Dobrogea Nouă, aprilie 1957 (Anul 10, nr. 2705-2729)
1957-04-02 / nr. 2705
Și-a îmbunătățit munca de activitatea artistică a căminului cultural din comuna Cocargeaua, unde directoare a fost tovarășa Chirea Elena, pînă nu de mult oricine se putea plînge Tovarășa directoare nu-și ducea la sfîrșit nici una din sarcinile ce-i reveneau. Faptul acesta a dus la înlocuirea tovarășei cu un nou director, tovarășul I. Nicolae. Deși nu a trecut prea mult de ani la cămin a sosit noul director, totuși se poate observa o îmbunătățire simțitoare în activitatea acestuia, întocmind un program săptămînal de repetiții ale echipei de teatru, brigăzii artistice de agitație, noul director dă dovadă de o serioasa preocupare pentru munca artistică. Și... ca pentru oricare început, noi îi urăm succes. ANGHEL COSTICA, coresp. Ni se semnalează că... ... cetățenii din comuna Jegălia, raionul Fetești, sînt mulțumiți că în urma electrificării, satul a fost radioficat. Din păcate însă, pe lingă că S. M. T.-ul din comună nu le dă zile în șir lumină electrică, atunci cînd vine lumina, difuzoarele produc numai un hírat în loc de muzică sau alte audiții Pentru ce-or fi fost cheltuiți atîția bani cu electrificarea și radioficarea comunei? Nu crede sfatul popular și conducerea S.M.T.ului regălia că este timpul să se ia măsuri în acest sens ? k ... agentul veterinar Ene Anghel din comuna Abrud, raionul Adamclisi, acordă asistență veterinară numai la restaurant și doar atunci cînd solicitanții se prezintă și cu un mic bacșiș de preferință de la 10 lei în sus. Așa a procedat de altfel și în ziua de 16 martie a.c. cînd cetățenii Ștefan Pantea și Cîineanu Ioana din satul Hațeg au solicitat un asemenea serviciu veterinarului. Au dat oamenii cîte 10 lei și imediat li s-au făcut formele respective pentru a fi despăgubiți de cîteva oi care muriseră. Cei în drept sînt invitați să tragă concluziile unor astfel de apucături. EDILII DE AZI AI ORAȘULUI NOSTRU (Urmare din pag. I-a) să aducă o contribuție cit mai mare la munca de înfrumusețare și gospodărire a orașului lor. Cei 200 de oameni s-au angajat să încarce vagoanele pînă la orele 10. Fac o mică socoteală: în total 417 tone de piatră încărcate în numai două ore. Este un record și încă foarte important . Popasul următor l-am făcut în Anadalchioi unde se descarcă piatra adusă din carieră. Aici lucrează aproape numai femei. Cele mai multe au fost mobilizate de gospodina Elena Popescu, deputată în circumscripția 108. S-au ivit grave neînțelegeri. Tovarășa Stela Brînzănescu, vicepreședinta comitetului de stradă de pe strada Sulfinei, e supărată foc că n-are decit 5 tractoare, tovarășa Popescu e convinsă că și ea are prea puține. Se slădesc gospodinele pentru tractoare. Fiecare vrea ca strada ei să iasă fruntașă în munca de înfrumusețare Litigiile se rezolvă numai după ce tovarășul Stancu le promite că duminica viitoare le va asigura mai multe mijloace de transport. In cartierul lor se lucrează acum pe vreo 5-6 străzi: strada Dorului, Crinului, Andrei Mureșean, Duiliu Zamfirescu prelungirile Ion Roată și Rîndunelelor. Ne-am oprit puțin și în parcul Stadionului. Printre cei 200 de oameni din care cele mai multe sînt femei gospodine, sînt și vreo deputați: Ion Uleșteanu din circumscripția 85, Ioana Sîrbu din circumscripția 87, Nelu Cotroniș din circumscripția 76 și alții. Au plantat aproape 200 arbori decorativi, au săpat peluzele, au curățat gunoaiele și uscăturile, au semănat gazon. La vară vor veni aici să-și petreacă ceasurile de odihnă, să se recreeze, își vor aduce copiii la joc. k După ce am trecut pe la toate șantierele cetățenești din oraș, după ce am văzut tîrgul cu care muncesc sutele de oameni pentru înfrumusețarea orașului lor, am răsfoit din nou carnetul de reporter. Am stăruit mai mult asupra cifrelor cuprinse în planul de perspectivă a lucrărilor din acest an : rețelele de apă vor fi extinse pe 23 străzi, insumind 5.346 m.l. conductă, rețelele electrice vor fi extinse pe 27 străzi cu o lungime totală de 7.910 m.l., se vor executa 336.000 mt.p. pavaje străzi și trotuare, costul lucrărilor ■ [UNK]a fi redus cu 1.723.000 lei... Aceste cifre pot să pară Pent!ru oricine ceva de domeniul fan’asmagoriei’. Nu însă și pentru ei ce au trecut într-o duminică dimineață pe la zecile de șan"ere cetățenești din orașul Constanța. Văzîndu-i pe oameni cu cît elan, cu altă hotărîre lucrează, ‘i se șterge din minte orice umbră de îndoială. Da, este adevărat. Orașul nostru va fi mai frumos ca oricind. II vor face să fie mai frumos ei, cetățenii, edilii de azi al orașului. I. CIMPEANU In gara Siutghiol cetățenii veniți în zorii zilei încarcă piatră pentru tavaiul străzilor. DOBROGEA NOUA Nr. 2705 Tribuna activistului cultural Rezultatul lui Muidii noastre După o muncă susținută de circa patru luni de zile, formația de teatru a Casei raionale de cultură din Tulcea s-a prezentat cu piesa „Omul care a văzut moartea“, de Victor Eftimiu, la faza regională a celui de-al IV-lea concurs, al formațiilor artistice. După cum se știe, ne-am clasat pe locul care avea să ne ducă la București, în fața unui juriu de mare competință. In fața colectivului nostru s-a pus problema perfecționării și terminării piesei, actul III nefiind terminat momentul prezentării la faza relngională. Aveam două săptămîni în față. Grija prezentării, pentru prima dată, la o fază finală, a produs frămîntări multiple in sinul colectivului nostru. Erau momente cînd hotărisem să renunțăm la prezentarea în această fază, momente condiționate de lipsa de interes a organelor culturale regionale, cărora le-am solicitat sprijinul cu multă insistență. Cu cîteva zile înainte de premieră, la sosirea tovarășului regizor Ion Drugan, colectivul și-a recăpătat încrederea și a pornit cu elan la muncă — muncă susținută, care depășea și 10 ore pe zi, uneori. Ne-am bucurat în acest sens de înțelegerea conducerilor întreprinderilor din care fac parte actorii noștri amatori, cărora li s-au acordat zile libere pentru repetiții. Ne-am bucurat, în special, de aspionul priceput și dezinteresat al unui adevărat prieten și îndrumător, pe care l-am avut în persoana tovarășului Ion Drugan. Am dat astfel, cu mult succes, în două zile trei spectacole și apoi... la București ! Vom putea face față cu cinste încrederii ce ni s-a acordat de a fi una din formațiunile ce reprezimtă regiunea Constanța în finală ? Aceasta era întrebarea care ne preocupa în zilele marelui conegrs Stăpîniți de emoțiile explicabile unui astfel de „examen“, în seara zilei de 20 martie, am intrat în cabinele de machiaj ale teatrului C. C. S. O nouă și fericită surpriză înainte de spectacol! In cabinele de machiaj a intrat un om în vîrstă, cu zîmbetul pe buze și... luleaua între dinți. Am recproscat îndată pe maestrul Victor Eftimiu, cel care a dat vată personajelor pe care aveam să le întruchipăm în cadrul minunatei sale piese. Cuvîntul de încurajare a acestui prețuit dramaturg a însemnat mult pentru acei care, prima dată prezentîndu-se la o finală și cu doi interpreți în ..debut de rol“ au reușit să obțină premiul trei pe țară , un rezultat care ne-a mulțumit pe deplin și credem că a mulțumit și pe acei care ne-au încredințat. sarcina de a ne prezenta la ..finiș de cursă“. Ne mîndrim cu rezultatul muncii noastre, rezultat care consituie un imbold în munca noastră de viitor. FELDMAN CAROL, instructor artistic la Casa raională Tulcea. Seară de ghicitori literare Atragerea unui număr din ce în ce mai mare de cititori a permis colectivului bibliotecii raionale Negru Vodă să organizeze diferite manifestări culturale care prin conținutul lor interesant ridică pe o treaptă nouă, superioară, activitatea de pînă acum a acestei biblioteci. Astfel, zilele trecute a fost organizată o seară de ghicitori și orare unde cîștigătorii concursului au fost premiați cu diferite obiecte și cărți. Din cei peste 100 de participanți au fost premiați următorii : premiul Mitran Marin, funcționar la comitetul executiv al sfatului popular raional, premiul II Gigeanu Stelian, premiul III Dinu Elena. Succesul obținut prin organizarea acestei seri de ghicitori literare constituie un îndreptar în munca colectivului bibliotecii raionale Negru Vodă care într-un viitor cît mai apropiat va oferi posibilitate cititorilor de a participa și la alte asemenea interesante și instructive seri de ghicitori literare. C.., coresp. ----#---- Din domeniul igienei almentire 0 vizită La Tulcea II. scopul efectuării controlului alimentelor de origină animală și evitării consumului de produse toxice, la Casa agronomului din București, sub auspiciile Ministerului Agriculturii, s-a organizat în luna martie un curs de perfecționare a medicilor vet erinari în domeniul igienii alimentare. Acest curs cu o durată de o lună este frecventat de 80 medici veterinari recrutați din toate regiunile din țară și are ca scop înarmarea lor cu cunoștințe de igienă alimentară. In vederea împletirii teoriei cu pactica, sub conducerea doctorului Lunu, șeful laboratorului de bacteorologie București, în zilele de 26 și 27 a IlI-a a.c., cursanții au vizitat Combinatul de conserve de pește Tulcea și „Mila 23“. Construcțiile agrozootehnice din G.A.C., o problemă de actualitate ( urmare din pag. I-a ) agricole regionale și a secției agricole raionale care se ocupă cu problema construcțiilor. Este necesar ca U.R.C.A.D.-ul raional să ia urgente măsuri de asigurare a gospodăriilor colective cu toate materialele planificate din fondul centralizat. Prin formarea de brigăzi și echipe speciale se impune ca, concomitent cu muncile agricole de primăvară, a lucrărilor de întreținere a culturilor și a stringent recoltei, să se desfășoare în același ritm și lucrările de construcții. Astfel, construcțiile începute în anii trecuți, cît și cele planificate pentru acest an să fie terminate în întregime. Să se ia încă de pe acum măsuri de amplasare a construcțiilor ținind cont de structura terenului, de condițiile de dezvoltare a gospodăriei, de sursa de apă etc. In executarea construcțiilor să se folosească pe scară cît mai largă resursele locale ca stuf, piatră etc., materiale ce se găsesc în cantități suficiente în raionul Tulcea. Se cere din partea comitetului executiv al sfatului popular raional, în special tovarășului Teodorescu Paul, vicepreședinte cu problemele economico-agrare, mai multă exigență în sarcinile ce-i revin. Se constată că în actuala perioadă sarcinile i-au scăpat din mină, fapt dovedit și prin slaba desfășurare a campaniei de însămînțări de primăvară. T. IOAN PRIN INOVAȚII LA ECONOMII La lupta pentru cit mai multe economii se alătură zi de zi tot mai mulți participanți. Coman Petre, de pildă, maistru al atelierului le ambalaje metalice de la Combinatul de conserve de pește din Tulcea este un priceput inovator. Aplicind noi metode tehnologice acesta aduce combinatului însemnate economii. In clișeu , Coman Petre împreună cu muncitoarea Constantina Iorga încercînd o nouă matriță pentru producerea de cutii metalice de conserve prin amburtizare, metodă care aduce economii de cîteva zeci de mii lei. Programul de radio Mărfi 2 aprilie 1957 PROGRAMUL Í 7.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sumarul presei centrale. 7.10 Cîntece sportive. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.35 Concert de dimineață. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 930 „Prietena noastră cartea“, „Copită de argint“ — culegere de povestiri de Pavel Bajov. 10.00 Din cîntecele și jocurile popoarelor. 10.30, La microfon Rodica. 10.35 „Noi imprimări pe discuri“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică ușoară. 11.30 Melodii populare comînești. 11.55 Suita „Visul unei nopți de vară“ de Felix Mendelssohn- Bartholdy. 12.40 Punctul pe 1. 12.50 Muzică. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Concert de prînz. 13.50 Anunțuri și muzică. 14.00 Muzică simfonică. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntece tinerești. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică populară romînească. 15.50 Muzică ușoară de Nicolae Chirciclescu. 16.15 „Vreau să știu“. 16.45 Cîntece. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Piese pentru orgă. 17.30 Tribuna Radio. 17.45 „Interpreți la microfon“ cîrtă Honorius Zaharescu și violonistul Gheorghe Hamza. La pian : Ecaterina Vaida. 18.15 Să învățăm limba rusă cintînd : „Ploaie liniștită“ de Kolmanovski. 18.35 Muzică populară. 19.00 Buletin de știri și comentariu. 19.10 Pentru fiecare cîntecul drag. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“, „Andreas norocosul“ — basm norvegian. 20.00 Concert de estradă; Stelele sclipesc pe cer. 20.45 Cronică teatrală. 21.00 „Pagini din muzica contemporană". Lucrări de Andre Jolivet. 22.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noștri. 23.Q4 Seară de muzică de cameră de Haydn. 23.52— 23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică ușoară romînească. 14 25 O evocare a actorului Constantin Nottara de Victor Bumbești și Vlaicu Bírna. 14.40 Muzică populară romînească din Moldova. 15.00 Muzică ușoară. 15.15 Concert simfonic. 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Program executat de acordeonistul Forămiță Lambru și fluierașul Florea Netcu. 16.40 Lucrări de compozitorul Mircea Chiriac. 17.15 Vorbește Moscova. 18.00 Buletin de știri. 18.03 Curiozități filologice. 18.10 Din muzica țărilor nordice. 18.25 Cîntă Dorina Drăghici. 18.45 Anunțuri și muzică. 18.55 Sfatul medicului. Bronsectazia. 19.00 Cîntece de Vasile Timiș. 19.15 Emisiune literară. 19.45 Muzică instrumentală. 20.00 Buletin de știri. 20.03 Muzică. 20.28 Muzică ușoară. 20.45 Pe tema măsurilor luate în vederea experimentării sistemului de salarizare. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Pentru fiecare melodia preferată. 21.30 Anunțuri și muzică. 21.40 „SAPTAMINA MUZICII MAGHIARE“: Muzică ușoară. 22.00 „Mari interpreți“: Frieda Leider. 23.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. innninrs Tnnnnnnnrrinnnririn^^ tmr tmmnnnnnnnririnnnrTinmn^^ Tnnnnnririnririnnnnnnrtnnnririnrrînrtrtnnri^ « îmbunătățirea sistemului "Programul de măsuri economice, elaborat de plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, în scopul lichidării lipsurilor principale care frînau desfășurarea într-un ritm și mai rapid a construcției economice și înfăptuirea consecventă a politicii partidului de ridicare neîncetată a nivelului material și cultural al celor ce muncesc, dovedește în mod incontestabil faptul că, pentru partid nu există interese mai mari decît cele ale oamenilor muncii. Posibilitatea obiectivă și premisa fundamentală a traducerii în fapt a măsurilor stabilite de partid, urmărind îmbunătățirea substanțială a actualului sistem de salarizare, se axează pe principiul director al meșterii continue a volumului producției industriale și agricole, ca fiind organic și indivizibil legată de ridicarea nivelului de trai. In cadrul celei de-a III-a legislaturi a Marii Adunări Naționale, care și-a încheiat recent lucrările, deputații au sprijinit și au votat în mod unanim programul guvernului, exprimîndu-și în felul acesta adeziunea deplină a harnicului și minunatului nostru popor muncitor la mărețul program de construcție economică. Oamenii muncii din regiunea noasttă și-au însușit pe deplin semnificația măsurilor preconizate de partid, și de aceea muncesc cu avînt patriotic pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor lor de producție. Numeroase sunt și în regiunea noastră întreprinderile care și-au realizat cu mult înainte de termen sarcinile anuale de plan pe anul expirat. In această direcție o dovadă elocventă o constituie faptul că, pentru îndeplinirea și depășirea calitativă a sarcinilor lor, colectivele de oameni ai muncii de la întreprinderea piscicolă Tulcea, fabrica „Argus“ Constanța, Centrul mecanic Constanța, fabrica „Cimentul păcii“ Medgidia au primit drapel roșu de producție și titlul de unități fruntașe pe ramură din partea ministerelor și C.C. al sindicatelor respective. Eforturile încununate de succes ale oamenilor muncii au făcut ca pe ansamblul regiunii, plănui producției globale industriale să fie depășit și în ianuarie a.c. cu 10,0 la sută, iar în februarie cu 22,9 la sută. Productivitatea muncii condiționează nivelul de viață în sistemul indicațiilor generale referitoare la creșterea producției, locul central îl ocupă problemele privind îmbunătățirea sistemului de salarizare și normare, asigurarea unei creșteri mai rapide a productivității muncii față de creșterea sa anterioară, reducerea sistematică a prețului de cost, toate acestea constituind condiția esențială, singura bază trainică a dezvoltării economiei naționale, înainte de a trece la tratarea fondului problemei este necesar de subliniat faptul că în cadrul diviziunii existente a muncii și a repartiției resurselor materiale și de muncă în cadrul sectoarelor economiei, nu orice fel de creștere a producției prezintă importanță, ci acea creștere a producției întreprinderilor și sectoarelor care să asigure dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor, stabilite pe ansamblul economiei naționale, în funcție de obiectivele economice și politice ale partidului și guvernului. Este cunoscut faptul că, productivitatea muncii condiționează cuantumul muncii sociale cuprinsă în rezultatele muncii, avînd o mare însemnătate pentru reducerea prețului de cost. Ca urmare a creșterii continue a productivității muncii și a reducerii pe această bază a prețului de cort au fost posibile reducerile succesive de prețuri care au dus și duc la creșterea salariului real al oamenilor muncii. Conținutul calitativ al acestei categorii economice este dat de raportul dintre cantitatea de muncă vie și cea materializată cuprinsă în produs. Creșterea productivității muncii — ca lege obiectivă a socialismului — este posibilă prin reducerea cantității de muncă vie pe seama muncii materializate, însă într-un asemenea raport cantitativ, încît suma totală a cheltuielilor să fie mai mică pe produs decît a aceleia cuprinse anterior în același produs. In socialism, acest lucru este pe deplin posibil și se realizează cu succes. In legătură cu aceasta, în socialism, prin normarea muncii, se stabilește cantitatea de muncă de o anumită calitate, cu care fiecare om al muncii trebuie să participe în munca socială ale cărei rezultate (produsele muncii) stau la dispoziția întregii societăți. In general, factorii care acționează asupra nivelului îndeplinirii normelor acționează și asupra celui al productivității muncii. Normarea defectuoasă a influențat în mod negativ activitatea unor unități industriale Să analizăm acum pe scurt care au fost lipsurile principale din domeniul salarizării și normării muncii și creșterii productivității muncii, care au frînat ritmul mai rapid de creștere a producției în cadrul unor întreprinderi industriale, de interes republican, din regiunea noastră. In acest scop tabelul statistic prezentat mai jos, alcătuit dintr-o serie de momente în scopul analizei în dinamică, relevă decalaje apreciabile între procentul de îndeplinire a normelor de producție și între cel al producției globale, fapt care afectează și procentul de îndeplinire a planului productivității muncii în corelație cu cel al cîștigului mediu. Din citirea și analiza corelată și în interdependență cu cifrele rezultate, care consemnează fapte economice vii, se desprinde cu ușurință concluzia primă și majoră a faptului: oscilația procentuală vizibilă dintre nivelurile indicilor arătați mai sus nu-și poate găsi justificarea decît într-o defectuoasă stabilire a normelor de producție, condiționată fiind de practica asigurării unui anumit nivel al cîștigului mediu, independent de procentul de creștere al productivității muncii. De la data cînd s-au elaborat și îmbunătățit masiv normele în întreprinderi — respectiv din anul 1953 și la ea — cununiile butucu-ui gamiaturice ale întreprinderilor au suferit schimbări esențiale: s-au introdus mașini mai perfecționate și dispozitive care determină o productivitate mărită, s-au îmbunătățit și s-au mecanizat procesele tehnologice, s-au introdus și generalizat metode înaintate în muncă, s-au făcut invenții, inovații și raționalizări ca o dovadă a creșterii nivelului tehnico-științific, calificării muncitorilor în producție. Și cu toate acestea nu s-a trecut în mod sistematic la reexaminarea periodică, științifică a normelor, spre a le pune de acord cu progresul tehnicii noi. In felul acesta normele au căpătat un caracter static, empiric și nu au mai constituit elementul mobilizator și hotăritor în creșterea producției. S-au aplicat pe scară largă norme statistico-experimentale, folosindu-se metode sumare de stabilire în locul celor științifice, așa cum se prezintă situația în cazul unităților prelucrătoare de metale cu producție individuală și de serie mică și în special la cele cu lucrări manuale de ajustaj și montaj cum este cazul S.N.M. Constanța, atelierelor navale „23 August“ Constanța etc., cu specific de reparații care impune o varietate apreciabilă de procese tehnologice. Această practică a avut o influență negativă asupra nivelului realizat al productivității muncii care se prezintă cu totul nesatisfăcător la întreprinderile analizate, deoarece nu s-a făcut o cercetare minuțioasă a tuturor diviziunilor procesului tehnologic, nu s-a analizat în mod amănunțit lucrul muncitorului și al mașinii respective, în scopul stabilirii judicioase a normelor, în vederea scoaterii în evidență și folosirii posibilităților de reducere a timpului normal, care ar fi dus la o și mai simțitoare creștere a productivității muncii. S-a urmărit doar realizarea unui anumit nivel al cîștigului mediu, fapt care a avut repercusiuni asupra imposibilității de a se determina timpul de bază și cel ajutător — respectiv timpul operativ al normei — în funcție de calificarea tehnico-profesională, de îndemînarea muncitorilor și de gradul de mecanizare și automatizare a procesului tehnologic, adică de nivelul tehnic al mijloacelor de muncă. Un asemenea procedeu empiric de stabilire a normelor nu a putut și nu poate lua în considerare pierderile de timp, eliminarea acțiunilor neproductive și a timpilor morți, folosirea cît mai completă și mai productivă a timpului de lucru, efectele micii mecanizări, și duce la o proastă utilizare a mașinilor și instalațiilor. Astfel de lipsuri în organizarea muncii s-au manifestat în cursul perioadelor anterioare în special la : I.IV V.U. Medgidia, S.N.M. Constanța, Atelierele C.F.R. Palas Constanța, cît și la Centrul mecanic Constanța, unde fondul de timp maxim posibil al mașinilor-unelte s-a folosit în proporții necorespunzătoare. De ce salariul tarifar era, pe alocuri, inconsistent ? Aceste lipsuri au fost generate în cea mai mare măsură de faptul că sistemul de salarizare existent nu mai corespunde actualei faze de dezvoltare a economiei naționale. Mergînd pe linia asigurării unui nivel anumit al cîștigului mediu, Întreprinderile au „uitat“ obligația studierii și folosirii imenselor rezerve de creștere a productivității muncii și nu au luat măsuri hotărîtoare care să decidă bătălia producției. Desigur că, în această privință, o mare vină au și ministerele tutelare, prin direcțiile lor generale. Legat de cele de mai sus, a rezultat o serioasă nepotrivire între nivelul salariilor tarifare și cel al cîștigurilor medii. Pînă la sfîrșitul anului 1956, deși salariul mediu a crescut considerabil față de anul 1950 ca urmare a creșterii productivității muncii, salariile tarifare nu au crescut în mod corespunzător. Greutatea specifică a salariului tarifar în mărimea cîștigului mediu a scăzut, reprezentînd actualmente în cadrul industriei aproximativ 50-60 la sută, iar într-o serie de ramuri și mai puțin. Micșorarea continuă a greutății specifice a salariului tarifar în mărimea cîștigului mediu a dus la ruptura dintre salariile tarifare și cîștigurile medii planificate. Urmărind creșterea cîștigului muncitorilor în condițiile creșterii productivității muncii, conducerile întreprinderilor s-au lovit de neajunsurile sistemului de salarizare și, neavînd dreptul să modifice salariile tarifare, au folosit diferite căi, mai mult sau mai puțin legale, în scopul completării salariului tarifar la nivelul cîștigului mediu planificat. Ea aceasta a contribuit în mareur -sură și slăbirea disciplinei de salarizare și normare, personalul productiv nu a fost stimulat ca să-și ridice calificarea, penii muncitori cu o calificare inferioară au putut să cîștige mai bine decît cei cu calificare medie și chiar superioară. Inconsistența salariilor tarifare dus și la practicarea muncii în acord global fără a se avea în vedere productivitatea muncii. Un exemplu în această privință ni-1 oferă S.N.M. Constanța. Norma de timp 2726 ore- de salarizare și normare - condiție esențială, a avîntului continuu în economia națională FEBRUARIE 1957 6, % % % , Indep. Indep. Indep. Indep- plan plan plan nn°TMe prod. prod. cîștig prüQ' global muncii mediu 198 104 97 103 211 108 105 100 223 92 93 92 220 102 96 102 223 168 154 159 213 130 ” 122 119 DENUMIREA Ö ÎNTREPRINDERII £ 1. S. N. M. Constanța 2. Fabrica „9 Mai“ 3. Atelierele navale „23 Aug.“ C-ța 4. Atelierele C.F.R. Palas Constanța 5. I. M. U. Medgidia __ Total NOIEMBRIE~Î956 % % % iJen Indep. Indep. Indep. JanP* lormelor pian prod, plan prod, ij le prod. globale muncii mgdj* 211 113 99 117 199 113 119 114 226 127 126 110 222 117 117 115 212 143 148 128 213 127 123 121