dispus în principiu să scutească de taxă și acele mărfuri germane pentru cari s-au plătit numai avansuri înainte de 8 Martie, adică să renunțe la condiția plăței integrate înainte de această dată. începând dela 30 Martie, autoritatea vamală franceză nu eliberează importărilor, mărfurile sosite din Germania decât dacă aceștia depun jumătate din suma facturei, plus cheltuelile de transport ca garanție pentru perceperea așteptată, a taxei de 50 la sută. GE PROECTE VOR ADOPTA CEILALȚI ALIAȚI După informațiunile date de unii membri ai guvernului englez Camerei Comunelor, Portugalia, Grecia, ■Swamul și Noua Frendlandă se vor alătura procedurei Angliei, Belgiei și Franței. Ele se vor ține probabil de tipul legei engleze. In Grecia pare că se va fixa o taxă de 10 până la 15 la sută. Iugoslavia va lua măsuri identice cu ale puterilor occidentale. In ce privește Italia, Lloyd George a anunțat la Camera Comunelor că guvernul italian are intenția sa introducă o lege asemănătoare cu cea engleză.La Berlin se speră însă, probabil fără temei, că Italia nu va participa la măsurile de constrângere ale aliaților, in special la perceperea taxei pe exportul german. Africa de sud a refuzat să participe la sancțiuni. In Australia și Canada pare m se lăsa Parlamentelor ca să hotărască. Guvernul din Cuba și cel din Haiti nu par dispuse să introducă taxa pe mărfurile germane. DOCUMENTELE DE ORIGINA PENTRU STATELE NEUTRE In țările neutre, în special in statele nordice, cererea engleză ca documentele de origină pentru mărfurile importate în Anglia să fie eliberate de consulatele engleze, întâmpină o oarecare rezistență, deoarece ele se tem de posibilitatea spionajului comercial. Danemarca pare decisă să nu permită eliberarea de documente de origină decât autorităților daneze. Aceleași dispozițiuni se manifestă și în Norvegia unde consulatele engleze au și început să elibereze certificate de origină. Atitudinea guvernului olandez în chestia certificatelor de origină nu este încă lămurită. Din presa olandeză reiese că consulatul englez din Amsterdam s-a declarat gata să accepte deocamdată declarațiile camerei de comerț olandeze pentru Germania asupra părței germane din mărfurile exportate în Anglia ca valabile. In Camera luxemburgeză, guvernul a declarat că nu are intenția să se alăture procedurei Angliei, Belgiei și Franței. • LEGEA ENGLEZA Conferința de tranzit din Barcelona Barcelona, 20. — Lucrările conferinței internaționale de tranzit sunt virtual terminale; nu mai rămâne decât, de a numi membri comisiunei consultative tehnice care va supraviețui conferinței. Conferința a votat statutul relativ la regimul căilor navigabile de interes international. Acordul privitor la definiția fluviilor internationale a fost anevoios, unele state, in special Franța ți Chile, cerând stabilirea Irei nomenclaturi, iar altele dorind definirea generală. In sfârșit, s'a ajuns la un compromis numind ca fluvii internaționale: 1) fluviile pentru care există o comisiune internațională ca Rinul, Dunărea, Oderul; 2) fluviile clasate ca atare de statele suverane, fiecare stat angajându-se să acorde libera navigație fără deosebire de tratament, statele contractante recunosc pavilionul vaselor statelor-enclave contractante ca Elveția, Cehoslovacia, Austria In urma cererei României, Cehoslovaciei și Serbiei, o convenție stabilește derogarea in favoarea transportului pe apă national și rezervă pentru pavilionul national transportul călătorilor și mărfurilor de la port la port națion jrtale. Convenția a fost definitiv votată astăzi. .} Foița Duminezei (31) OSTROVUL CU 00 janini de sf. STRVENI9N (ROMAN) Mai adăogați capul recrut, avea capul bandajat din pricina unei răni pe care o primise scăpând din mâinile răsculaților și că bietul Tom Bedruth, neîngropat încă, zăcea d lungul zidului țeapăn. Dacă ne-au permis împrejurările să stăm fără a face nimic, am fi fost copleșiți de tristețe, dar căpitanul Smollett nu era om sa ne inse țu mâinile încrucișate. El adună pe toata lumea în fata lui și ne împărți pe echipe. Doctorul, Gray și cu mine, formarăm una: boerul, Hunter și Joyce, cealaltă. Cu toată oboseala generală, doai fură trimiși să taie lemne, iar ceilalți săpară o groapă pentru Redruth, doctorul fu numit bucătar, iar pe mine Pu ®e ,de santinelă la poartă, pe când căpitanul se ducea, de la unul la asta că Gray, la altul ajutând pe fiecare la nevoe. Câteodată doctorul se ducea la poartă să respire puțin și să-și odihnească ochii aproape orbit de fum iar în fiece dată îmi adresa o vorbă, de pildă: — Smollett ăsta face mai mult ca mine. Și ceia ce vreau să spun prin asta înseamnă mult , Jim. Altă dată : — Ben Gunn ăsta este un om ? .— Nu știu domnule, răspunsei eu. Nu sunt sigur să fie tocmai cu mintea întreagă. — Este, fără nici o îndoială. Cine a petrecut trei ani pe o insulă pustie nu poate să pară tot așa de teafăr la minte ca d-ta și eu. Chiar cașcaval ceia ce dorește așa mult ? — Da. Domnule, cașcaval Jim, d-ta ai văzut tabadherea mea, nu-i așa ? dar nu m'am văzut nici Oldata trăgând tabac, asta fiindcă am în tabachere o bucățică de parmezan — fabricat in Italia, foarte hrănitor. Ei bine, va fi pentru Ben Gunn! înainte de masă îngroparăm pe bătrânul Tom în nisip și râmaserăm un moment lângă mormânt, cu capul gol în vânt. Strânsesem o provizie de lemne de ars, dar după părerea căpitanului nu era destulă; el dete din cap și ne spuse că va trebui să cărăm a doua zi mai multe.. Pe urmă, după ce ne mâncarăm bucățica de porc, și băutăm un pahar bun de grog -Co rachiu, cei trei șefi se întruniră într’um colț ca să scuze situația. Se pare că erau foarte îngrijate, căci nivelul proviziilor era așa de scăzut încât foamea ne va sili să capitulăm înainte de sosirea ajutoarelor. Singura noastră șansă de scăpare după părerea lor, era de a omorâ un număr cât mai mare din pirați: atunci poate ei se vor supune sau vor fugi cu „Hispaniola". Din nouăsprezece cât erau scăzuseră la cincisprezece, doar alții erau răniți și imul omul rănit de lângă tun, probabil că era mort. De câte ori am avea prilejul de a împușca vreunul din ei; o vom face-o, dar cu mare fereală. Afară de asta, noi aveam două excelenți aliați: romul și clima. Cât despre cel dintâi, deși răsculații erau la o depărtare destul de însemnată, noi îi auzeam urlând și cântând până la o oră înaintată din noapte; iar în ceea ce privea partea de a doua, doctorul paria pe peruca lui că grație mlaștinilor unde erau stabiliți și lipsei de doctorii, jumătate dintre ei vor fi bolnavi în curând. — Atunci, adăugă el, dacă nu vom fi cu toții morți ma înainte, vor fi mulțumiți să se urce iar pe corabie. Țoi vor câștiga o corabie pentru pirateria lor, dacă nu altceva. — Prima corabie pe care voi fi pierdut-o, suspină căpitanul Smollett. Eram strașnic de obosit, și când mă dusei să mă culc, ceia ce mi se întâmplă într’un târziu, adormit fia un buștean. "Ceilalți se sculaseră de mult, mâncaseră deja și adunaseră încă un rorman de lemne, când fui deșteptat de un zgomot și de mai multe glasuri. :—• Drapel parlamentar, zise cineva, pe urmă aproape imediat în urmă un țipăt de uimire : „Chiar Silver în persoană!” Mă ridicai dintr’o săritură și frecându-mi ochii alergai la o despicătură a zidului. AMBASADA LUI SILVER In adevăr, se aflau doui oameni în apropiere de fortificație; unul flutura o pânză albă, iar celalt, Silver în persoană, sta liniștit în picioare lângă el. Era încă foarte de dimineață și frigul era destul de mare încă; un frig care te pătrundea până la măduvă. Cerul era limpede și fără de nori, iar vârfurile pomilor se roșeau sub razele soarelui. Dar locul unde se afla Silver, si locotenentul lui era încă în umbră și erau învăluiti până la genunchi intr’o ceață joasă și alburie care se degajase din mlaștină în timpul nopții. — Toată lumea înăuntru, porunci Titanul. Pariez că este o cursă ! , Apoi strigând tare adăogă: Cine acolo ? Oprește sau tragem! — Drapel parlamentar ! replic 'Silver. Căpitanul se afla după poartă, a lipostit bine împotriva oricări surprinderi El se întoarse spre noi — Deschideți bine ochii cu tot* Doctore Livesey. d-ta treci la partea nordului te rog; Jim, la răsărt; Gray la vest.. Toată lume sa-și încarce puștile. Repede ? Apoi către răsculați! — Ce voiți cu drapelul voștru parlamentar ? (Va urma) Cursul schimpulal la Paris Lyon. 20. ; Londra 53,12 Jun New-York 13,74 jum.; Spar 190,25; Olanda 478,50; Italia , Praga 19; România 22,3^8; Elvet 238; Viena 4; schimbul la Genei asupra Sofiei 7,02 jum.