Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)

1924-05-09 / nr. 6283

4- BUCUttm Sărindar 9-11­8 pagini Mat In 1304 dg Const MILLE Lecția unui dom Citesc în ziarele vieneze că mai alele trecute a fost inaugurat în orașul austriac Linz, noul dom, ale cărui proporții rezultă din ur­mătoarele date: Aproape o supra­față de patru mii două sute de metri patrați. Are o lungime de o sută treizeci de metri, o lățime de șaizeci metri. Oferă loc pentru douăzeci de mii de credincioși. Turnul e de 134 metri, numai cu 6 metri mai puțin decât are tur­nul Sfântului Ștefan din Viena. Construcția acestui uriaș monu­ment a durat 62 de ani. Și nici războiul, nici criza grozavă ce i-a urmat în Austria, nici prăbușirea coroanei, nu au putut împiedeca desăvârșirea lui... ...Și acum, toate aceste amă­nunte, atât de interesante ca un fapt divers, ce caută ele aci în fruntea ziarului nostru? Ei bine, locul lor este aci, pentru că opera aceasta, de proporții cum nu s’a mai văzut în Europa în ultimii cincizeci de ani, cum numai cre­dința trecutului îndepărtat ne-a lăsat moștenire altele similare, este un exemplu, care trebuie să ne facă să medităm și să ne lu­mineze unele greșeli ne cari le-am comis. Viața unui popor, nu poate fi întreruptă, nici viața lui morală, nici cea materială. Sub cuvânt că nu are mijloace suficiente, nu este admisibil, fiindcă nu este bi­ne, fiindcă este extrem de păgubi­tor, ca toate lucrările utile des­­voltărei lui, toate lucrările nece­sare întreținerei jertfelor făcute și operelor îndeplinite de predece­sori, să fie amânate, pe un ter­men nedeterminat până când se ruinează, se prăpădesc și vor în­semna deci o risipă, acolo unde se credea că se face o economie. Nimeni nu a urmat această me­todă a noastră. Nici Franța care a avansat o sută de miliarde pen­tru reconstrucții și care nu a lă­sat ca lucrările utile desvoltărei și întreținerei oricărui monumen­t să fie amînate, nici Belgia care a procedat la fel, dar nici țările în­vinse. Despre Germania se știe că a profitat de scăderea mărcei pen­tru a-și reface tot utilajul econo­mic, nerfecționându-i, dar și ne­norocita Austrie, redusă dintr’un mare imperiu la un stat mititer, neavând nici cu ce se alimenta, redusă multă vreme la pomana străinătății, nu a neglijat să-și în­­treție vechile construcții, ba mai mult, a întreprins între altele o lucrare de electrificare a căilor sale ferate, care este una din cele mai grandioase proectate în acest sens în Europa. Cine a fost la Viena știe că pavajul a fost între­ținut, apa a curs, clădirile publi­ce sunt întreținute perfect și, un­de e nevoie, se clădesc altele noi. Ba statul, ca și în Germania, se îngrijește să construiască locuin­țe pentru nevoiași. Și acum con­siderați știrea că și uriașul dom din Linz a fost dus la bun sfârșit. Desigur că și cu mijloace private, — dar cine se gândește să scu­tească inițiativa privată dela noi, de răspunderea pe care o atribue mai mult statului, ca unul care la noi, a făcut mult pentru a pa­raliza Inițiativele private?! Ce este mai trist, este că poli­tica aceasta de economii, urmată la noi, mulțumită căreia de exem­plu acum abia înlocuim unele po­duri de cale ferată și nu am fă­cut nimic încă pentru adaptarea întregei rețele la nouile condițiuni politice și economice, nu ne-a ser­vit la nimic. Suntem singura țară care după urma deprecierei mo­­netei noastre, nu numai că nu am profitat nimic, dar am suferit per­­deri enorme, fiindcă prin pome­nitul sistem de economii și reduși la propriile noastre piețe, am con­tribuit la deprecierea monetei, în cea mai mare parte pe seama noastră. Am așteptat până când totul s’a apropiat și trece chiar de paritatea aurului, pentru ca să ne gândim, căci suntem încă în faza gândirei, a începe acolo unde dacă începeam de acum pa­tru ani, și puteam începe, căci a­­tunci puteam avea și concursul capitalului străin, eram de mult gata și trăgeam în plin toate a­­vantagiile ce ar fi decurs din fruc­tificarea vieței economice, prin înzestrarea ei cu mecanismul e­­sențial de care are nevoie. Așa-i că domul din Linz, con­ține o morală? B. BRĂNIȘTEANU Eșuarea tratativelor ruso-olandeze Haga. 7. — O na ftă diecip­­lă a guvernului olandez a­­nunță că delegația olan­deză care a negociat la Berlin cpt delegația sovie­tică s-a înapoiat fără nici alm rezu­ltat, de­oarece Kresîmski a declarat că orice discuție e imposibi­lă pe baza propusă de de­legația olandeză care ce­ruse plata vechilor dato­rii ruse. Im Hi­ni ssiiiit la Hai CONSTANTA. 7. — Eri diminea­tă a sosit în rada portului nostru corabia Sf. Gheorghe sub pavilion rus venind din Varna ca. 80 vagoa­ne ghindă. Autoritățile noastre. Conform or­dinelor primite din București, au interzis acostarea vasului în port Vasul a plecat spre Rusia. Arestarea unuia iin iii Iii Rin BERLIN. 6. — Zilele acestea a fost arestat la Muenchen, Guen­ther Brand, complice al asasini­lor lui Rathenom. Brand este fost ofițer de marină și membru al or­ganizației Consul, germani. _L Oglinda zilei Incendiile Au ars depozite la Constanța Ziarele — ce păziți aici? — Să nu dea foc și Mării Negre. Suveranii României în Elveția - Primirea și recepția de la Berna -Primirea la palatul federal PALATUL BERNA. 6 Mai. 1921. — Pentru prima oară Elveția primește oficial un Suveran european. In tot orașul domnește animație extraordinară și din toate părțile vin trenuri ticsite de public și invitați. Hotelurile sunt suprapopulate, iar la toate vitrinele se pot vedea por­tretele Suveranilor. La legația română din Schlossen­­strasse, au fost rezervate aparta­mente Suveranilor, iar restul suitei urmează a fi găzduit în hotelul Bel­levue Palace. Guvernul elvețian a desemnat ca atașați pe lângă Suverani pe d-nii colonel Bicdler, Goumoens și von Schwartzenbach. Armata elvețiană nu posedă alt grad mai mare ca cel de colonel de divizie. De cu seară a sosit în Zurich, d-l Petrescu­-Comnen, ministrul nostru la Berna spre a întâmpina pe Suverani. ln Trenul regal român a intrat gara Zurich la orele 8 dim. Suveranii au fost salutați de auto­­ritățile cantonate și de studenții ro­mâni din Zurich. Ministrul plenipotențiar al Româ­niei la Berna, și atașații militari, au luat loc în trenul regal care după câteva minute a plecat spre Berna. Suveranii erau î­­­nsoțiți de d-nii Duca, Mișu, di-nele Mavrodi și Pro­­copiu, precum și de doi adjutanți. DECORAREA ORAȘULUI Capitala Elveției n’a primit până acum un mod oficial pe nici un su­veran, și de aceea primirea de azi se face cu o deosebită solemnitate. La ferestre și pe străzi, profuziune de drapele tricolore alături de cele elvețiene. Peronul gărei Centrale, splendid pavoazat, s-a aranjat un salon spe­cial de recepție. Sunt de față spre a saluta pe Su­verani­i federației Chouard președintele con­elvețiene, Mussin vice­președintele confederației. Motha consilier federal pentru afaceri străine. Heberling Schulten con­silier­­ pentru economia publică, autoritățile cantonale, d. de Salis ministrul Elveției la București, pre­cum și un public numeros. SOSIREA O companie din regimentul 33, cu bazică și drapel, dă onorurile. In sunetele imnului regal român la orele 11 fix trenul regal intră în gară. Sosirea e salutată cu 101 tu­nuri. Primul descinde din vagon Rege­le, care salută foarte cordial p. d. Chouard președintele republicei, iar apoi descinde Regina căreia un co­mitet de doamne îi oferă un bursirer de flori. Regele împreună cu si celencîul de >*" volie Președintele șeful sta-FEDERAL titlul major trec în revistă compa­nia de onoare. Cortegiul se formează apoi în mo­dul următor: SPRE LEGAȚIE Regele ia loc într-un automobil militar deschis, împreună cu d. Chouard președintele republicei. In al doilea automobil urmează apoi Regina cu d. Mussin vicepreședin­tele confederației apoi d. Duca cu d. Motha consilier pentru afaceri străi­ne, iar în alte două automobile d. Mișu cu d. Schulten consilier econo­mic și în sfârșit d. Comnen minis­trul nostru la Berna cu d. de Salis ministrul Elveției la București. Cortegiul este escortat de un es­­cadron de cavalerie elvețiană în mare ținută, încet abia răzbătând prin mulțime cortegiul traversează Piața apoi Laubenstrasse și se o­­prește la palatul legațiunei române din Schlosserstrasse." Aici vor fi găzduiți d-na Mavrodi și d. maior Suveranii, Skeletti adjutant de­­ ♦*" D. Mișu, Duca și ceilalți din suită s’au instalat în apartamentele re­zervate la Bellevue Pallace. RECEPȚIA DE LA PALATUL FEDERAL BERNA. 7 Mai. — După o jumă­tate oră la orele 12 fără Suveranii însoțiți de suită un steri pornesc spre Palatul federal. Minunata clădire a Pal­'­tului fe­deral este admirabil pavozală. De­­alungul imensei scări de marmoră sunt înșirați heralzii elvețieni, cari fac gardă de onoare, înveștmântați în mantilele albe și roșii, iar în mâini cu buzdugane svițerii“ au o înfățișare foarte pitorească. La intrarea principală 22 heralzi poartă pe mantilele lor emblemele celor 22 cantoane elvețiene. Pe drum spre Palatul Federal, mulțimea ovaționează îndelung pe Suverani cari mulțumesc surâzând. In momentul când cortegiul se o­­prește in fața Palatului federal, pe turnul din fața palatului se înalță tricolorul român. Muzica militară intonează imnul regal. La descindere din automobile, Suveranii sunt salutați mai întâi de cancelarul Steiger însoțit de S. Trischer ministru plenipotențiar, șe­ful protocolului. Urmați de suită Suveranii urcă scările salutați de heralzii înșirați de-a lungul sedrei. La intrarea în Palat, așteaptă de d. Chorier consilier federal la departamentul războiului (fost anul trecut președintele republicei) fac o vizită Suveranilor, pe cari îi înso­țesc apoi în vizitarea orașului. Mai întâi cortegiul se oprește la vechia primărie a orașului unde sunt salutați de consiliul comunal apoi Suveranii se opresc la groapa urșilor Bernei. O lume imensă a fă­cut cerc în jurul Reginei care a a­­runcat pâine urșilor. Ultima vizită s-a făcut la cazăr­mile orașului. Aici d. Choirer a prezintat Suve­ranilor pe ofițerii superiori și a ex­plicat cum funcționează școala de recruți, după sistemul democratic al armatei de miliții școlilor de cavalerie Elevii și ofițerii au făcut apoi câteva exerciții hipice foarte reușite. Imediat apoi Suveranii și suita au vizitat în automobile cartierul vechi al Bernei. Catedrala și muzeul, iar apoi, la orele 5, au luat parte la un garden party, dat în onoarea Suve­ranilor de d. Salis ministrul Elveției la București. Se afla de față toată elita, autori­tățile și reprezentanții presei. Corpul diplomatic a fost prezentat Suveranilor la orele 7.30 d. a. în pa­latul legației. Suveranul a fost la­ Vice-președintele confederației jutat, de Nunțiul papal, decanul cor­pului diplomatic, iar prezentările au fost făcute de d-nii Tnitcher minis­trul plenipotențiar, de șeful proto­colului și de ministrul nostru la Berna. DINEUL DE GALĂ In marea sală de festivități a Pa­latului federal a avut loc la orele 8 fără un sfert un mare dineu de gală oferit în cinstea Suveranilor de d. Chouard președintele republicei el­vețiene. In afară de întreaga suită a Su­veranilor, se mai aflau de față mem­brii corpului diplomatic: Sir Erik Drummond, secretarul Ligei Națiu­nilor, Albert Thomas fostul minis­tru al muncei și conducătorul birou­lui internațional al muncei din Ge­neva, directorii Institutelor Interna­ționale de căi ferate și reprezentan­ții autorităților. La șampanie primul toast l'a ri­dicat d. Chouard președintele repu­blicei care închină pentru națiunea și Suveranii României D. CHOUARD Președintele Elveției D. MUSSY ANUL XXI - NO. 0283 Tineri 9 Mala 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei In­strfti­ft Sato consiliul federal In­corpore, îm­preună cu înalții demnitari ai sta­tului, ca președintele adunărei na­ționale Evequez, Simon președintele Statelor, împreună cu vice­cancela­rul, etc. După recomandările de rigoare și o scurtă alocuțiune de bună venire a președintelui republicei. Suveranii se retrag. Cu același ceremonial Suveranii se înapoiază la legație unde iau parte la un dejun intim oferit de d. Petrescu Comnen ministrul nostru la Berna. * VIZITAREA ORAȘULUI La orele 3 d. a. d. Chouard preșe­dintele republicei, însoțit de vice­președintele rennh­.v .i di. Massen și Răspunde Regele care mulțumește pentru primirea făcută care va con­tribui la strângerea relațiilor din­tre cele două țări. Urmează o strălucită recepție la care iau parte autoritățile locale și fruntașii industriei. * Dimineață Suveranii vor pleca la Ementhal __________I. NEDELEA PODUL MO NT BLANK ABONAMENTE IN ȚARA Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei Siehî ISO Sdé. É Datoria noastră de răsboi La cat se ridică ea în Ang­ia, Franța, Ita­lia și Statele­ Unite Propuneri și posibilități de achitare De la angajarea noastră in marele răsboi până la sfârșitul campaniei de la Budapesta, România a con­tractat în statele mari lângă cari a dus campania, diferite împrumu­turi pentru armament, muniții și a­­provizionări alimentare necesare armatei. Acele împrumuturi sunt dela stat la stat și constitue datoria noastră de răsboi. Aranjarea achitărei acelei datorii a fost condiționată de guvernele noastre de încasarea despăgubiri­lor de răsboi ce urmează să ni se atribue definitiv din reparațiunile cerute foștilor inamici. CE DATORIE DE RĂSBOI AVEM Calcularea acelei datorii a fost făcută în fiecare din cele patru state creditoare, de către repre­zentanții autorităților respective. S’a stabilit astfel că datoria noastră de război se cifrează la circa 193 milioane franci către Franța; patru milioane lire sterli­ne către Anglia; 183 milioane lire italiene către Italia și 12 milioa­ne dolari către Statele­ Unite. In total, după valuta de azi, datoria noastră de război s-ar urca la vre-o douăzeci miliarde și un sfert lei. Intr’un articol recent spuneam că guvernul englez a propus cel­ui român prin d. Titulescu un aran­jament în privința datoriei de răs­boi ce o avem în Anglia. După a­­cea propunere, dacă România ar achita partea de despăgubiri cuve­nite societăților de petrol, cu capi­tal englez dăunate cu ocazia dis­trugerei din 1916 a sondelor pe­trolifere. Anglia ar renunța la da­toria noastră de răsboi către ea, luîndu-și în acelaș timp angajamen­tul de a stărui pe lângă celelalte state ce nu sunt creditoare pen­tru furnituri de răsboi, să procede­ze și ele la fel. Am mai spus că d. Titulescu a fost autorizat de guvernul nostru să trateze, cu cel englez în aceas­tă privință. POSIBILITĂȚI DE ACHITARE Presupunând că propunerea gu­vernului englez n’ar fi primită și de către Franța, Italia și Statele­ Uni­te, ar urma să așteptăm până ce ni se vor fixa definitiv sumele cu­venite din reparațiunile cerute foș­tilor inamici și după aceea să a­­ranjem felul de plată al achitărei datoriei noastre de răsboi și către cele trei state creditoare. C. Lucrările sinodului eparhial din In­ Declarațiile d-lui Lapedatu CLUJ. 6. — In ședințele ținute Luni de sinodul eparhial, s’au des­­bătut și aprobat aproape toate ra­poartele generale, ale consistoriu­­lui. Sinodul a autorizat consisto­­riul, sa continue organizarea și în­­chegarea notrei eparhii a Clujului. In ședința de aseară, s’a luat act de introducerea calendarului sta­bilit de Sinod și s’a deliberat asu­­pra­ averilor ce sunt comune epar­hiei Clujului și arhidiecezii Sibiu­lui. Sinodul, a fost viu’ impresionat de faptul că arhidieceza, refuză li­chidarea averilor, și a apelat la ultima rațiune, cerând congresului să institue Un arbitraj dintre mem­bri eparhiilor neutre, din Oradea- Mare, Arad și Caransebeș. ZIDIREA CATEDRALEI Azi dimineață, Sinodul a ținut o ședință festivă, în­ care s’a desbă­­tut chestia zidirii catedralei. Ra­portor a fost însuși ministrul cul­telor, d. Alexandru Lapedatu’, în calitate de deputat al Sinodului. Ministrul a fost primit cu una­nime și îndelungate aplauze, la tri­bună. Ministrul a declarat că lu­crările, începute anul trecut, de e­­dificsie și estecLmlei oirtodoxe- con­­tinuă, în cele mai avantajoase con­diții și că sumele necesare sunt garantate pentru anul acesta, ast­fel că, probabil,­ se va ajunge până la acoperiș, «B construcția. Sinodul a votat, cu’ unanimitate, mulțumire și recunoștință episco­pului Ioan’ și consistorului. Toți membrii Sinodului, în frun­­te cu episcop și ministru s’au tran­sportat apoi la parcul Cuza Vodă, la locul de zidire, ît­ afara altaru­lui și s’a și­ fotografiat, împreună cu arhitecții și lucrătorii, eterni­­zându-se astfel momentul ajunge­rii zidirii la pământ. Ședințele Sinodului vor Continua și mâine cu­ chestia înființării se­minarului și alegerii asesorilor. D. ministru Lapedatu a plecat cu acceleratul de șapte jumătate. DECLARAȚIILE D-LUI MINIS­TRU LAPEDATU D. ministru Lapedatu mi-a decla­rat că lucrările Sinodului eparhial din­ Cluj au decurs în perfectă ar­monie și că desbaterile s’au ținut la nivel parlamentar. Episcopul Ivan a făcut dovada unei inteligente conduceri și a unui tact deosebit, reușind să în­trunească pe toți intelectualii, in­diferent de culoare politică, în o­­pera comună de prosperare a bi­sericii. Cu privire la ieșirea Sta­­tusului catolic contra d-sale, am obținut de la d. ministru. Următoa­rele declarații: Sunt surprins că Statusul catolic afirmă că am avut tratative cu el și că le-ași fi de­nunțat, însă în realitate eu am ce­rut în mod oficial, în Urma inter­pelării"" r­r. Statusu­lui să prezinte actele și procesele verbale precum, și, lista membrilor și regulamentele. Le-am primit pe toate însoțite de u­n memoriu, prin care Statusul afirmă că este în le­galitate. Eu însă m’am convins că Statusul este în ilegalitate, căci a schimbat regulamentul din UM3. în T\ T 4 nT7TV â T'T t U. LATL1AA 1 U anul 1922, fără avizul guvernului și a funcționat deci pe baza unui regulament clandestin. CLOPOȚEL Pregătiri pentru igrinirm sirorasik lisparai BELGRAD.­­ Consiliul de mi­niștri a numit o comisiune compu­să din profesori universitari dr. Cirovici, directorul general al mu­zeelor naționale, dr. Vasici și dr. Petrovici, care să întocmească pla­nurile pentru amenajarea mănăsti­­rei istorice „Jicea“ unde urmează să se încoroneze la toamnă pere­chea regală a Iugoslaviei. ziarul „dimin ” c­up­om BE PRE1 £ SERm V­a No. 20 Strângeți aceste cupoane Adunând 99 de cupoane con­­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferate era­­uit de ziarul „DIMINEAȚA“ i *

Next