Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)

1921-04-22 / nr. 5268

ANl/XVIIHea. No. 5268 ' d---------------------—' 8 pagini &i&fondat în 1904 de CONST. MILLE 1 ipnexa^ipvQruit si toată tara 8 pagini &Mtta numaru unu După cum vă spusei Sâmbăta trecută — si voi continua Sâmbăta viitoare — feleșeagul publicului nostru s’a schimbat mult. De unde acum două luni fiecare era vesel, durdului, chefliu, te întâmpina cu fata fericită și cu mâna mândră pe chimir, de când a venit de la Paris piaza rea care se chiamă N. Titulescu. mutrele nu mai sunt aceleași, ci pare că numai le-a plouat și le-a nins. înainte vreme totî nenișori aștia te băgau în seamă numai dacă erai tare la cutare departament și prin anumite birouri, și te prețuiau exclusiv după numărul și calitatea permiselor ce erai capabil să furnizezi. Cum făceau parte din tagma acelora pe cari îi ferise Demmá de o asemenea trecere, începusem să-mi pierd treptat toate cunoștințele. De la un cârd de timp însă văd că noi aceștia revenim la modă Cutare trufaș de altă dată, astăzi întindea de departe brațele când mă zărește, își lasă capul în jos și; și arată scârba-n față de parcă închipue pe Isus răstignit pe cruce. Opinia publică începe să se formeze. -Și-mi zise el: — Luați-ne dragă apărarea Că ne nenorocește ministrul ăsta de finanțe. — Să spun la gazetă cum te chiamă ș i ce-o să vorbim ? — La ce bun ? Suntem atâția în suferință! Și-apoi durerile multimei anonime impresionează mai puternic decât plângerile de unul singur. — Bine, hai c’o iau si p’asta -n cârcă. Spune r- Iată ce zic eu? M’am convins acum că Karl Marx al Dr. are dreptate: averea nu se face din economii strânse. Naiba a mai auzit că un negustor ajuns la pragul mofluziei să-și revie în fire numai dacă bea o halbă mai puțin, se lasă de fumat și nu mai vine la șantan ? Dacă-i lefter, îl ia aghiuță oricâte economii ar face. Dar dacă posedă omul o pereche de case, ceva covoare de preț, bijuterii și altele, le vinde. Vinde cerceii nevestei, zestrea fetei, mobila, imobilele, chiar niscai moaște dacă le are, până și lumânarea de Paște. — Și pe urmă ? — Ei nu ! Pe urmă se reface, cu noul capital lichid, din ce-a realizat se curăță de datorii, capătă deci curaj, se apucă de afaceri noul, devine iar ce-a fost și, dacă e fievoe, pune el la loc ce-a desfăcut din averea aia de care-ți spusei. — înțeleg asta la un individ. Dar care sunt cerceii, covoarele și moaștele națiunii ? — Are, domnule, și națiunea, are destule. De ce să le ținem și să nu le desfacem, acum la novoe ? Staiful e în stare a plăti cel puțin jumătate din datorii cu averea co imună, deci impozitele fiecăruia pot fi scăzute la jumătate. — De-o pildă ? — Petrolul domnule, petrolul. De ce ținem terenurile alea ? Nu e o avere comună, națională, care stă închisă curat degeaba ? Unde mai pui că, ca mâine, un neamț de ăia ori descopere alte zăcăminte colosale, ori inventează vre-o drăcie de mecanică de face de prisos și cărbune, si petrol, și cascade, și puterea valurilor mării chiar, pe toate. Atunci ce ne facem cu pettrolul, îl bhem ? Nu e mai bine $> mai înțelept să ne plătim Cu el debitorii? Și zi că nu l-am fi avut, ce era să fie ? — Și cui să-l dea ? — Cui o vrea, domnule, cui vrea numai bani să iasă. Și să-l dea pe toată întinderea țării, să-l dea până la ultima picătură din fundul buricului pământului, prin licitație, prin bună învoială, de veci, prin cointeresare, la ai noștri, la ai noștri cu altii de peste nouă mări și țări. rumai acestora, cui o fi, căci în orice caz vom avea numai folos și nici o pagubă. — Erea afacere! — Nu zic că’i tocmai ușoară, dar uite, aci s’ar potrivi de minune un guvern național. Pe vorbe goale si pe ambiții deșarte e greu sa cadă de acord, da să vezi că dacă pun petrolul la mijloc or să se înțeleagă mai lesne. — Nu cred, căci cum vor împărți ? — După vechime și număr, domnule, adică fiecare partid după importanta lui. N’au decât să ia pildă de la d. Titulescu, să aplice si la guvernul national principiul progresivității proporționale, si va merge. — Am să încerc s’o scriu la gazetă așa precum mi-o spuse și d-ta. Te pomenești că vei eri prooroc, mai știi ca se face si cu petrolul si cu guvernul național petrolist. — Scrie, domnule, scrie, zi, nu te lăsa si nu ne lăsau ar curaj, zi! Am zis. Așa ajunge să gândească un om, când îi este teamă, de plata birului. I. TEODORESCU Mai sunteti?.. Erî s'a depus la Senat un nou proect de lege, tot din inițiativă parlamentară „pentru stabilirea raporturilor. «Între proprietari și chiriași “. Este al 11 proect care vrea să soluționeze delicata problemă a chiriilor și propune împărțirea chiriașilor in patru categorii: una cu beneficiul prelungire în avantajul chiriașilor, și alte trei categorii de chiriași lăsați la bunul plac al proprietarilor. Credem că faptul acesta indică testul de bine sursa din care sau inspirat acești legiuitori. Cum în această chestie plouă proecte de regi in fiecare zi, ele au pierdut interesul pe care ar trebui să-l deștepte tendința și caracterul lor, și prezintă doar un interes pur statistic. Privită chestiunea din acest punct de vedere, cum parlamentul se va mai Întruni după vacanță, e locul să întrebăm pe parlamentarii noștri, mai sunteți și câți sunteți? Importul din Germania VAMEȘUL. Die trebue să plătești 30 la sută pentru mărfurile astea din Germania. NEGUSTORUL . Plătesc cât vrei, căci tot ri în runta conumatorului dau... Chiriile Bucureștiul a ajuns orașul milionarilor. Nu mai sunt existențe modeste. In acest oraș nu mai pot trăi decât oameni cari posedă venitul unei averi de cel puțin patru milioane, sndică 200.000 lei pe an. Trecând peste celelalte necesități ale vieții pe care toți le știm cât sunt de scumpe, să ne ocupăm in special de locuința unui sărman milionar, care are o sotie și patru copii și are nevoe pentru ei de o casă modestă cu patru camere. Vreți să știți cât costă o astfel de locuință în București ? Citit aceste câteva anunciuri spicuite din publicitatea câtorva ziare : 100.000 lei și mai mult ofer chirie anuală pentru modest imobil, centru. Alta . De închiriat un apartament mare cu grădină mobilat, sau nemobilat. Agenția care publică acest anunț, ca intermediară, cere pentru el 70.000 lei. Aceeași agenție cere 90.000 lei pe an pentru următorul apartament : De închiriat imediat apartament confort modern nemobilat 4 camere, antreu, bucătărie, etajul III. Acestea sunt chiriile ce se cer milionarilor. Celorlalți, a numeroșilor lefegi pârliți, care nu câștigă mai mult de 10.000 până la 20.000 lei pe an, și nu pot afecta pentru chiria casei mai mult de 5 până la 10 mii anual, nu li se oferă nici un adăpost. In imensa publicitate a ziarelor, nu se găsește o singură casă pentru o astfel de chirie. Nu se gândește guvernul că afară de acei pe cari regipaul excepțional al chiriilor i-a găsit în micile lor adăposturi, mai sunt o sumă de oameni săraci, cari vor să-și atemeeze căsniciile lor și nu pot găsi un adăpost ? Mici însemnări împărăteasă, dar femee Sucombând unei crize de inimă, aceea care fu împărăteasa Germaniei, s’a stins zilele astea în exil cu gâmldul la timpurile de strălucire când i se închina urna din cele mai puternice târî din lume. După moartea ei, multe legende s’au surpat cu privire la viața și sentimentele împărătesei pusă de un popor întreg pe un piedestal de admirație. Tot așa de temea ca cea mai burgheză dintre supusele ei, fosta suverană a Germaniei despre care se zicea că nu cunoaște decât punerea în practică dictonului „Kinder, Köche und Kirche“ era o cochetă de primul rang în ciuda fișicului ei ce lăsa mult de dorit și a lipsei totale de grație. Nenumărate ajunseseră toaletele ce schimba, în scop de a reține dragostea lui Wilhelm pe care îl adora. Geloasă la culme, ea făcea adesea scene nemaipomenite Împăratului când descoperea câte o mică intrigă și ca să-i evite pe cât cu putință ocaziile, nu avea ca domnișoare de onoare decât cele mai slute dintre femei. Intr’o zi stând de vorbă cu împăratul, fosta suverană li spuse în chip naiv: „Nu știu de ce, dar nici una din damele mele de onoare nu se mărită“. — De vrei să afli, răspunse Wilhelm râzând pune-le să-și întrebe oglinda. Vorba puse pe gânduri pe împărăteasă care se încercă a-și mai stăvili gelozia dar ca orice femee nu reuși să o facă decât până la viitoarea ocazie când furiile ei zguduiră din nou sălile palatului. In timpurile din urmă albită, îndurerată, lovită crunt prin moartea copilului ei iubit Ioachim, s'a stins în țară de exil acela care din măreția unei împărătese nu a avut decât numai titlul. FUL. Nu roba... Un ziar din Banat relevă cu amărăciune faptul că magistrații noștri judecă dezbrăcați de tot fastul, fără robe, și aceasta mai cu seamă în părțile de lângă frontiera ungară unde trăește o populație atât de cosmopolită. Se poate să fie așa cum spune ziarul din Banat, totuși faptul n’are nici o importanță, întru cât nu roba judecă ci magistratul. De aceia judecătorul să caute să fie judecător și să judece în spiritul legei și cu simțul dreptății, pentru ca populației cosmopolite a Ardealului, dacă i-ar lipsi robe, să mai lipsească în schimb dreptatea. " ' C. jI Vineri 22 Aprilie 1921 Hârtia monedis* Câteva mentre de hârtie monedă spune câți microbi propagă ea ? care circulă din mână în mână. Cine ar pute; Simons ar vrea să iasă din încurcături . . . • . "te Dar nu găsește calea.—Lloyd George înclină către noi tratative, însă sprijină sancțiunile Franței. — Sâmbătă , se întâlnește cu Briand. Problema Austriei * 0 Nevoia unei întrevederi între Chestiunea alipirei Austriei la d-nii Briand și Lloyd George este republica germană a fost simțită în aceeaș măsură la Paris ca și la Londra. Ea va avea loc probabil Sâmbătă. După declarațiile făcute de primul-ministru englez în Camera Comunelor se poate prevedea că această întrevedere nu duce la o înțelegere perfectă între cle două puteri aliate. D. Lloyd și-a exprimat dorința de a proceda de comun acord cu Franța pentru a constrânge Germania să execute obligațiunile din tratat. In cazul că guvernul german nu va face până in ultimul moment propuneri solide Anglia ar participa la noue sancțiuni. . Lucrările pentru fixarea acestora sunt foarte înaintate. Discuția se mai poartă asupra măsurilor economice, cele militare fiind aproape terminate. Ceea ce este interesant e faptul că Lloyd George a făcut o aluzie transparentă la noile propuneri germane. Ar reeși din ea că guvernul britanic nu așteaptă decât atât pentru a relua tratativele cu Germania. Nu este exclus ca premierul englez să încerce Sâmbătă a convinge pe d. Briand despre utilitatea unor noui tratative. In acest timp guvernul german dă din colț în colț fără să găsească un mijloc pentru a-și plasa propunerile. Toate intervențiile sale în vederea unor mediaßuni au fost respinse. O știre anunță chiar că și America ar fi decisă să nu se amestece în rezolvarea chestiunei. Nu rămâne decât o singură cale și anume cea mai directă. Germania ar putea să prezinte propunerile direct guvernelor aliate sau comisiunei de reparațiuni. Ea își dă însă seama că în acest caz propunerile ar trebui să satisfacă anumite condițiuni, pe care ea vrea să le ocolească. # Or, aliații nu mai sunt în stare să facă nici un fel de concesiuni. Ei stau astăzi pe terenul aplicării integrale a tratatului: Ce șanse ,ar putea deci să aibe niște propuneri, care după spusele unei gazete pariziene, nu reprezintă decât o caricatură a acordului de la Paris ? In faza in care stau lucrurile astăzi, nici chiar o acceptare pură și simplă a acordului de la 29 ianuarie nu ar fi luată în considerație de aliați. D-rul Simons nu știe încă în ce fel va putea i eși din acest impas. In ultima ședință a comisiunei , pentru afacerile externe el a refuzat să dea orice lămurire. Dar timpul trece și ziua de 1 Mai se apropie implacabilă, foarte mult agități în ultimul timp. Mașinaț lunile pentru provocarea unui plebiscit în Tyrolul de nord și în Styria au silit statele interesate la păstrarea situației creată prin tratatul de la St. Germain să avizeze asupra posibiiliei unei lovituri. Este inutil să spunem că aceste state interesate sunt Iugoslavia și Cehoslovacia. Faptul că se tratează acuma un acord intre ele și Franța pentru paralizarea oricărei tendințe de alipire a Austriei la Germanial, fără ca Italia să participe la aceste tratative nu are nevoe de comentarii. In chestia Austriei Italia are politica ei distinctă și aceea e cunoscută. Fel de fel Un ziar se întreabă cum se vor putea constata toate averile impozabile pentru a fi supuse dărilor prevăzute de impozitele d-lui Titulescu ? întrebarea este foarte legitimă. Desigur că unii vor fi destul de abili pentru a se sustrage, vor fi însă foarte puțini pentru că și mijloacele de control vor fi multe și variate. De pildă un om care va fi văzut eșind de la bac, azi când o bac e un lux, se va ști numaidecât că e un multimilionar și va fi impus în consecința * * * Mai mulți ofițeri au cerut ministerului de război ca să se menție un timp oarecare soldele din timp de război. Cu alte cuvinte, pe picior de pace, dar pe ghetiruri de război. * * Un ziar francez anunță la rubrica faptelor diverse că poliția a arestat la Paris doi escroci români. Să ne erte amicii noștri, dar este singurul export pe care l-am putut face și , noi de când a izbucnit războiul. 1! ! » 1 » > * * Un cititor din Ardeal ne scrie mirat că aflându-se. In București la un hotel, sa strecurat noaptea un hoț în camera lui și i-a furat o valiză mică. Ce naivi sunt bieții ardeleni. Nu ,cumva, cititorul nostru credea că hoțul care l'a vizitat, in loc să-i ia valiza o sfi i-o aducă pe a lui? ' ^lister Walk s’a destinat Federala au „Țara nouă” de era publică următoarele : Ședințele cari au avut loc în comitetul opoziției naționale s’au terminat printr’o solidarizare desăvârșită a partidelor din opoziția națională hotărâte a lupta unit pentru Realizarea programului lor democrat încercarea adversarilor de a vară intrigă intre partidele componente și a dezorienta opinia publică,1-au avut rezultatul cu desăvârșire contrar, împotriva ideii de fuziune n’a fost nici un partid — urmând ca această chestiune să fie examinată de aproape In congresele ce se vor convoca chiar în cursul vacanței Paștelui. . Ne bucurasem sincer când poliția din Brăila anunța că e pe urma unui complice al asasinilor Zenaidei Spânescu. Vedeam în gând desvăluindu-se toată taina și descoperindu- se bijuteriile furate. Dar ne închipuiam că atunci când spunea că „era pe urma" complicelui, poliția se afla pe punctul de a-l aresta. Ne-am înșelat. Poliția nu anunțase faptul decât pentru a da putința complicelui să dispară fără urmă. Pentru că am trecut două săptămâni fără ca cercetările să dea vre’un rezultat Candoarea poliției e încântătoare. Deîndatcă ce descoperă un cât de vag indiciu despre existenta unui criminal, ea bate toba în toată țara pentru ca acesta să dispară la vreme. Este ca și cum poliția ar fi o instituție pentru protecția infractorilor, căci nu se poate imagina un serviciu mai mare decât acela pe care îl face acestor indivizi. Discreția este o virtute ce lipsește în lumea agenților polițienești. Iar așa zisele lor secrete nu sunt decât imaginații sau născociri calomnioase. Dacă paznicii ordine publice ar ști să tacă din gură, desigur că n'ar putea să scape nedescoperiți atâtea duzini de criminali și de tâlhari. Poliția ar trebui să fie secta tăcerii. Din nefericire ea nu e astăzi decât instituția reclamei și afacerilor rentabile. Cronica stînfiică 400 ani fie în moartea lui MAGELAN La 27 Aprilie 1921 se împlinesc 400 ani de la moartea lui Magelan, cel dintâi om care a făcut înconjurul lumii. Magelan, după cum se știe, a fost omorât într-o luptă cu sălbatecii din insulele Fillpine, la , 27 . Aprrilie 1521, după ce parcurse trei sferturi din dreumferința globului; restul echipajului, condus de un ajutor al lui, a ajuns în Spania după multe peripeții. Cel dintâi ocol al lumii a adurat 3 ani și a costat viața aceluia care a îndrăznit să străbată oceanele. In analele civilizației omenirii, numele lui Magelan va rămâne în veci ca numele unui erou din legende, cum au fost Sinbad Marinarul, corăbieri Cristofor Columb și Vasco de Gama, exploratorii Livingstone Stanley și, în zilele noastre, Nansen, Scott, Peary și Amundsen. — L. P.