Dobrogea Nouă, septembrie 1955 (Anul 8, nr. 2212-2237)
1955-09-01 / nr. 2212
o Ridicarea nivelului politic, condiție esențiala în munca de viitor a cadrelor didactice In anul școlar 1954—1955 cadrele didactice din raionul Hîrșova, muncind bine au reușit să facă din școli adevărate focare de educație și cultură, imprimînd elevilor o nouă concepție, dezvoltîndu-le dragostea de învățătură, de muncă, de patrie și avutul obștesc. Toate acestea se datoresc faptului, că în anul trecut secția de învățămînt a sfatului popular raional, a privit cu mai mult simț de răspundere problema procesului de învățămînt, ea a știut să ceară și să folosească ajutorul cabinetului pedagogic și al secției de învățămînt a regiunii, fiind ajutată și sprijinită nemijlocit de către comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional. Un prețios îndrumar în ridicarea calificării profesionale, fără îndoială l-au constituit colectivele pedagogice, cursurile de pregătire a cadrelor didactice cît și studiul individual. Studierea și însușirea temeinică a celor mai avansate metode pedagogice, a constituit de asemenea cheia acestor succese. In anul trecut, preocuparea de frunte a cadrelor didactice din raionul Hîrșova, a fost aceea de a realiza cu succes cuprinderea în școli a tuturor copiilor de vîrstă școlară din satele și comunele raionului Pătrunse de această sarcină de răspundere, cadrele didactice din satele și comunele Elena Pavel, Războeni, Gîrliciu, Crucea, Pantelimonii de Sus, Dulgherii și altele au reușit să realizeze planul la invațămintul obligatoriu cu 100 la sută. Aici, directorii de școală, învățătorii, și celelalte cadre didactice au știut sa folosească ajutorul organizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a deputaților și a celorlalte organizații de masă și împreună, printr-o muncă de lămurire, mergînd în casele cetățenilor.1 au reușit să cuprindă în anul de învățămînt, pe toți copiii de vîrstă școlară. Un viu exemplu La constituit învățătoarea Natalia Giurdea, din Topalu, care deși s-a dus din repetate ringuri la cetățeanul Ion Avram spre a-l lămuri să-și trimită copilul la școală, n-a cedat îndărătniciei acestuia și după ce a discutat cazul în consiliul pedagogic, împreună cu alți cîțiva învățători, a mai făcut o vizită respectivului cetățean, reușind astfel să-l înduplece. Cu toate acestea au fost însă cadre didactice, care au privit cu mai puțin simț de răspundere cuprinderea în învățămînt a tuturor copiilor de vîrstă școlară. Faptul că în comuna Ghinilăvești cadrele didactice și tovarășul Vasile Gherman, directorul școlii de 7 ani, n-au privit, cu seriozitate această problemă, a făcut ca un număr de 79 copii să rămînă în afară de școală. Situație asemănătoare se constată și în comuna Casimcea și altele. Atitudinea aceasta va trebui să dea de gîndir secției de învățămînt în anul școlar la începutui căruia ne aflăm. îmbucurătoare succese au obținut cadrele didactice din raionul Hîrșova și în problema îmbunătățirii procesului de învățămînt. In comparație cu anii trecuți exigența cadrelor didactice fată de pregătirea elevilor a crescut cu mult învățătorii și profesorii și-au pregătit bine lecțiile, folosind materialele didactice ajutătoare, respectînd programa analitică, făcînd mai atractive predările lecțiilor. Cu succes a aplicat tovarășul Tănase Vasile din Războeni, metoda fonetico-analitico-sintetică precum și îndrumările din metodica citirii, reușind astfel ca cei 35 de elevi ai clasei I-a să citească corect, curent și expresiv să explice sensul cuvintelor mai grele și să poată povesti apoi pe dinafară lecția Aceleași metode le-au întrebuințat și tovarășii învățători Constanța Voineag, din Topalu, Socrate Onab din Calfa, Eufrosina Mocanu din Gîrliciu, Gheorghe Pușcași din Dulgheru și alții. Unele cadre didactice însă au privit cu superficialitate însușirea materiei de către elevi. Așa s-a întîmplat în clasa tovarășului Ilie Nicolae din Topalu unde la sfîrșitul anului elevii citeau prost, fără să cunoască elementarele reguli ortografice, neînțelegînd sensul unor cuvinte. Aceeași nepăsare s-a văzut și la tovarășele Georgeta Bucureșteanu din Sîrbeni, Maria Pîrvu din Casimcea, Maria Vlad din Topologu, Anica Andrei din Horia și Maria Mureșan din Capidava In vederea înarmării elevilor cu priceperi și deprinderi practice, la școala din Războeni, tovarășul Tănase Vasile, a susținut în fata elevilor numeroase lecții cu conținut practic, lecții ajutătoare, făcînd totodată experimentări pe lotul școlii, imprimind astfel elevilor deprinderea de a cultiva și de a îngriji animalele și păsările. Aceleași preocupări le-au avut și cadrele didactice ale școlii din Hîrșova, care împreună cu elevii, au făcut o răsadniță semicaldă cu 1000 de ghivece nutritive, în care au însămînțat zarzavaturi de tot felul Tot astfel și elevii școlilor din Horia, Calfa și altele cu ajutorul învățătorilor au căpătat deprinderea unor serii de îndeletniciri practice ca: însămînțatul în pătrat al unor culturi cerealiere, sădirea de leguminoase, plantarea de puieți, altoirea pomilor fructiferi, viței de vie, etc. In lumina celor arătate mai sus, se poate spune că într-adevăr cadrele didactice din raionul Hîrșova, în comparație cu anii trecuți, au făcut serioase progrese în munca procesului de învățămînt. Totuși mai sunt încă o serie de lipsuri, care nu fac decît să umbrească realizările dobîndite pînă acum. Mai sînt cadre didactice, învățători și profesori, care nu caută să-și ridice nivelul profesional. Faptul că mulți dintre elevii care au terminat anul acesta școala de 7 ani n-au putut reuși la examenul de admitere la școala medie explică superficialitatea cu care ei au fost instruiți. O altă latură a lipsurilor care se mai resimt în munca cadrelor didactice este și aceea a scăzutului nivel politic. Învățătorii și profesorii din raionul Hîrșova nu citesc și nu studiază materialul ideologic. Aceasta s-a observat și în recenta consfătuire, unde puține cadre didactice au luat cuvîntul să critice și să ajute secția de învățămînt raională. Lipsa unui nivel politic ridicat se reflectă și în felul de a munci al multor învățători, și profesori. De aici se explică și faptul că în școlile raionului Hîrșova organizațiile U.T.M. și de pionieri nu-și trăiesc intens viața. Tot de aici pleacă și o serie de confuzii pe care cadrele didactice le comit în expunerea lecțiilor. Fără o orientare politică, fără însușirea materialului ideologic, cunoașterea și adîncirea hotărîrilor partidului și guvernului, cadrele didactice din raionul Hîrșova nu vor reuși să desfășoare un învățămînt de calitate, nu vor reuși să formeze elevilor o conștiință nouă, socialistă, o educație sănătoasă, o atitudine demnă fată de cuceririle poporului, față de patrie, de construirea unei vieți libere și fericite. Paralel cu studiul profesional, condiție esențială în desfășurarea cu succes a noului an de învățămînt, cadrele didactice din raionul Hîrșova, vor trebui să-și cristalizeze o orientare politică de pe poziția clasei muncitoare. Trăirea intensă a unei vieți politice, folosirea cu mult curaj a armei criticii și autocriticii, trainica legătură între școală și familie, iată numai cîteva din sarcinile imediate care stau în fața cadrelor didactice din raionul Hîrșova. Dragostea față de patrie, de partid, de regimul și poporul nostru, dragostea față de realizările și cuceririle poporului, atitudinea nouă față de muncă și bunul obștesc, educarea în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, sunt sentimentele cele mai frumoase pe care învățătorii, și profesorii vor trebui să le sădească în conștiința copiilor oamenilor muncii, din raionul Hîrșova. In istorica sa cuvîntare la primul Congres al învățătorilor din R.P R., tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, spunea : „învățătorul trebuie să-l educe pe elev în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, în spiritul luptei împotriva dușmanilor interni și externi al regimului de democrație populară. Învățătorului îi revine un rol de seamă în lămurirea țărănimii muncitoare asupra avantajelor mecanizării agriculturii, al întovărășirilor de lucru în comun a pămîntului, asupra superiorității gospodăriilor agricole colective. învățătorul trebuie să fie exemplu în îndeplinirea obligațiilor cetățenești față de stat și să lumineze țărănimea muncitoare asupra obligațiilor patriotice de a respecta cu sfințenie legile Republicii Populare Romîne, mobilizînd țărănimea săracă și mijlocașă la lupta împotriva chiaburimii — exploatatoarea țărănimii". Ținînd cont de aceste prețioase învățăminte urmînd calea luminoasă pe care partidul ne îndrumă, să facem din învățămînt o școală înaltă menită să pregătească omul celei mai avansate culturi, constructorul și apărătorul de nădejde al minunatelor cuceriri ale poporului înfăptuite după înțeleaptă politică a partidului nostru. I. DRAGANESCU I IKMLBIIiIBliiinilIIBIinUIKnil iiiHmiiininin IIIBR-BfBIIIIOTMIRIBIIIIIBIiW'IÍIMIMIIiHÍÍ gP'Wü DOBROGEA NOUA Nr. 2212 In ziua aceasta școlile își vor deschide iarăși ospitaliere porțile. Sălile luminoase, unele nou construite, prin care soarele își va trimite razele din belșug, săli spațioase, văruite proaspăt, împodobite sărbătorește vor găzdui iarăși copiii oamenilor muncii, ai țăranilor muncitori din regiunea noastră. Elevii se vor întîlni iarăși cu învățătorii și profesorii lor dragi, părinții lor spirituali. Zile de-a rîndul în consfătuirile ce au avut loc în toată regiunea, învățătorii și profesorii au discutat și soluționat o serie întreagă de probleme, probleme menite să dea un nou avînt procesului de învățămînt în anul școlar ce se începe. In pagina de față sînt cuprinse aspecte din cele discutate în unele consfătuiri, metode și învățăminte ce vor face ca în anul acesta școala să-și trăiască și mai din plin viața. BUCURIE Din cătunul deșteptat în zori Au venit aici in mica haită Un bătrîn și trei mlădii feciorite se duc la-nvățătură-naltă. Stau de-un ceas cu ochii duși în zări, Parcă-n ciudă trenul nu mai vine; Lung îți pare timpu-n așteptări, Cite gînduri calea nu-ți aține ! Cînd și cînd mai cată-n spre cătun Cei copii plecați la-nvățătură. Rîde-nvățătorul lor cel bun: „Ori vi-i dor de-acum de bătătură ?“ Șuier lung s-a revărsat în văi inimile purice li-s strinse: „De-acum vine trenul măi flăcăi..."" Genele bătrînului îl prinse: „Țineți minte și să nu uitați. Nu-mi umbriți întîia bucurie Cît mai bine acolo să-nvățați. De cătunul nostru să se știe...“ Un alt șuier peste văi pluti Trenul se pierdu în larga zare Străbătind întinsele cîmpii Către Capitala țării-n floare. Ici în haită zările serutînd A rămas bătrînu-n priveghere Luminat de fericitul gînd : „Are azi întîia mingîiere“. După azit-amar cit a slujit ln cătunul depărtat de haltă Pentru prima oară s-au pornit Trei elevi la-nvățătură-naltă. Deapănă de-acum in amintim Anii încercărilor deșarte: „Geaba-ngenunchi am ieri pe la zbiri Laibă și cătunul drept la carte...“ Sta bătrînul zările scrutind Bucuria-i înflorea pe față Ș-a plecat sălășluit de un gind : „Nu m-am irosit degeaba-n viață“. I. DOCHERU imiWRILM ÎN IW» ------------ Pentru o cît mai largă popularizare a metodelor noi este o mîndrie pentru raionul Negru Vodă că a reușit în anul de învățămînt ce a trecut să școlarizeze la ciclul I copii în procent de 98%. Multi învățători și profesori s-au călăuzit în munca lor, de învățătura pedagogiei științifice, care arată că metodele de învățămînt nu se cumpără — acestea trebuie create și dezvoltate. Procedeele noi care au reieșit din discuțiile purtate în special pe secții, în recenta consfătuire, au arătat preocuparea intensă a cadrelor didactice pentru a-și ridica prin orice mijloc calificarea profesională. Acum, cînd pedagogia nu mai este elaborată din birou, cînd a devenit o știință, cînd datele ei se bazează pe practică, peexperiență, nu putem să nu ținem seama de metodele noi de muncă izvorîte din practica vieții școlare. Procedee noi arătate de tov. Petrescu ca : explicarea cuvintelor care nu-și au sinonim prin tablou și ilustrații, păstrarea unui caiet special pentru a se trece în el viața scriitorilor și operele acestora, în așa fel încît oricînd elevul să se poată orienta asupra unui studiu literar, folosirea „operei ghicitoare” pentru fixarea cunoștințelor (se citește un fragment și se cere elevului să identifice opera și autorul căreia aparține) — dovedesc utilitatea calificarea cadrelor didactice formelor de inițiate de partid și guvern, dovedesc că așa cum arată Kalinin, profesorul nu e numai un transmițător, ci asemenea unui burete care poate și trebuie să absoarbă din ce în ce mai multe cunoștințe. Concludente tot în acest sens, sunt următoarele cîteva materiale didactice expuse la expoziția din cadrul consfătuirii: variate scheme alcătuite la gramatică, utilul album cu plicuri cuprinzînd poze rezervate diferitelor teme, în așa fel încît să poată oferi material ilustrativ pentru orice lecție precum și un nou material didactic foarte practic care să servească atît la operația adunării cît și scăderii (o bandă de carton numerotată de la 1 la.... și acoperită de sertărașe corespunzînd fiecărei cifre, mutîndu-se de exemplu sertărașul care acoperă cifra 5 și adăugîndu-se la cele 4 sertărașe, apare cifra 5 scrisă pe bandă. Astfel operația se desfășoară cît se poate de concret 4 sertărașe plus un sertăraș = 5, adică cifra care rămîne liberă pe bandă). Pe lîngă aceste succese, munca in învățămînt din raionul Negru Vodă a arătat că sunt încă multe lipsuri. Legătura aproape inexistentă cu familia a contribuit la procesul mare de copii ai ciclului II rămași neșcolarizați. Este foarte adevărat că rețeaua școlilor de ciclul II este încă neîndestulătoare în raionul Negru Vodă, însă printr-o muncă comună a învățătorilor și profesorilor se puteau convinge părinții să-și trimită copiii la ciclul II fie chiar și la o școală puțin mai îndepărtată. N-ar trebui să uite nici o clipă cadrele didactice că pe umerii lor apasă răspunderea pregătirii unor oameni luminați din mijlocul salelor noastre. Slabe rezultate s-au obținut de asemenea și la munca de alfabetizare — în special în comunele Albești, Osmancea, „23 August" și Dumbrăveni. Exemplul dat de tovarășii Ionescu Virginia din Tuzla, Teodorescu Elena și Teodorescu Ecaterina din Măgura, Munteanu Fiena din Curtipăfia, care prin conferințe afișe, articole la gazetele cetățenești și munca de convingere la domiciliu au obținut succese frumoase la munca de alfabetizare, trebuie să stea în fața învățătorilor și profesorilor care muncesc pentru luminarea acestor oamenii ținuți înainte vreme în întuneric. Mai există încă în învățămînt cadre didactice care nu-și fac planificarea la toate obiectele, care fac confuzii ideologice și științifice, care nu studiază metodicile, cadre didactice care mai folosesc metode burgheze de disciplinare ca : tiparul sau așezarea copiilor în ..banca neagră” — metode folosite de Turcu Elena sau cadre ca Popa Vochița din Cobadin care înapoiază elevilor lucrările scrise necorectate. Acestea sînt cadre care constituie o pată în activitatea didactică din acest raion și care produc indignarea în primul rind a părinților copiilor care au atîta încredere în școală. Toate aceste lipsuri se datoresc și secției de învățămînt a raionului Negru Vodă. Cîteva cazuri numai sînt îndeajuns ca să dovedească lipsurile acesteia în munca de tomn. De exemplu, tovarășa Volpea Ioana din Bărăganu a dovedit prin exempie că în anul școlar 1954—1955 n-a fost inspectată de nimeni de la raion. Cum reușește atunci secția de învățămînt din raionul Negru Vodă să generalizeze experiența pozitivă din învățămînt, dacă rezultatele unor profesori rămîn neobservate? Nu este oare aceasta o slăbire a muncii de îndrumare și control ?... Aceste cazuri care nu sunt singurele observate în recenta consfătuire, trebuie să fie un exemplu din care să învețe pe viitor atît secția de învățămînt a raionului respectiv cît și cadrele didactice pentru ca în viitor să nu se mai repete. M. BADIU i Consfătuirile cadrelor didactice simt un însemnat prilej de analiză a activității anului școlar trecut, de răspîndire a experienței pedagogice înaintate și, în același timp, de descoperire și înlăturare a lipsurilor ivite în munca unui an școlar. Necesitatea ridicării nivelului profesional și politic al cadrelor didactice și îmbunătățirea muncii instructiv-educative în școală au făcut ca anul acesta consfătuirile să-șî axeze obiectivele pe metodele și procedeele folosite de cadrele didactice în predarea obiectelor respective pentru ridicarea nivelului de pregătire al elevilor, înarmarea lor cu cunoștințe și deprinderi practice și întărirea educației lor patriotice. In lumina acestor obiective, activitatea desfășurată anul trecut pentru o cît mai bună organizare a procesului de învățămînt a fost analizată în consfătuire de către cadrele didactice din orașul Constanța, trăgîndu-se învățămintele necesare activității din anul școlar ce începe acum. Rezultatele obținute de profesori sau învățători ca Zamfir Georgeta, Modoi Gheorghe, Caragea Petre, Silion Estera, Paraschivescu Constanța sau Pragu Voichița au dovedit că numai pregătirea profesională și ideologică îmbinată cu o bună organizare și planificare a muncii aduce rezultate pozitive în munca didactică. Cadrele didactice care nu au dat importanța necesară pregătirii profesionale, organizării lecțiilor și folosirii unui bogat material didactic, care nu s-au străduit să îmbine cunoștințele predate cu practica vieții de toate zilele nu au reușit să înarmeze elevii cu necesarul de cunoștințe prevăzut în programă. Reliefîndu-se în consfătuiri lipsurile unor cadre didactice ca de pildă Cerchez Eugen, Maravela Ecaterina, Blindea Rada, Dumitrescu Rodica, Galacica Tatiana, Miulescu Maria, ele vor căuta să se îndrepte și, asemeni lor, și alte cadre didactice care se găsesc în aceeași situație. Studierea cu perseverență și continuu, calificarea cadrelor didactice prin cursurile fără frecvență, activitatea dusă de ele la cercurile pedagogice sau la colțurile pedagogice din școli vor duce la aplicarea, cu curaj de metode și procedee cît mai variate și adecvate specificului și conținutului secției Consfătuirile, în special cele pe secții, au promovat noi și felurite metode care, folosite cu pricepere de cadrele didactice, le vor încununa strădania cu succes. Iată de pildă, folosirea la un înalt nivel a metodei conversației, a dictării și analizei ortografice sau a planului expunerii la obiectul limba romina au dat rezultate minunate în activitatea profesorilor Banu Maria, Petroniu Victor, Puiu Enache. La geografie, lucrul cu harta, cu globul, suprapunerea hărților și mai ales folosirea diafitmelor, a excursiilor, reproducerea fenomenelor geografice din nisip sau argilă au adus rezultate frumoase în activitatea profesorilor Datcu Gheorghe, Comăneanu Aurelia și Scondănescu Rodica. Legarea cunoștințelor teoretice cu practica la o serie de obiecte și, mai ales la științele naturii, fizică, chimie, s-a dovedit a contribui din plin la temeinicia cunoștințelor însușite de elevi. In acest sens, consfătuirea a arătat rodul activității matematicii extrașcolare, în cercuri, care a dat rezultate minunate la concursul matematic pe țară, unde au fost premiați elevi ca Roitman Avram sau Cristea I. și alții. Rezultate frumoase s-au obținut și în predarea fizicii și chimiei, folosindu-se metoda demonstrativă a muncii de laborator, legînd permanent cunoștințele de practica vieții. La S.M.B. nr. 1 elevii au fost îndrumați să construiască aparate cu motoare electrice, cumpăna zidarului, reostat cu manetă, iar la școala nr. 15 elevii au aplicat cunoștințele căpătate la instalarea unei sonerii în școală, prize, becuri electrice, precum și în construirea de diferite aparate. Scoțînd în evidență aceste metode, consfătuirile și-au îndeplinit rolul de promovare a celor mai bune metode, pentru a le generaliza. S-a dovedit practic că pregătirea loturilor experimentale pe lîngă fiecare școală prilejuiește complectarea cunoștințelor la științele naturii, verificarea lor în practică. Activitatea elevilor pe loturile experimentale înarmează pe elevi cu noile metode de lucru în agricultură, le trezește dragoste și interes pentru această muncă. Consfătuirile nu au dezbătut îndeajuns necesitatea amenajării de loturi experimentale. Un singur exemplu frumos: tovarășul Iacobescu Nicolae care a muncit cu drag împreună cu elevele la procurarea semințelor din iarnă, la încercarea puterii lor de germinație, continuînd munca efectrv pentru a observa dezvoltarea fiecărei plante, putînd astfel să tragă concluzii asupra îmbunătățirii culturilor. S-a trecut ușor peste dezinteresul celorlalte cadre didactice care deși au avut condiții în școlile unde funcționează nu s-au preocupat de acest lucru și, mai ales, acelea care deși au început o oarecare activitate pe lot nu au continuat-o din neglijență. Secțiunea de învățămînt în referat și prin discuții trebuia să accentueze necesitatea organizării activității pe loturile experimentale sau colțurile vii, să arate lipsa de interes a unor cadre didactice care de altfel trebuiau îndrumate și trase la răspundere încă din timpul anului pentru acest fapt. Un deosebit accent trebuia să fie pus în aceste consfătuiri pe activitatea desfășurați în secția de lucrări practice, desen, muzică, ajutoare prețioase în deprinderea elevilor cu munca organizată, în dezvoltarea spiritului de observație, a simțului pentru frumos. Prin discuțiile create pe marginea referatelor prezentate de tovarășii Rădulescu L, Zanahil M. și Luțcan I, s-au dezbătut aceste probleme ; totuși ele trebuiau discutate cu toate cadrele didactice pentru a se putea demonstra ajutorul acestora în buna desfășurare a procesului de învățămînt la celelalte obiecte pecum și legătura ce trebuie să se realizeze între ție. Munca patriotică depusă de pîo» meri și elevi sau munca de sprijinire a cam» paniile agricole trebuia reliefată ca mijloc de întărire și dezvoltare a educației patriotice a elevilor, mijloc de cunoaștere a realității, de apropiere de oamenii muncii de pe ogoare și dezvoltare a simțului de prețuire și respect față de muncă. Restratul prezentat de tov. Stelian Dumitru despre „Rezultatele muncii de alfabetizare în anul școlar 1954-1955 și sarcinile cadrelor didactice pentru lichidarea neștiinței de carte, nu a născut discuțiile care ar fi soluționat această problemă care prezintă aritea părți negative în orașul nostru. Faptul că sunt condiții grele în desfășurarea muncii la alfabetizare este cunoscut de ani de zile, dar faptul că trebuie lichidat anul acesta cu neștiința de carte, chiar dacă ar impune un mare efort, acesa se pare a nu fi tot atît de cunoscut. Secțiunea de învățămînt trebuia să tragă la răspundere cadrele didactice care nu și-au îndeplinit angajamentul luat și pentru aceasta trebuia să controleze personal cu ajutorul unor colective special formate munca de alfabetizare și să nu se mulțumească cu rapoartele primite la secții. In consfătuire, trebuiau arătate metodele folosite de cei care au obținut rezultate frumoase și, dezbătînd aceste probleme, să se găsească căi sigure care vor duce la lichidarea neștiinței de carte anul acesta. Referatele prezentate în consfătuiri de tov. Dudă Ion, șeful secției învățămînt oraș și tov. Stelian Dumitru, inspector, au reliefat o serie de metode bune, de realizări și lipsuri, oglindind în general munca depusă de cadrele didactice anul trecut. In schimb, discuțiile duse pe marginea lor nu au ajutat cu nimic realizarea scopului consfătuirilor. A lipsit total spiritul critic și chiar autocritic din discuțiile celor putini înscriși la cuvînt. In general, s-a observat o rezervă din partea tuturor cadrelor didactice, poate chiar indiferență pentru problemele ridicate din referate. Aceasta se datorește în mare parte și faptului că organizațiile de partid din școli sau grupuri de școli nu au reușit să imprime o atitudine hotărîtă, un spirit critic cadrelor didactice care le-ar fi ajutat la înlăturarea negativului din muncă. De altfel, despre rolul organizațiilor de partid din școli sau grupuri de școli și ajutorul care trebuie să-l dea acestea colectivelor din școlile respective nu s-a amintit nimic în consfătuire. Cadrele didactice au început să înțeleagă rostul consfătuirilor, să găsească în ele metode de îmbunătățire a activității instructiveducative. Alături de oamenii muncii de la orașe și sate care-și sporesc eforturile pentru realizarea primului nostru plan cincinal, învățătorii și profesorii folosind experiența din munca lor, neprecupețindu-și timpul vor lupta să înarmeze tineretul cu cunoștințe temeinice, îndrumate de comitetul orășenesc de partid și cu ajutorul comitetului executiv al sfatului popular oraș, ele își vor da din plin contribuția la lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. V. STANESCU ! Consfătuirile, metodă de îmbunătățire a procesului de învățămînt Învățători și profesori fruntași în învățămînt UNGUREANU ION IGNATELENA IACOBESCU NICOLAE AMET SAISTE [Lrector al școlii elementare din membră de partid, profesoară la membru de partid, profesor la învățătoare la școala tătară din Agigea, școala de 10 ani din Babadag, școala de fete nr. 1 din Constanța. Mereni. CIRSTOIU CONSTANTIN membru de partid, directorul școlii de 7 ani din Zebei. batrinuana directoarea școlii de 4 ani din Osmancea TĂNASE VASILE învățător, școala de 4 ani din Războieni. PETRESCU LAURENȚIU învățătoare, școala de 7 ani din Tuzla.