Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)
1924-05-09 / nr. 6283
4- BUCUttm Sărindar 9-118 pagini Mat In 1304 dg Const MILLE Lecția unui dom Citesc în ziarele vieneze că mai alele trecute a fost inaugurat în orașul austriac Linz, noul dom, ale cărui proporții rezultă din următoarele date: Aproape o suprafață de patru mii două sute de metri patrați. Are o lungime de o sută treizeci de metri, o lățime de șaizeci metri. Oferă loc pentru douăzeci de mii de credincioși. Turnul e de 134 metri, numai cu 6 metri mai puțin decât are turnul Sfântului Ștefan din Viena. Construcția acestui uriaș monument a durat 62 de ani. Și nici războiul, nici criza grozavă ce i-a urmat în Austria, nici prăbușirea coroanei, nu au putut împiedeca desăvârșirea lui... ...Și acum, toate aceste amănunte, atât de interesante ca un fapt divers, ce caută ele aci în fruntea ziarului nostru? Ei bine, locul lor este aci, pentru că opera aceasta, de proporții cum nu s’a mai văzut în Europa în ultimii cincizeci de ani, cum numai credința trecutului îndepărtat ne-a lăsat moștenire altele similare, este un exemplu, care trebuie să ne facă să medităm și să ne lumineze unele greșeli ne cari le-am comis. Viața unui popor, nu poate fi întreruptă, nici viața lui morală, nici cea materială. Sub cuvânt că nu are mijloace suficiente, nu este admisibil, fiindcă nu este bine, fiindcă este extrem de păgubitor, ca toate lucrările utile desvoltărei lui, toate lucrările necesare întreținerei jertfelor făcute și operelor îndeplinite de predecesori, să fie amânate, pe un termen nedeterminat până când se ruinează, se prăpădesc și vor însemna deci o risipă, acolo unde se credea că se face o economie. Nimeni nu a urmat această metodă a noastră. Nici Franța care a avansat o sută de miliarde pentru reconstrucții și care nu a lăsat ca lucrările utile desvoltărei și întreținerei oricărui monument să fie amînate, nici Belgia care a procedat la fel, dar nici țările învinse. Despre Germania se știe că a profitat de scăderea mărcei pentru a-și reface tot utilajul economic, nerfecționându-i, dar și nenorocita Austrie, redusă dintr’un mare imperiu la un stat mititer, neavând nici cu ce se alimenta, redusă multă vreme la pomana străinătății, nu a neglijat să-și întreție vechile construcții, ba mai mult, a întreprins între altele o lucrare de electrificare a căilor sale ferate, care este una din cele mai grandioase proectate în acest sens în Europa. Cine a fost la Viena știe că pavajul a fost întreținut, apa a curs, clădirile publice sunt întreținute perfect și, unde e nevoie, se clădesc altele noi. Ba statul, ca și în Germania, se îngrijește să construiască locuințe pentru nevoiași. Și acum considerați știrea că și uriașul dom din Linz a fost dus la bun sfârșit. Desigur că și cu mijloace private, — dar cine se gândește să scutească inițiativa privată dela noi, de răspunderea pe care o atribue mai mult statului, ca unul care la noi, a făcut mult pentru a paraliza Inițiativele private?! Ce este mai trist, este că politica aceasta de economii, urmată la noi, mulțumită căreia de exemplu acum abia înlocuim unele poduri de cale ferată și nu am făcut nimic încă pentru adaptarea întregei rețele la nouile condițiuni politice și economice, nu ne-a servit la nimic. Suntem singura țară care după urma deprecierei monetei noastre, nu numai că nu am profitat nimic, dar am suferit perderi enorme, fiindcă prin pomenitul sistem de economii și reduși la propriile noastre piețe, am contribuit la deprecierea monetei, în cea mai mare parte pe seama noastră. Am așteptat până când totul s’a apropiat și trece chiar de paritatea aurului, pentru ca să ne gândim, căci suntem încă în faza gândirei, a începe acolo unde dacă începeam de acum patru ani, și puteam începe, căci atunci puteam avea și concursul capitalului străin, eram de mult gata și trăgeam în plin toate avantagiile ce ar fi decurs din fructificarea vieței economice, prin înzestrarea ei cu mecanismul esențial de care are nevoie. Așa-i că domul din Linz, conține o morală? B. BRĂNIȘTEANU Eșuarea tratativelor ruso-olandeze Haga. 7. — O na ftă dieciplă a guvernului olandez anunță că delegația olandeză care a negociat la Berlin cpt delegația sovietică s-a înapoiat fără nici alm rezultat, deoarece Kresîmski a declarat că orice discuție e imposibilă pe baza propusă de delegația olandeză care ceruse plata vechilor datorii ruse. Im Hini ssiiiit la Hai CONSTANTA. 7. — Eri dimineată a sosit în rada portului nostru corabia Sf. Gheorghe sub pavilion rus venind din Varna ca. 80 vagoane ghindă. Autoritățile noastre. Conform ordinelor primite din București, au interzis acostarea vasului în port Vasul a plecat spre Rusia. Arestarea unuia iin iii Iii Rin BERLIN. 6. — Zilele acestea a fost arestat la Muenchen, Guenther Brand, complice al asasinilor lui Rathenom. Brand este fost ofițer de marină și membru al organizației Consul, germani. _L Oglinda zilei Incendiile Au ars depozite la Constanța Ziarele — ce păziți aici? — Să nu dea foc și Mării Negre. Suveranii României în Elveția - Primirea și recepția de la Berna -Primirea la palatul federal PALATUL BERNA. 6 Mai. 1921. — Pentru prima oară Elveția primește oficial un Suveran european. In tot orașul domnește animație extraordinară și din toate părțile vin trenuri ticsite de public și invitați. Hotelurile sunt suprapopulate, iar la toate vitrinele se pot vedea portretele Suveranilor. La legația română din Schlossenstrasse, au fost rezervate apartamente Suveranilor, iar restul suitei urmează a fi găzduit în hotelul Bellevue Palace. Guvernul elvețian a desemnat ca atașați pe lângă Suverani pe d-nii colonel Bicdler, Goumoens și von Schwartzenbach. Armata elvețiană nu posedă alt grad mai mare ca cel de colonel de divizie. De cu seară a sosit în Zurich, d-l Petrescu-Comnen, ministrul nostru la Berna spre a întâmpina pe Suverani. ln Trenul regal român a intrat gara Zurich la orele 8 dim. Suveranii au fost salutați de autoritățile cantonate și de studenții români din Zurich. Ministrul plenipotențiar al României la Berna, și atașații militari, au luat loc în trenul regal care după câteva minute a plecat spre Berna. Suveranii erau însoțiți de d-nii Duca, Mișu, di-nele Mavrodi și Procopiu, precum și de doi adjutanți. DECORAREA ORAȘULUI Capitala Elveției n’a primit până acum un mod oficial pe nici un suveran, și de aceea primirea de azi se face cu o deosebită solemnitate. La ferestre și pe străzi, profuziune de drapele tricolore alături de cele elvețiene. Peronul gărei Centrale, splendid pavoazat, s-a aranjat un salon special de recepție. Sunt de față spre a saluta pe Suveranii federației Chouard președintele conelvețiene, Mussin vicepreședintele confederației. Motha consilier federal pentru afaceri străine. Heberling Schulten consilier pentru economia publică, autoritățile cantonale, d. de Salis ministrul Elveției la București, precum și un public numeros. SOSIREA O companie din regimentul 33, cu bazică și drapel, dă onorurile. In sunetele imnului regal român la orele 11 fix trenul regal intră în gară. Sosirea e salutată cu 101 tunuri. Primul descinde din vagon Regele, care salută foarte cordial p. d. Chouard președintele republicei, iar apoi descinde Regina căreia un comitet de doamne îi oferă un bursirer de flori. Regele împreună cu si celencîul de >*" volie Președintele șeful sta-FEDERAL titlul major trec în revistă compania de onoare. Cortegiul se formează apoi în modul următor: SPRE LEGAȚIE Regele ia loc într-un automobil militar deschis, împreună cu d. Chouard președintele republicei. In al doilea automobil urmează apoi Regina cu d. Mussin vicepreședintele confederației apoi d. Duca cu d. Motha consilier pentru afaceri străine, iar în alte două automobile d. Mișu cu d. Schulten consilier economic și în sfârșit d. Comnen ministrul nostru la Berna cu d. de Salis ministrul Elveției la București. Cortegiul este escortat de un escadron de cavalerie elvețiană în mare ținută, încet abia răzbătând prin mulțime cortegiul traversează Piața apoi Laubenstrasse și se oprește la palatul legațiunei române din Schlosserstrasse." Aici vor fi găzduiți d-na Mavrodi și d. maior Suveranii, Skeletti adjutant de ♦*" D. Mișu, Duca și ceilalți din suită s’au instalat în apartamentele rezervate la Bellevue Pallace. RECEPȚIA DE LA PALATUL FEDERAL BERNA. 7 Mai. — După o jumătate oră la orele 12 fără Suveranii însoțiți de suită un steri pornesc spre Palatul federal. Minunata clădire a Pal'tului federal este admirabil pavozală. Dealungul imensei scări de marmoră sunt înșirați heralzii elvețieni, cari fac gardă de onoare, înveștmântați în mantilele albe și roșii, iar în mâini cu buzdugane svițerii“ au o înfățișare foarte pitorească. La intrarea principală 22 heralzi poartă pe mantilele lor emblemele celor 22 cantoane elvețiene. Pe drum spre Palatul Federal, mulțimea ovaționează îndelung pe Suverani cari mulțumesc surâzând. In momentul când cortegiul se oprește in fața Palatului federal, pe turnul din fața palatului se înalță tricolorul român. Muzica militară intonează imnul regal. La descindere din automobile, Suveranii sunt salutați mai întâi de cancelarul Steiger însoțit de S. Trischer ministru plenipotențiar, șeful protocolului. Urmați de suită Suveranii urcă scările salutați de heralzii înșirați de-a lungul sedrei. La intrarea în Palat, așteaptă de d. Chorier consilier federal la departamentul războiului (fost anul trecut președintele republicei) fac o vizită Suveranilor, pe cari îi însoțesc apoi în vizitarea orașului. Mai întâi cortegiul se oprește la vechia primărie a orașului unde sunt salutați de consiliul comunal apoi Suveranii se opresc la groapa urșilor Bernei. O lume imensă a făcut cerc în jurul Reginei care a aruncat pâine urșilor. Ultima vizită s-a făcut la cazărmile orașului. Aici d. Choirer a prezintat Suveranilor pe ofițerii superiori și a explicat cum funcționează școala de recruți, după sistemul democratic al armatei de miliții școlilor de cavalerie Elevii și ofițerii au făcut apoi câteva exerciții hipice foarte reușite. Imediat apoi Suveranii și suita au vizitat în automobile cartierul vechi al Bernei. Catedrala și muzeul, iar apoi, la orele 5, au luat parte la un garden party, dat în onoarea Suveranilor de d. Salis ministrul Elveției la București. Se afla de față toată elita, autoritățile și reprezentanții presei. Corpul diplomatic a fost prezentat Suveranilor la orele 7.30 d. a. în palatul legației. Suveranul a fost la Vice-președintele confederației jutat, de Nunțiul papal, decanul corpului diplomatic, iar prezentările au fost făcute de d-nii Tnitcher ministrul plenipotențiar, de șeful protocolului și de ministrul nostru la Berna. DINEUL DE GALĂ In marea sală de festivități a Palatului federal a avut loc la orele 8 fără un sfert un mare dineu de gală oferit în cinstea Suveranilor de d. Chouard președintele republicei elvețiene. In afară de întreaga suită a Suveranilor, se mai aflau de față membrii corpului diplomatic: Sir Erik Drummond, secretarul Ligei Națiunilor, Albert Thomas fostul ministru al muncei și conducătorul biroului internațional al muncei din Geneva, directorii Institutelor Internaționale de căi ferate și reprezentanții autorităților. La șampanie primul toast l'a ridicat d. Chouard președintele republicei care închină pentru națiunea și Suveranii României D. CHOUARD Președintele Elveției D. MUSSY ANUL XXI - NO. 0283 Tineri 9 Mala 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei Instrftift Sato consiliul federal Incorpore, împreună cu înalții demnitari ai statului, ca președintele adunărei naționale Evequez, Simon președintele Statelor, împreună cu vicecancelarul, etc. După recomandările de rigoare și o scurtă alocuțiune de bună venire a președintelui republicei. Suveranii se retrag. Cu același ceremonial Suveranii se înapoiază la legație unde iau parte la un dejun intim oferit de d. Petrescu Comnen ministrul nostru la Berna. * VIZITAREA ORAȘULUI La orele 3 d. a. d. Chouard președintele republicei, însoțit de vicepreședintele rennh.v .i di. Massen și Răspunde Regele care mulțumește pentru primirea făcută care va contribui la strângerea relațiilor dintre cele două țări. Urmează o strălucită recepție la care iau parte autoritățile locale și fruntașii industriei. * Dimineață Suveranii vor pleca la Ementhal __________I. NEDELEA PODUL MO NT BLANK ABONAMENTE IN ȚARA Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei Siehî ISO Sdé. É Datoria noastră de răsboi La cat se ridică ea în Angia, Franța, Italia și Statele Unite Propuneri și posibilități de achitare De la angajarea noastră in marele răsboi până la sfârșitul campaniei de la Budapesta, România a contractat în statele mari lângă cari a dus campania, diferite împrumuturi pentru armament, muniții și aprovizionări alimentare necesare armatei. Acele împrumuturi sunt dela stat la stat și constitue datoria noastră de răsboi. Aranjarea achitărei acelei datorii a fost condiționată de guvernele noastre de încasarea despăgubirilor de răsboi ce urmează să ni se atribue definitiv din reparațiunile cerute foștilor inamici. CE DATORIE DE RĂSBOI AVEM Calcularea acelei datorii a fost făcută în fiecare din cele patru state creditoare, de către reprezentanții autorităților respective. S’a stabilit astfel că datoria noastră de război se cifrează la circa 193 milioane franci către Franța; patru milioane lire sterline către Anglia; 183 milioane lire italiene către Italia și 12 milioane dolari către Statele Unite. In total, după valuta de azi, datoria noastră de război s-ar urca la vre-o douăzeci miliarde și un sfert lei. Intr’un articol recent spuneam că guvernul englez a propus celui român prin d. Titulescu un aranjament în privința datoriei de răsboi ce o avem în Anglia. După acea propunere, dacă România ar achita partea de despăgubiri cuvenite societăților de petrol, cu capital englez dăunate cu ocazia distrugerei din 1916 a sondelor petrolifere. Anglia ar renunța la datoria noastră de răsboi către ea, luîndu-și în acelaș timp angajamentul de a stărui pe lângă celelalte state ce nu sunt creditoare pentru furnituri de răsboi, să procedeze și ele la fel. Am mai spus că d. Titulescu a fost autorizat de guvernul nostru să trateze, cu cel englez în această privință. POSIBILITĂȚI DE ACHITARE Presupunând că propunerea guvernului englez n’ar fi primită și de către Franța, Italia și Statele Unite, ar urma să așteptăm până ce ni se vor fixa definitiv sumele cuvenite din reparațiunile cerute foștilor inamici și după aceea să aranjem felul de plată al achitărei datoriei noastre de răsboi și către cele trei state creditoare. C. Lucrările sinodului eparhial din In Declarațiile d-lui Lapedatu CLUJ. 6. — In ședințele ținute Luni de sinodul eparhial, s’au desbătut și aprobat aproape toate rapoartele generale, ale consistoriului. Sinodul a autorizat consistoriul, sa continue organizarea și închegarea notrei eparhii a Clujului. In ședința de aseară, s’a luat act de introducerea calendarului stabilit de Sinod și s’a deliberat asupra averilor ce sunt comune eparhiei Clujului și arhidiecezii Sibiului. Sinodul, a fost viu’ impresionat de faptul că arhidieceza, refuză lichidarea averilor, și a apelat la ultima rațiune, cerând congresului să institue Un arbitraj dintre membri eparhiilor neutre, din Oradea- Mare, Arad și Caransebeș. ZIDIREA CATEDRALEI Azi dimineață, Sinodul a ținut o ședință festivă, în care s’a desbătut chestia zidirii catedralei. Raportor a fost însuși ministrul cultelor, d. Alexandru Lapedatu’, în calitate de deputat al Sinodului. Ministrul a fost primit cu unanime și îndelungate aplauze, la tribună. Ministrul a declarat că lucrările, începute anul trecut, de edificsie și estecLmlei oirtodoxe- continuă, în cele mai avantajoase condiții și că sumele necesare sunt garantate pentru anul acesta, astfel că, probabil, se va ajunge până la acoperiș, «B construcția. Sinodul a votat, cu’ unanimitate, mulțumire și recunoștință episcopului Ioan’ și consistorului. Toți membrii Sinodului, în frunte cu episcop și ministru s’au transportat apoi la parcul Cuza Vodă, la locul de zidire, ît afara altarului și s’a și fotografiat, împreună cu arhitecții și lucrătorii, eternizându-se astfel momentul ajungerii zidirii la pământ. Ședințele Sinodului vor Continua și mâine cu chestia înființării seminarului și alegerii asesorilor. D. ministru Lapedatu a plecat cu acceleratul de șapte jumătate. DECLARAȚIILE D-LUI MINISTRU LAPEDATU D. ministru Lapedatu mi-a declarat că lucrările Sinodului eparhial din Cluj au decurs în perfectă armonie și că desbaterile s’au ținut la nivel parlamentar. Episcopul Ivan a făcut dovada unei inteligente conduceri și a unui tact deosebit, reușind să întrunească pe toți intelectualii, indiferent de culoare politică, în opera comună de prosperare a bisericii. Cu privire la ieșirea Statusului catolic contra d-sale, am obținut de la d. ministru. Următoarele declarații: Sunt surprins că Statusul catolic afirmă că am avut tratative cu el și că le-ași fi denunțat, însă în realitate eu am cerut în mod oficial, în Urma interpelării"" rr. Statusului să prezinte actele și procesele verbale precum, și, lista membrilor și regulamentele. Le-am primit pe toate însoțite de un memoriu, prin care Statusul afirmă că este în legalitate. Eu însă m’am convins că Statusul este în ilegalitate, căci a schimbat regulamentul din UM3. în T\ T 4 nT7TV â T'T t U. LATL1AA 1 U anul 1922, fără avizul guvernului și a funcționat deci pe baza unui regulament clandestin. CLOPOȚEL Pregătiri pentru igrinirm sirorasik lisparai BELGRAD. Consiliul de miniștri a numit o comisiune compusă din profesori universitari dr. Cirovici, directorul general al muzeelor naționale, dr. Vasici și dr. Petrovici, care să întocmească planurile pentru amenajarea mănăstirei istorice „Jicea“ unde urmează să se încoroneze la toamnă perechea regală a Iugoslaviei. ziarul „dimin ” cupom BE PRE1 £ SERm Va No. 20 Strângeți aceste cupoane Adunând 99 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferate erauit de ziarul „DIMINEAȚA“ i *