Dobrogea Nouă, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 2857-2883)

1957-10-01 / nr. 2857

MI CIRCUNSCRiPȚII FRUNTAȘE " Deputații din circumscripțiile electo­rale nr. 117 și 177, însă după ce le-a fost acordat votul de încredere, au desfășurat o bogată activitate. Antre­­nînd un mare număr de cetățeni, pre­ședintele circumscripției electorale nr. 117, Ogoreanu Nicolae și deputata Pietea Emilia au trecut la o seamă de acțiuni de înfrumusețare și gospodă­rire a cartierului. Pentru ridicarea ni­velului cultural al femeilor au fost organizate 8 biblioteci de casă unde participă în medie 20-25 de femei. In cadrul acestora, se citesc diferite cărți de literatură, celor mai bune fă­­cîndu-l i-se recenzii. Cu sprijinul deputatei Pietea Emi­lia și a delegatei din partea comisiei de femei oraș, tovarășa Sonitea Ma­ria, s-a mobilizat un număr mare de femei pentru efectuarea controlului obștesc. Mergînd la diferite magazine O.C.L. „Alimentara", acestea au ur­mărit felul în care se respectă gra­majul de către vînzători și totodată cum sînt întreținute alimentele. Tot din inițiativa aceleiași deputate,­­s-au depistat în această circumscripție 200 m.p. de teren, care a fost cultivat cu diferite zarzavaturi de către cetățeni. In vederea amenajării trotuarelor, au fost antrenați 129 cetățeni, femei și bărbați. Prin orele de muncă vo­luntară prestate la caratul cimentu­lui, nisipului și pietrișului, a fost po­sibilă pavarea în întregime a străzi­lor Străjerului și Răzoarele. De ase­menea, au fost plantați și înlocuiți 30 de pomi, au fost amenajate spații verzi și curățate se iarbă bordurile. O atenție deosebită au dat femeile din această circumscripții și pregătirii lor sanitare. Cele 15 femei înscrise la cursul­­ de Crucea Roșie citesc nume­roase cărți de medicină, pregătind de foarte multe ori recenzii și conferințe. Participînd la concursul organizat de Crucea Roșie, „Echipierul sanitar“, 5 dintre participante s-au situat pe lo­cul IV. Munca deputaților din circumscrip­ția 117 cît și munca femeilor de aci nu a rămas nerăsplătită. Pentru bo­gata activitate desfășurată, comitetul de circumscripție a primit drapaj­ul de circumscripție fruntașa pe cartierul Coiciu. Multe se pot spune și despre cir­cumscripția nr. 177 al cărei preșe­dinte este tov. Gațiu David. Ajutat într-o foarte mare măsură de deputata Neamțu, Maria, precum și de Pîndichi Vasilica și Rodlender Călina, membre în comitetul de cetățeni, tov. Gațiu a antrenat un mare număr de femei și bărbați la realizarea unor lucruri im­portante, reușind astfel să schimbe cu mult fața cartierului Mec­eea. După ce și aci s-a executat prin muncă volun­tară amenajarea trotuarelor de pe străzile Medeea și Despot Vodă, evi­­dențiindu-se în special Cataloi Maria, Zmeu Ioana și Florea Maria, s-au plantat 1.700 pomi fructiferi și de ornament pe străzi și în curți și s-au amenajat spațiile verzi. Alocîndu-li-se suma de 200.000 lei de către comitetul executiv al sfatului popular oraș, cetățenii circumscripției 177 s-au angajat să construiască și un local de școală. O inițiativă fru­moasă luată în această circumscripție, care merită să fie amintită, e aceea că aproape 160 grădini de zarzavat au fost date în folosință unui număr de 160 de cetățeni. Deputata Neamțu Maria și delegata comisiei de femei au reușit să orga­nizeze și aci două biblioteci de casă la care participă 16 femei, precum și un cerc de croitorie. In cadrul aces­tuia, printre lecțiile teoretice și practice ținute de către profesoara Bălăbănescu M., participantele au posibilitatea să capete o serie de cunoștințe ce le pot fi de mare folos. Și despre ceea ce­ s-a înfăptuit în aceste circumscripții prin eforturile și contribuția cetățenilor și deputaților se pot spune încă multe. Toate dove­desc însă un singur lucru: deputații aleși sunt demni de încrederea acor­dată de către cetățeni. O. IVAN impresii culese la Cîmpina B3 La meciul de sîmbătă, dintre Locomotiva P.C.A. și Energia Cîmpi­na, au asistat aproape 150 de con­­stănțeni care și-au încurajat echipa de-a lungul celor 00 de minute, con­tribuind din plin la victoria fotba­liștilor noștri și obținind o a doua victorie în fața... „galeriei“ câmpi­­nene. 9 Stăncescu a apărut pe teren cu capul bandajat, deoarece a fost lo­vit în jocul de verificare de joi la un duel aerian cu Tatomir. 9 După mărturiile competente ale unor spectatori locali, Energia a fă­cut cea mai bună partidă din acest an. Ei sunt unanimi în a recunoaște că jucătorii noștri sunt cu o clasă mai buni și că tocmai forma prinsă de cîmpineni a împiedicat ca dife­rența de goluri să fie mare. la Pronosticul dat de Ispas și a­­părut în ziarul nostru de sîmbătă s-a dovedit a fi bun. Moralul ridicat al echipei ca și arbitrajul foarte bun al lui Tudor Firan (București) au contribuit la practicarea celui mai frumos joc din acest an, al echipei noastre în deplasare. Ei Terenul de joc cu un gazon foarte bun, dar cu dimensiuni regu­lamentare minime, a avantajat apă­rarea constănțenilor, care a destră­mat cu mai multă ușurință combi­națiile excesiv de laterale al gazde­lor. De remarcat este că de foarte puține ori atacanții echipei gazde au avut putința să treacă de apăra­rea noastră, care se pare că și-a gă­sit cadența.­­ După joc, Avasilichioaie ne-a confirmat că echipa este pusă pe „picioare" și drumul spre prima ca­tegorie a țării este deschis. Rămîne ca toți componenții lotului să depu­nă același suflet în joc ca în ulti­mele două partide, iar la antrena­mentele efectuate sub conducerea antrenorului Lengheriu să fie foarte conștiincioși și, atunci, pentru Loco­motiva P.C.A. semaforul de intrare în „A“ va arăta culoarea verde. V. ALB 0 victorie și Echipele noastre de categoria C, Energia Medgidia și Energia Constanța, au jucat du­minică pe teren propriu în compania echipelor­ Energia Tîrgoviș­te și E­­nergia­­ Cîmpina. După cum ne-a relatat telefo­nic corespondentul nos­tru Radu Avram, par­tida de la Medgidia s-a caracterizat printr-o ner­vozitate excesivă presă­rată de numeroase duri- 0 înfrîngere în toți. Gazdele au domi­nat mai mult, dar din cauza ineficacității liniei de atac ei au fost nevoiți să părăsească învinși terenul cu 0-2 de către liderul clasamentului. Go­lurile au fost înscrise de Predamciuc (min. 8 și min. 70). La Constanța, pe sta­dionul „1 Mai", senetiș­­tii au realizat prima vic­torie din actualul cam­pionat, de­sfășurînd un categoria C joc superior oaspeților și mai ales în prima re­priză cînd au fost în­scrise cele 3 goluri. Scor final 3-0 (3-0). ★ In campionatul repu­­blican de juniori, Ener­gia S.N.M.C. a fost în­trecută cu 0-4 de Știința București, în timp ce în Capitală Locomotiva P.C.R. a dispus cu 3-2 de Locomotiva Gara de Nord. Numai de bună calitate In ultimul timp, țesătoarea Novac Tamara a reușit să se situeze fruntașă printre lucrătoarele fabricii „întrecerea socialistă“ din Con­stanța. Pe lângă faptul că își depășește în permanență planurile lu­nare chiar cu mai mult de 5 procente ,acordă o deosebită atenție țe­săturilor, lucru dovedit de altfel și de depășirea procentului de calitate.­­ Succesele pe care le obține se datoresc în bună parte atenției cu care­­ lucrează. Sub forma proastei gospodăriri Ar fi imposibil să totalizezi și să apreciezi la justa lor valoare reali­zările înfăptuite în ultimii ani la Babadag. Multe milioane de lei au fost cheltuiți cu construcțiile (un S.M.T., o școală nouă, construcții in­dividuale etc.), cu mărfurile puse în vinzare prin magazinele cooperatis­te, cu activitatea social-culturală. In general, oamenii se străduiesc să fa­că orașul lor mai frumos, mai pri­mitor. Sunt însă și oameni îndărătnici, neglijenți, întorc capul la sezisările cetățenilor. Le aud, dar nu le iau în seamă. Cîți nu au criticat pe res­ponsabilii restaurantelor nr. 1 și 2 pentru faptul că nu pregătesc mîn­­căruri calde suficiente și de bună calitate, pe responsabilul cofetăriei care nu pregătește dimineața ceaiuri sau cafele cu lapte, pe gospodarii cantinei sfatului popular raional ca­re fac mîncăruri de proastă calitate. Ne-am oprit puțin la restaurantul nr. 2 (responsabil Mihai Mihai). In ziua aceea, bucătarul restaurantului pregătise 120 de porții de borș și tocană (rare sînt zilele cînd se schim­bă meniul). La prînz se vînduseră toate. Pentru seară ? Nimic. Gin­dea că va face față cu cîteva zeci de mi­titei. Cerințele au fost însă mari. Ospătarii și responsabilul răspun­deau tuturor : „N-avem tovarășe, de­cit ce se vede la bufet (salam și brînză)“. Așa se întîmplă aproape în toate serile. In afară de mititeii și mărun­taiele care se vînd în cîteva ore... — ... altceva nu avem ! Se cuvine să vorbim și de aspectul localului. Vesela, tacîmurile și pa­harele nu se spală. După un paravan bufetiera șterge cu o cîrpă farfuriile murdare și apoi servește gustările. Geamurile și mobilierul sînt murda­re, localul este veșnic nemăturat, iar fețele de mese și-au pierdut de mult culoarea inițială. Oare la Babadag nu se pot pregăti mîncăruri calde și gustoase ? Nu ai încercat să răspunzi acestei între­bări, tovarășe Maxim Gheorghe, pre­ședinte al cooperativei de consum ? Se vede că nu te preocupă gospodă­rirea localurilor, buna deservire a consumatorilor. Nu trebuie să uite gospodarii ora­șului Babadag și ai unităților amin­tite că au menirea să slujească oa­menii muncii. A. CONSTANTINESCU Miercuri 2 octombrie 1957 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Jocuri populare romînești. 5.28 Vești din Institutele de cercetări în domeniul agriculturii. 5.30 Sfatul medicului. 5.35—8.00 Muzică distractivă. (La o­­rele 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Buletin de știri. 6.15 Muzică popu­lară romînească. 6.45 „De ziua osta­șilor țării“ 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.07 Marșuri pentru fanfară. 7.20 Anunțuri și mu­zică. 7.30 Melodii populare romînești. 7.50 Muzică ușoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.38 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară ro­mînească. 10.22 Concert simfonic. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon. „GEMENII“, de Go Mo-jo, adaptare radiofonică de Vlai­­cu Bírna. 12.45 Cîntece. 13.00 Bule­tin de știri. 13.05 Cîntece și jocuri populare romînești. 13.35 Muzică in­strumentală de Schumann. 14.00 A­­nunțuri și muzică. 14.10 Suita de Vladimir Iurovski din filmul „Co­moara misterioasă“. 14.30 Cotele a­­pelor Dunării. 14.45 Cîntă taragotis­­tul Ion Murgu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 Emisiune închinată Forțelor Armate ale R.P.R. 16.00 Muzică u­­șoară. 16.25 La microfon Rodica. 16.30 Cîntă Elisabeta Pavel, violo­nistul Nicu Arghir Petrescu și cob­zarul Ion Zlot­ea. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Cîn­tece. 17.30 „Vreau să știu“. 18.00 Vorbește Moscova! 18.30 Muzică u­­­șoară de compozitori român­­i 19.00 Buletin de știri. 19.10 Program de muzică populară interpretată de so­liști și formații de amatori. 1S.33 A­­reunțuri și muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 Noapte bună, copii : „Gîsca de aur" de Frații Grimm. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Zilele vieții noastre. 21.15 Mu­zică populară romînească. 22.40 Bu­letin de stir, buletin meteorologic și sport. 22.30 Muzică ușoară. 22.42 Săptămîna muzicii germane“. 23.52— 23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL­­ 14.00 Buletin de știri. 14.03 Ciclul „Să cunoaștem creația romînească din trecut“. 14.40 Emisiune literară cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. 15.00 Program de muzi­că populară. 15.41 Muzică ușoară.­ 16.00 Buletin de știri și buletin me­teorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Mari ansambluri so­vietice de cîntece. 16.45 Trei cărți pe săptămînă. 17.00 Anunțuri și mu­zică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Mu­zică populară imprimată pe discuri Electrecord. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Noi înregistrări de muzică ro­mînească“. 18.30 Muzică populară ro­mînească. 18.45 Anunțuri și muzică. DOBROGEA NOUĂ K1. 2857 LA ÎNCEPUT DE DRUM Zi de zi, redacția noastră pri­mește nenumărate lucrări poetice aparținînd unor tineri și vîrstnici ucenici în ale meșteșugului literar. Ei sînt de diferite profesii: mun­citori, țărani muncitori, intelectuali, activiști etc. Lecturînd aceste în­cercări literare ai plăcuta surpriză să întilnești atacate teme variate și mai toate inspirate din viața nouă a regiunii noastre. Deși unele s­tîn­­gaci meșteșugite, desprinzi însă din conținutul lor dragostea simplă dar sinceră a omului nou față de transformările pe care el le trăiește și la care participă activ, încrede­rea lui nețărmurită în viitorul apro­piat necesitatea fireasca a omului nou de a așterne în cîntec toate a­­ceste bucurii și înfăptuiri al căror martor este și pe care se trăiește din plin. zice Să luăm, de pildă, lucrările p­e­care se adresează satului, transformării socialiste a agricul­turii. Mai întîi ne vom opri asupra poeziei „Tătarul“ a bătrînului co­lectivist Gh. Bică din comuna Gotu Văii, cunoscut nouă și din alte lu­crări. Poetul colectivist care versi­fică cu multă ușurință face aici o comparație între trecutul neguros și prezentul luminos ce-l cunoaște as­tăzi satul dobrogean. Poezia zugră­vește convingător viața plină ,de mizerie a satului de odinioară și în antiteză ne prezintă noul chip al satului astăzi luminos și prosper. Deși cu multe lipsuri (e vorba de sărăcia imaginilor, lucru deseori întîlni­t în creația colectivistului Gh. Bică), poezia emoționează totuși prin sinceritatea cu care e construită. Pe viitor, pentru a-și îmbogăți ar­senalul , verbal, al imaginilor comparațiilor, poetul colectivist va și trebui să lectureze cît mai multă poezie. Citind și studiind contribui nemijlocit la creșterea meșteșugului poetic. Interesantă ni se pare și poezia intitulată „Combina“ a tovarășului Mihăilescu Mihai, activist al sfatu­lui popular regional Constanța. Mai mult un reportaj în versuri, lucra­rea tovarășului Mihăilescu surprin­de o zi de muncă la seceriș, unde în zilele noastre cuvîntul hotărîtor îi spune combina. Pierzîmd­u-se de­seori in detalii tehnice, căutînd să ne prezinte felul cum combina lu­crează, poezia scade astfel din va­loarea esențială. Și lui Iov. Mihăilescu îi rec­­mandăm mai multă exigență, mai multă muncă cu versul. Cu cît poe­zia va fi mai conchisă, lipsită de abundența detaliilor tehnice, cînd e vorba să cîntăm, de pildă, o ma­șină, o unealtă, cu atît ea va fi mai valoroasă, mai realizată. Tînărul muncitor zincograf Lazăr Nicolae Mircea, în poezia „Spre colectivă“, vădește talent. Ii lip­sesc însă mijloacele stilistice, mai precis cadența în versificație, res­pectiv echilibrarea metricii, precum și potrivirea împerecherii rimelor. Mai multă lectură poetică îi va ajuta să înlăture și aceste neajunsuri ce-i mai pîndesc în creație. „întoarcere în sat“ se numește poezia muncitorului ceferist Irinarh Vartic, poet cunoscut de mult citi­torilor ziarului nostru. El ne zu­grăvește chipul satului dobrogean întinerit. Cu toate prefacerile ce le cunoaște. A­­­unecînd însă în gene­ralități poezia are mai mult un ca­racter de înregistrator al celor ce simți azi în sat. Nu lipsește de aici nici căminul cultural, școala, creta, nici casele no­­înălțate, nici lumina electrică, nici pionierii, nici colec­tiva. Extaziat de toate acestea în în­cheiere poetul conchide: In sal a t­ea s-au schimbat. Și cum să-l las, să-l părăsesc ? E griu, e vin și e păcat Să steie vinul negustat­­ înseși aceste versuri de pe urmă vin să ne­­ întărească afirmația de mai sus. Tov. Vartic, lunecînd in generalități, n-a făcut decât o în­șiruire a prefacerilor din satul nou dobrogean și cum generalul și pla­titudinea nu emoționează, nu con­­ving, poezia sa devine un șablon deseori în­tîlnit și în creațiile altor poeți începători, rămîne deci neiz­butită. De aceea, recomandăm tov. Vartic și celorlalți poeți începători, de a aborda în lucrările lor cîte un singur fapt, un singur moment de viață. O singură problemă tratată dă poeziei o notă mai convingă­toare. Spre exemplificare să luăm poezia muncitorului Mavrodin Tă­­nase intitulată „Agronomul“. In cuvinte simple el ține să ne înfă­țișeze chipul unui agronom îndră­gostit de munca lui, legat de preo­cupările actuale ale satului. In zori tot satul te-a văzu­t, tot omul, Cum bulgări grei în palme, stări mai, Cum se-ntruipa in tine agronomul Și cu­ de mult ogorul îndrăgeai. Vorbeai cu tine însuți despre rosturi. ,,Aici va fi porumb, bumbac, secară Și-aici pe-aceste incă două loturi Vom pune griu și orz de primăvară"... ... Și de atunci mereu te-am Intîlnit Mereu pe-aceeași roaibă costelivă Din­ zori și pînă seara-n asfințit Umblind din cale du­pă-n colectivă. Iată deci că simplitatea, tratarea unei singure problemă, a unui sin­gur fapt de viață, dă altă semnifi­cație poeziei, o face mai emoțio­nantă, mai convingătoare. De aceea poezia lui Mavrodin Tănase ni se pare cea mai izbutită din toate cele ce se­ adresează agriculturii, res­pectiv satului dobrogean. Noi îl sfătuim pe poet, cît și pe confrații săi, să meargă și în viitor pe a­­ceastă linie. Intr-un număr apropiat al ziarului nostru vom continua discuțiile pe marginea lucrărilor poetice ale ti­nerilor ucenici ai versurilor din re­giunea noastră. I. DRAGĂNESCU învățătura lui V. I. Lenin cu pri­vire la strategia și tactica partidului clasei muncitoare în revoluție a fost și este o armă puternică în mîinile partidelor comuniste și muncitorești pentru victoria deplină a revoluției proletare în toate țările, îmbrăcînd formele specifice de luptă și de orga­nizare în fiecare țară aparte. Experiența istorică a P.C.U.S. care conduce popoarele sovietice spre vic­toria deplină a comunismului, expe­riența partidelor comuniste din țări­le de democrație populară din Euro­pa și Asia care au condus și conduc popoarele lor pe drumul construirii socialismului au dovedit și dovedesc însemnătatea universală a acestei teorii constituind un îndreptar sigur pentru toate partidele comuniste și muncitorești din lume. Prin strategie în revoluție înțele­gem determinarea direcției loviturii principale a proletariatului pe baza etapei respective a revoluției, înțe­legem elaborarea planului corespun­zător de dispoziție a forțelor revolu­­ținare, înțelegem lupta pentru reali­zarea acestui plan de-a lungul între­gii etape date a revoluției. In ce privește tactica ea este o parte a conducerii strategice subor­donate sarcinilor și cerințelor stra­tegiei. Tactica este determinarea li­niei de conduită a proletariatului pentru o perioadă relativ scurtă de flux și reflux a mișcării, de avînt sau declin al revoluției, este lupta pentru realizarea acestei linii prin înlocuirea vechilor forme de luptă și de organizare cu altele noi, prin schimbarea vechilor lozinci cu al­tele, noi, prin combinarea acestor forme etc. Strategia și tactica mar­­xist-leninistă este știința conducerii luptei de clasă a proletariatului, a luptei celor exploatați și asupriți pentru răsturnarea dominației capi­taliștilor și moșierilor, pentru insta­urarea puterii clasei muncitoare și înlăturarea tuturor formelor de ex­ploatare și asuprire. Partidul Comunist al Uniunii So­vietice, conducătorul juntei pentru zdrobirea capitalismului și constru­irea socialismului pe a șasea parte a globului, a demonstrat cele mai desăvîrșite modele de strategie și tactică leninistă în acțiune. Uriașa experiență acumulată de P.C.U.S. în conducerea luptei politice de clasă a proletariatului pentru eliberarea socială și națională a tuturor celor ce muncesc constituie în același timp o cucerire a tuturor partidelor co­muniste și muncitorești din lumea întreagă. După cum subliniază C.C. al Partidului Comunist Chinez, „a­­colo unde plecînd de la condiții concrete ale anumitei țări se apli­că în mod just învățătura lui Marx, Engels, Lenin, se aplică în mod just experiența acumulată de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice in re­voluție și construcție — acolo vic­toria este întotdeauna asigurată“. Particularitatea deosebită a strate­giei și tacticii P.C.U.S. este rezolva­rea creatoare a problemelor privind conducerea luptei pentru interesele fundamentale ale celor ce muncesc. Respingînd orice dogmatism, Parti­dul Comunist a verificat măsurile sale strategice și tactice în focul luptelor revoluționare de zi cu zi, a sorbit directivele și indicațiile nu din analogiile istorice, așa cum fă­ceau menșevicii și liderii Internațio­nalei a II-a, ci din studierea expe­rienței practice a clasei muncitoare și a luptei de eliberare în general. Exemple strălucite în ce privește a­­plicarea creatoare a strategiei și tacticii este conducerea de către Partidul Comunist a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și a Ma­relui Război pentru Apărarea Pa­triei Sovietice. Aplicînd în mod creator strategia și tactica leninistă, Partidul Comu­nist a unit într-o puternică forță revoluționară mișcarea general-de­­mocratică pentru pace, mișcarea ță­rănească pentru pămînt, mișcarea popoarelor asuprite pentru­­ egalita­tea națională, pentru răsturnarea burgheziei și instaurarea dictaturii proletariatului. In anii Marelui Război pentru A­­părarea Patriei strategia iscusită și tactica Partidului Comunist au asi­gurat crearea puternicului front an­tifascist în frunte cu Uniunea So­vietică, zdrobirea puterii agresive a imperialismului fascist și ruperea din sistemul imperialist a unui în­treg șir de țări din Europa și Asia. Studiind istoria P.C.U.S. proletaria­tul internațional învață să aplice în mod creator atot biruitoarea strate­gie și tactică sovietică. In mersul victorios spre socialism al țărilor de democrație populară din Europa și Asia, strategia și tac­tica leninistă capătă o strălucită confirmare și o nouă dezvoltare. A­­plicînd în mod creator strategia și tactica leninistă, ținînd cont de parti­cularitățile țării sale, Patidul Comu­nist Chinez, în anii revoluției popu­lare, a dat dovadă de o strălucită și justificată orientare. Pe baza ge­neralizării experienței luptei de eli­berare a celor ce muncesc din Chi­na, conducătorul poporului chinez, tovarășul Mao Tze-dun, a elaborat o strategie importantă despre nece­sitatea începerii revoluției populare în condițiile țărilor semicoloniale cu instaurarea la început a puterii în raioane diferite ca apoi treptat în procesul luptei să extindă această putere asupra întregii țări. Aceste și multe alte exemple arată că Parti­dul Comunist Chinez a elaborat o strategie și o tactică înțeleaptă a luptei pentru victoria revoluției de­mocratice antifeudale și antiimpe­­rialiste, pentru instaurarea dictatu­rii proletariatului. Strategia și tac­tica elaborată de către Partidul Co­munist Chinez găsesc o largă apli­care în lupta revoluționară a mul­tor popoare din Orient. Calea revo­luției chineze este calea multor țări coloniale și semicoloniale. Experien­ța Partidului Comunist Chinez care orientează începerea revoluției popu­­lar-democratice prin crearea bazelor revoluționare în mediul rural a fost folosită cu mult succes de către po­porul vietnamez în lupta sa de eli­berare. Fundamentînd tactica răscoalei armate Lenin a arătat că aceasta nu este singura și unica formă de cu­cerire a puterii de către proletariat. Problema formelor de luptă ale pro­letariatului pentru cucerirea puterii politice se poate numi în funcție de situația concretă din fiecare ța­ră, de raportul de forțe dintre clase și de situația intențiilor. Congresul al XX-lea al P.C.U.S. care a clari­ficat o serie de probleme a dat o explicație științifică în lămurirea a­­cestei probleme și în zdrobirea punc­tului de vedere dogmatic după care revoluția poate avea loc în toate condițiile și în toate țările numai prin insurecția armată. Cînd vorbim de calea pașnică avem în vedere tot calea revoluționară, calea luptei de clasă, și calea pașnică este imposibil de realizat fără dominația clasei muncitoare. Deci se pune problema schimbării conținutului parlamentu­lui prin cucerirea majorității în par­lament. Experiența țărilor de demo­crație populară a dovedit că în pe­rioada de trecere de la capitalism la socialism, trecerea în o serie de țări poate lua forme diferite, atît de organizare, cît și de luptă, de­terminate de condițiile specifice de dezvoltare economică și politică a fiecărei țări aparte. De asemenea, tot practica a dovedit că în unele țări se poate trece la socialism sărind etapa capitalistă, adică direct de la feudalism. Exemplul R.P. Mongolă, R.D. Vietnam și chiar în unele re­giuni ale Chinei. Principiile tacticii elaborate de Lenin au stat și la baza elaborării strategiei și tacticii Partidului Co­munist din Romînia. Aplicînd crea­tor principiile tacticii leniniste la condițiile concrete istorice ale țării noastre, Congresul al V-lea al P.C.R. a stabilt obiectivul strategic al miș­cării revoluționare din Romînia, des­fășurarea revoluției burghezo-demo­cratice. Raportul de activitate al C.C. al P.M R. prezentat de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al II- lea al partidului arată cum partidul a dezvoltat și aplicat creator tezele Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român în condițiile isto­rice noi, care nu puteau fi prevăzute în 1931, condiții create de înfrînge­­rile zdrobitoare pricinuite trupelor hitleriste de către glorioasa armată sovietică eliberatoare. Partidul Co­munist Român s-a orientat just în condițiile noi ale luptei pentru trans­­­formarea revoluționară a societății, a lansat lozincile cele mai arzătoare — înlăturarea dictaturii fasciste, ie­șirea din războiul criminal antiso­­vietic și izgonirea cotropitorilor ger­­mano-fasciști. Aplicarea creatoare a principiilor strategiei și tacticii le­niniste a permis partidului nostru să înfăptuiască o ridicare a maselor la luptă conștie­ntă cum nu mai cu­noscuse încă istorii poporului ro­mân. Marile demonstrații ale mase­lor muncitoare în uzine și fabrici, izgonirea moșierilor și înfăptuirea reformei agrare de comitetele țără­nești organizate de clasa muncitoa­re care pășește hotărît în fruntea maselor largi ale țărănimii, luarea cu asalt a prefecturilor și primării­lor, înfăptuirea de către masele populare a unor importante măsuri politice și economice cu caracter de­mocratic peste capul și împotriva guvernelor reacționare ale burghe­ziei și moșierimii din primele luni de­ după 23 August 1944 arată că poporul muncitor din orașe și sate, adevăratul creator al istoriei, a ho­tărît soarta bătriei pentru putere, instaurînd sub conducerea partidu­lui puterea democrat-populară la 6 martie 1945. Desfășurarea evenimen­telor politice din țara­­ noastră dovedesc justețea învățăturii le­niniste că fiecare țară, fiecare po­por prezintă anumite particularități în calea sa spre socialism, particu­larități rezultate din dezvoltarea sa istorică, dar că în toate formele de trecere la socialism o condiție in­dispensabilă și hotărîtoare este exer­citarea conducerii politice de către clasa muncitoare în frunte cu par­tea ei înaintată. In pofida afirmații­lor reformiștilor și oportuniștilor de tot soiul, leninismul s-a dovedit și se dovedește a fi un model de tactică pentru toate țările. Strategia și tac­tica leninistă constituie un model de folosire creatoare a învățăturii mar­­xist-leniniste. Ridicînd sus steagul luptei pen­tru pace, democrație și socialism, partidele comuniste și muncitorești din țările capitaliste string în jurul acestui steag masele, folosind dife­rite metode tactice. Astfel, Partidul Comunist al Statelor Unite ale A­­mericii cheamă poporul american să­­ se unească sub lozinca luptei pentru pace, pentru reducerea cheltuielilor militare, pentru apărarea libertăți­lor democratice. In sinul poporului englez este deosebit de populară lo­zinca apărării suveranității națio­nale. Mîndria națională a poporului englez este însă lovită puternic prin prezența în Anglia a trupelor stră­­ine care-și au bazele militare pe te­ritoriul ei. De aceea comuniștii en­glezi lansează cu toată tăria lozinca apărării suveranității și aplicării de către guvern a unei politici externe engleze independente. In Franța și Italia burghezia, în alianță cu impe­rialismul internațional, se ridică îm­potriva tuturor cuceririlor democra­tice ale oamenilor muncii, încercînd să nimicească organizațiile democra­tice ale acestor țări. In aceste con­diții comuniștii din Italia și Fran­ța concomitent cu lozinca apărării independenței naționale lansează lo­zinca apărării libertăților burgheze­­democratice cucerite de popor. Co­muniștii francezi, după cum se spu­ne în declarația C.C. al Partidului Comunist Francez „vor ști să ridi­ce la înălțime și să ducă înainte ferm steagul libertăților democrati­ce și independenței naționale“. Vi­talitatea și însemnătatea uriașă a strategiei și tacticii leniniste pen­­ru mișcarea internațională de eliberare este confirmată mereu de lupta re­voluționară a maselor muncitoare și a popoarelor asuprite din lumea ca­pitalistă. Strategia și tactica loroninis­­tă este o armă puternică în lupte de eliberare a celor ce muncesc. Călăuzindu-se după strategia și tac­tica leninistă, partidele comuniste și muncitorești reușesc să strîngă în jurul lor mase uriașe de oameni Se împlinesc cuvintele profetice ale lui V. I. Lenin precum că „în toate ca­zurile și în toate țările comunismul se căiește și se dezvoltă; rădăcinile lui sînt așa de adinei încît perse­cuțiile nu-1 slăbesc și nu-i scad pu­terea, ci din contră îl întăresc“. TAVITIAN­S, însemnătatea internațională VITRI SI­UI IILIISIE

Next