Dobrogea Nouă, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 2857-2883)
1957-10-01 / nr. 2857
MI CIRCUNSCRiPȚII FRUNTAȘE " Deputații din circumscripțiile electorale nr. 117 și 177, însă după ce le-a fost acordat votul de încredere, au desfășurat o bogată activitate. Antrenînd un mare număr de cetățeni, președintele circumscripției electorale nr. 117, Ogoreanu Nicolae și deputata Pietea Emilia au trecut la o seamă de acțiuni de înfrumusețare și gospodărire a cartierului. Pentru ridicarea nivelului cultural al femeilor au fost organizate 8 biblioteci de casă unde participă în medie 20-25 de femei. In cadrul acestora, se citesc diferite cărți de literatură, celor mai bune făcîndu-l i-se recenzii. Cu sprijinul deputatei Pietea Emilia și a delegatei din partea comisiei de femei oraș, tovarășa Sonitea Maria, s-a mobilizat un număr mare de femei pentru efectuarea controlului obștesc. Mergînd la diferite magazine O.C.L. „Alimentara", acestea au urmărit felul în care se respectă gramajul de către vînzători și totodată cum sînt întreținute alimentele. Tot din inițiativa aceleiași deputate,s-au depistat în această circumscripție 200 m.p. de teren, care a fost cultivat cu diferite zarzavaturi de către cetățeni. In vederea amenajării trotuarelor, au fost antrenați 129 cetățeni, femei și bărbați. Prin orele de muncă voluntară prestate la caratul cimentului, nisipului și pietrișului, a fost posibilă pavarea în întregime a străzilor Străjerului și Răzoarele. De asemenea, au fost plantați și înlocuiți 30 de pomi, au fost amenajate spații verzi și curățate se iarbă bordurile. O atenție deosebită au dat femeile din această circumscripții și pregătirii lor sanitare. Cele 15 femei înscrise la cursul de Crucea Roșie citesc numeroase cărți de medicină, pregătind de foarte multe ori recenzii și conferințe. Participînd la concursul organizat de Crucea Roșie, „Echipierul sanitar“, 5 dintre participante s-au situat pe locul IV. Munca deputaților din circumscripția 117 cît și munca femeilor de aci nu a rămas nerăsplătită. Pentru bogata activitate desfășurată, comitetul de circumscripție a primit drapajul de circumscripție fruntașa pe cartierul Coiciu. Multe se pot spune și despre circumscripția nr. 177 al cărei președinte este tov. Gațiu David. Ajutat într-o foarte mare măsură de deputata Neamțu, Maria, precum și de Pîndichi Vasilica și Rodlender Călina, membre în comitetul de cetățeni, tov. Gațiu a antrenat un mare număr de femei și bărbați la realizarea unor lucruri importante, reușind astfel să schimbe cu mult fața cartierului Meceea. După ce și aci s-a executat prin muncă voluntară amenajarea trotuarelor de pe străzile Medeea și Despot Vodă, evidențiindu-se în special Cataloi Maria, Zmeu Ioana și Florea Maria, s-au plantat 1.700 pomi fructiferi și de ornament pe străzi și în curți și s-au amenajat spațiile verzi. Alocîndu-li-se suma de 200.000 lei de către comitetul executiv al sfatului popular oraș, cetățenii circumscripției 177 s-au angajat să construiască și un local de școală. O inițiativă frumoasă luată în această circumscripție, care merită să fie amintită, e aceea că aproape 160 grădini de zarzavat au fost date în folosință unui număr de 160 de cetățeni. Deputata Neamțu Maria și delegata comisiei de femei au reușit să organizeze și aci două biblioteci de casă la care participă 16 femei, precum și un cerc de croitorie. In cadrul acestuia, printre lecțiile teoretice și practice ținute de către profesoara Bălăbănescu M., participantele au posibilitatea să capete o serie de cunoștințe ce le pot fi de mare folos. Și despre ceea ce s-a înfăptuit în aceste circumscripții prin eforturile și contribuția cetățenilor și deputaților se pot spune încă multe. Toate dovedesc însă un singur lucru: deputații aleși sunt demni de încrederea acordată de către cetățeni. O. IVAN impresii culese la Cîmpina B3 La meciul de sîmbătă, dintre Locomotiva P.C.A. și Energia Cîmpina, au asistat aproape 150 de constănțeni care și-au încurajat echipa de-a lungul celor 00 de minute, contribuind din plin la victoria fotbaliștilor noștri și obținind o a doua victorie în fața... „galeriei“ câmpinene. 9 Stăncescu a apărut pe teren cu capul bandajat, deoarece a fost lovit în jocul de verificare de joi la un duel aerian cu Tatomir. 9 După mărturiile competente ale unor spectatori locali, Energia a făcut cea mai bună partidă din acest an. Ei sunt unanimi în a recunoaște că jucătorii noștri sunt cu o clasă mai buni și că tocmai forma prinsă de cîmpineni a împiedicat ca diferența de goluri să fie mare. la Pronosticul dat de Ispas și apărut în ziarul nostru de sîmbătă s-a dovedit a fi bun. Moralul ridicat al echipei ca și arbitrajul foarte bun al lui Tudor Firan (București) au contribuit la practicarea celui mai frumos joc din acest an, al echipei noastre în deplasare. Ei Terenul de joc cu un gazon foarte bun, dar cu dimensiuni regulamentare minime, a avantajat apărarea constănțenilor, care a destrămat cu mai multă ușurință combinațiile excesiv de laterale al gazdelor. De remarcat este că de foarte puține ori atacanții echipei gazde au avut putința să treacă de apărarea noastră, care se pare că și-a găsit cadența. După joc, Avasilichioaie ne-a confirmat că echipa este pusă pe „picioare" și drumul spre prima categorie a țării este deschis. Rămîne ca toți componenții lotului să depună același suflet în joc ca în ultimele două partide, iar la antrenamentele efectuate sub conducerea antrenorului Lengheriu să fie foarte conștiincioși și, atunci, pentru Locomotiva P.C.A. semaforul de intrare în „A“ va arăta culoarea verde. V. ALB 0 victorie și Echipele noastre de categoria C, Energia Medgidia și Energia Constanța, au jucat duminică pe teren propriu în compania echipelor Energia Tîrgoviște și Energia Cîmpina. După cum ne-a relatat telefonic corespondentul nostru Radu Avram, partida de la Medgidia s-a caracterizat printr-o nervozitate excesivă presărată de numeroase duri- 0 înfrîngere în toți. Gazdele au dominat mai mult, dar din cauza ineficacității liniei de atac ei au fost nevoiți să părăsească învinși terenul cu 0-2 de către liderul clasamentului. Golurile au fost înscrise de Predamciuc (min. 8 și min. 70). La Constanța, pe stadionul „1 Mai", senetiștii au realizat prima victorie din actualul campionat, desfășurînd un categoria C joc superior oaspeților și mai ales în prima repriză cînd au fost înscrise cele 3 goluri. Scor final 3-0 (3-0). ★ In campionatul republican de juniori, Energia S.N.M.C. a fost întrecută cu 0-4 de Știința București, în timp ce în Capitală Locomotiva P.C.R. a dispus cu 3-2 de Locomotiva Gara de Nord. Numai de bună calitate In ultimul timp, țesătoarea Novac Tamara a reușit să se situeze fruntașă printre lucrătoarele fabricii „întrecerea socialistă“ din Constanța. Pe lângă faptul că își depășește în permanență planurile lunare chiar cu mai mult de 5 procente ,acordă o deosebită atenție țesăturilor, lucru dovedit de altfel și de depășirea procentului de calitate. Succesele pe care le obține se datoresc în bună parte atenției cu care lucrează. Sub forma proastei gospodăriri Ar fi imposibil să totalizezi și să apreciezi la justa lor valoare realizările înfăptuite în ultimii ani la Babadag. Multe milioane de lei au fost cheltuiți cu construcțiile (un S.M.T., o școală nouă, construcții individuale etc.), cu mărfurile puse în vinzare prin magazinele cooperatiste, cu activitatea social-culturală. In general, oamenii se străduiesc să facă orașul lor mai frumos, mai primitor. Sunt însă și oameni îndărătnici, neglijenți, întorc capul la sezisările cetățenilor. Le aud, dar nu le iau în seamă. Cîți nu au criticat pe responsabilii restaurantelor nr. 1 și 2 pentru faptul că nu pregătesc mîncăruri calde suficiente și de bună calitate, pe responsabilul cofetăriei care nu pregătește dimineața ceaiuri sau cafele cu lapte, pe gospodarii cantinei sfatului popular raional care fac mîncăruri de proastă calitate. Ne-am oprit puțin la restaurantul nr. 2 (responsabil Mihai Mihai). In ziua aceea, bucătarul restaurantului pregătise 120 de porții de borș și tocană (rare sînt zilele cînd se schimbă meniul). La prînz se vînduseră toate. Pentru seară ? Nimic. Gindea că va face față cu cîteva zeci de mititei. Cerințele au fost însă mari. Ospătarii și responsabilul răspundeau tuturor : „N-avem tovarășe, decit ce se vede la bufet (salam și brînză)“. Așa se întîmplă aproape în toate serile. In afară de mititeii și măruntaiele care se vînd în cîteva ore... — ... altceva nu avem ! Se cuvine să vorbim și de aspectul localului. Vesela, tacîmurile și paharele nu se spală. După un paravan bufetiera șterge cu o cîrpă farfuriile murdare și apoi servește gustările. Geamurile și mobilierul sînt murdare, localul este veșnic nemăturat, iar fețele de mese și-au pierdut de mult culoarea inițială. Oare la Babadag nu se pot pregăti mîncăruri calde și gustoase ? Nu ai încercat să răspunzi acestei întrebări, tovarășe Maxim Gheorghe, președinte al cooperativei de consum ? Se vede că nu te preocupă gospodărirea localurilor, buna deservire a consumatorilor. Nu trebuie să uite gospodarii orașului Babadag și ai unităților amintite că au menirea să slujească oamenii muncii. A. CONSTANTINESCU Miercuri 2 octombrie 1957 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Jocuri populare romînești. 5.28 Vești din Institutele de cercetări în domeniul agriculturii. 5.30 Sfatul medicului. 5.35—8.00 Muzică distractivă. (La orele 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Buletin de știri. 6.15 Muzică populară romînească. 6.45 „De ziua ostașilor țării“ 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.07 Marșuri pentru fanfară. 7.20 Anunțuri și muzică. 7.30 Melodii populare romînești. 7.50 Muzică ușoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estradă. 9.38 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară romînească. 10.22 Concert simfonic. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon. „GEMENII“, de Go Mo-jo, adaptare radiofonică de Vlaicu Bírna. 12.45 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntece și jocuri populare romînești. 13.35 Muzică instrumentală de Schumann. 14.00 Anunțuri și muzică. 14.10 Suita de Vladimir Iurovski din filmul „Comoara misterioasă“. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntă taragotistul Ion Murgu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 Emisiune închinată Forțelor Armate ale R.P.R. 16.00 Muzică ușoară. 16.25 La microfon Rodica. 16.30 Cîntă Elisabeta Pavel, violonistul Nicu Arghir Petrescu și cobzarul Ion Zlotea. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Cîntece. 17.30 „Vreau să știu“. 18.00 Vorbește Moscova! 18.30 Muzică ușoară de compozitori români 19.00 Buletin de știri. 19.10 Program de muzică populară interpretată de soliști și formații de amatori. 1S.33 Areunțuri și muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 Noapte bună, copii : „Gîsca de aur" de Frații Grimm. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Zilele vieții noastre. 21.15 Muzică populară romînească. 22.40 Buletin de stir, buletin meteorologic și sport. 22.30 Muzică ușoară. 22.42 Săptămîna muzicii germane“. 23.52— 23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL 14.00 Buletin de știri. 14.03 Ciclul „Să cunoaștem creația romînească din trecut“. 14.40 Emisiune literară cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. 15.00 Program de muzică populară. 15.41 Muzică ușoară. 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Mari ansambluri sovietice de cîntece. 16.45 Trei cărți pe săptămînă. 17.00 Anunțuri și muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară imprimată pe discuri Electrecord. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Noi înregistrări de muzică romînească“. 18.30 Muzică populară romînească. 18.45 Anunțuri și muzică. DOBROGEA NOUĂ K1. 2857 LA ÎNCEPUT DE DRUM Zi de zi, redacția noastră primește nenumărate lucrări poetice aparținînd unor tineri și vîrstnici ucenici în ale meșteșugului literar. Ei sînt de diferite profesii: muncitori, țărani muncitori, intelectuali, activiști etc. Lecturînd aceste încercări literare ai plăcuta surpriză să întilnești atacate teme variate și mai toate inspirate din viața nouă a regiunii noastre. Deși unele stîngaci meșteșugite, desprinzi însă din conținutul lor dragostea simplă dar sinceră a omului nou față de transformările pe care el le trăiește și la care participă activ, încrederea lui nețărmurită în viitorul apropiat necesitatea fireasca a omului nou de a așterne în cîntec toate aceste bucurii și înfăptuiri al căror martor este și pe care se trăiește din plin. zice Să luăm, de pildă, lucrările pecare se adresează satului, transformării socialiste a agriculturii. Mai întîi ne vom opri asupra poeziei „Tătarul“ a bătrînului colectivist Gh. Bică din comuna Gotu Văii, cunoscut nouă și din alte lucrări. Poetul colectivist care versifică cu multă ușurință face aici o comparație între trecutul neguros și prezentul luminos ce-l cunoaște astăzi satul dobrogean. Poezia zugrăvește convingător viața plină ,de mizerie a satului de odinioară și în antiteză ne prezintă noul chip al satului astăzi luminos și prosper. Deși cu multe lipsuri (e vorba de sărăcia imaginilor, lucru deseori întîlnit în creația colectivistului Gh. Bică), poezia emoționează totuși prin sinceritatea cu care e construită. Pe viitor, pentru a-și îmbogăți arsenalul , verbal, al imaginilor comparațiilor, poetul colectivist va și trebui să lectureze cît mai multă poezie. Citind și studiind contribui nemijlocit la creșterea meșteșugului poetic. Interesantă ni se pare și poezia intitulată „Combina“ a tovarășului Mihăilescu Mihai, activist al sfatului popular regional Constanța. Mai mult un reportaj în versuri, lucrarea tovarășului Mihăilescu surprinde o zi de muncă la seceriș, unde în zilele noastre cuvîntul hotărîtor îi spune combina. Pierzîmdu-se deseori in detalii tehnice, căutînd să ne prezinte felul cum combina lucrează, poezia scade astfel din valoarea esențială. Și lui Iov. Mihăilescu îi recmandăm mai multă exigență, mai multă muncă cu versul. Cu cît poezia va fi mai conchisă, lipsită de abundența detaliilor tehnice, cînd e vorba să cîntăm, de pildă, o mașină, o unealtă, cu atît ea va fi mai valoroasă, mai realizată. Tînărul muncitor zincograf Lazăr Nicolae Mircea, în poezia „Spre colectivă“, vădește talent. Ii lipsesc însă mijloacele stilistice, mai precis cadența în versificație, respectiv echilibrarea metricii, precum și potrivirea împerecherii rimelor. Mai multă lectură poetică îi va ajuta să înlăture și aceste neajunsuri ce-i mai pîndesc în creație. „întoarcere în sat“ se numește poezia muncitorului ceferist Irinarh Vartic, poet cunoscut de mult cititorilor ziarului nostru. El ne zugrăvește chipul satului dobrogean întinerit. Cu toate prefacerile ce le cunoaște. Aunecînd însă în generalități poezia are mai mult un caracter de înregistrator al celor ce simți azi în sat. Nu lipsește de aici nici căminul cultural, școala, creta, nici casele noînălțate, nici lumina electrică, nici pionierii, nici colectiva. Extaziat de toate acestea în încheiere poetul conchide: In sal a tea s-au schimbat. Și cum să-l las, să-l părăsesc ? E griu, e vin și e păcat Să steie vinul negustat înseși aceste versuri de pe urmă vin să ne întărească afirmația de mai sus. Tov. Vartic, lunecînd in generalități, n-a făcut decât o înșiruire a prefacerilor din satul nou dobrogean și cum generalul și platitudinea nu emoționează, nu conving, poezia sa devine un șablon deseori întîlnit și în creațiile altor poeți începători, rămîne deci neizbutită. De aceea, recomandăm tov. Vartic și celorlalți poeți începători, de a aborda în lucrările lor cîte un singur fapt, un singur moment de viață. O singură problemă tratată dă poeziei o notă mai convingătoare. Spre exemplificare să luăm poezia muncitorului Mavrodin Tănase intitulată „Agronomul“. In cuvinte simple el ține să ne înfățișeze chipul unui agronom îndrăgostit de munca lui, legat de preocupările actuale ale satului. In zori tot satul te-a văzut, tot omul, Cum bulgări grei în palme, stări mai, Cum se-ntruipa in tine agronomul Și cu de mult ogorul îndrăgeai. Vorbeai cu tine însuți despre rosturi. ,,Aici va fi porumb, bumbac, secară Și-aici pe-aceste incă două loturi Vom pune griu și orz de primăvară"... ... Și de atunci mereu te-am Intîlnit Mereu pe-aceeași roaibă costelivă Din zori și pînă seara-n asfințit Umblind din cale după-n colectivă. Iată deci că simplitatea, tratarea unei singure problemă, a unui singur fapt de viață, dă altă semnificație poeziei, o face mai emoționantă, mai convingătoare. De aceea poezia lui Mavrodin Tănase ni se pare cea mai izbutită din toate cele ce se adresează agriculturii, respectiv satului dobrogean. Noi îl sfătuim pe poet, cît și pe confrații săi, să meargă și în viitor pe această linie. Intr-un număr apropiat al ziarului nostru vom continua discuțiile pe marginea lucrărilor poetice ale tinerilor ucenici ai versurilor din regiunea noastră. I. DRAGĂNESCU învățătura lui V. I. Lenin cu privire la strategia și tactica partidului clasei muncitoare în revoluție a fost și este o armă puternică în mîinile partidelor comuniste și muncitorești pentru victoria deplină a revoluției proletare în toate țările, îmbrăcînd formele specifice de luptă și de organizare în fiecare țară aparte. Experiența istorică a P.C.U.S. care conduce popoarele sovietice spre victoria deplină a comunismului, experiența partidelor comuniste din țările de democrație populară din Europa și Asia care au condus și conduc popoarele lor pe drumul construirii socialismului au dovedit și dovedesc însemnătatea universală a acestei teorii constituind un îndreptar sigur pentru toate partidele comuniste și muncitorești din lume. Prin strategie în revoluție înțelegem determinarea direcției loviturii principale a proletariatului pe baza etapei respective a revoluției, înțelegem elaborarea planului corespunzător de dispoziție a forțelor revoluținare, înțelegem lupta pentru realizarea acestui plan de-a lungul întregii etape date a revoluției. In ce privește tactica ea este o parte a conducerii strategice subordonate sarcinilor și cerințelor strategiei. Tactica este determinarea liniei de conduită a proletariatului pentru o perioadă relativ scurtă de flux și reflux a mișcării, de avînt sau declin al revoluției, este lupta pentru realizarea acestei linii prin înlocuirea vechilor forme de luptă și de organizare cu altele noi, prin schimbarea vechilor lozinci cu altele, noi, prin combinarea acestor forme etc. Strategia și tactica marxist-leninistă este știința conducerii luptei de clasă a proletariatului, a luptei celor exploatați și asupriți pentru răsturnarea dominației capitaliștilor și moșierilor, pentru instaurarea puterii clasei muncitoare și înlăturarea tuturor formelor de exploatare și asuprire. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, conducătorul juntei pentru zdrobirea capitalismului și construirea socialismului pe a șasea parte a globului, a demonstrat cele mai desăvîrșite modele de strategie și tactică leninistă în acțiune. Uriașa experiență acumulată de P.C.U.S. în conducerea luptei politice de clasă a proletariatului pentru eliberarea socială și națională a tuturor celor ce muncesc constituie în același timp o cucerire a tuturor partidelor comuniste și muncitorești din lumea întreagă. După cum subliniază C.C. al Partidului Comunist Chinez, „acolo unde plecînd de la condiții concrete ale anumitei țări se aplică în mod just învățătura lui Marx, Engels, Lenin, se aplică în mod just experiența acumulată de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice in revoluție și construcție — acolo victoria este întotdeauna asigurată“. Particularitatea deosebită a strategiei și tacticii P.C.U.S. este rezolvarea creatoare a problemelor privind conducerea luptei pentru interesele fundamentale ale celor ce muncesc. Respingînd orice dogmatism, Partidul Comunist a verificat măsurile sale strategice și tactice în focul luptelor revoluționare de zi cu zi, a sorbit directivele și indicațiile nu din analogiile istorice, așa cum făceau menșevicii și liderii Internaționalei a II-a, ci din studierea experienței practice a clasei muncitoare și a luptei de eliberare în general. Exemple strălucite în ce privește aplicarea creatoare a strategiei și tacticii este conducerea de către Partidul Comunist a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și a Marelui Război pentru Apărarea Patriei Sovietice. Aplicînd în mod creator strategia și tactica leninistă, Partidul Comunist a unit într-o puternică forță revoluționară mișcarea general-democratică pentru pace, mișcarea țărănească pentru pămînt, mișcarea popoarelor asuprite pentru egalitatea națională, pentru răsturnarea burgheziei și instaurarea dictaturii proletariatului. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei strategia iscusită și tactica Partidului Comunist au asigurat crearea puternicului front antifascist în frunte cu Uniunea Sovietică, zdrobirea puterii agresive a imperialismului fascist și ruperea din sistemul imperialist a unui întreg șir de țări din Europa și Asia. Studiind istoria P.C.U.S. proletariatul internațional învață să aplice în mod creator atot biruitoarea strategie și tactică sovietică. In mersul victorios spre socialism al țărilor de democrație populară din Europa și Asia, strategia și tactica leninistă capătă o strălucită confirmare și o nouă dezvoltare. Aplicînd în mod creator strategia și tactica leninistă, ținînd cont de particularitățile țării sale, Patidul Comunist Chinez, în anii revoluției populare, a dat dovadă de o strălucită și justificată orientare. Pe baza generalizării experienței luptei de eliberare a celor ce muncesc din China, conducătorul poporului chinez, tovarășul Mao Tze-dun, a elaborat o strategie importantă despre necesitatea începerii revoluției populare în condițiile țărilor semicoloniale cu instaurarea la început a puterii în raioane diferite ca apoi treptat în procesul luptei să extindă această putere asupra întregii țări. Aceste și multe alte exemple arată că Partidul Comunist Chinez a elaborat o strategie și o tactică înțeleaptă a luptei pentru victoria revoluției democratice antifeudale și antiimperialiste, pentru instaurarea dictaturii proletariatului. Strategia și tactica elaborată de către Partidul Comunist Chinez găsesc o largă aplicare în lupta revoluționară a multor popoare din Orient. Calea revoluției chineze este calea multor țări coloniale și semicoloniale. Experiența Partidului Comunist Chinez care orientează începerea revoluției popular-democratice prin crearea bazelor revoluționare în mediul rural a fost folosită cu mult succes de către poporul vietnamez în lupta sa de eliberare. Fundamentînd tactica răscoalei armate Lenin a arătat că aceasta nu este singura și unica formă de cucerire a puterii de către proletariat. Problema formelor de luptă ale proletariatului pentru cucerirea puterii politice se poate numi în funcție de situația concretă din fiecare țară, de raportul de forțe dintre clase și de situația intențiilor. Congresul al XX-lea al P.C.U.S. care a clarificat o serie de probleme a dat o explicație științifică în lămurirea acestei probleme și în zdrobirea punctului de vedere dogmatic după care revoluția poate avea loc în toate condițiile și în toate țările numai prin insurecția armată. Cînd vorbim de calea pașnică avem în vedere tot calea revoluționară, calea luptei de clasă, și calea pașnică este imposibil de realizat fără dominația clasei muncitoare. Deci se pune problema schimbării conținutului parlamentului prin cucerirea majorității în parlament. Experiența țărilor de democrație populară a dovedit că în perioada de trecere de la capitalism la socialism, trecerea în o serie de țări poate lua forme diferite, atît de organizare, cît și de luptă, determinate de condițiile specifice de dezvoltare economică și politică a fiecărei țări aparte. De asemenea, tot practica a dovedit că în unele țări se poate trece la socialism sărind etapa capitalistă, adică direct de la feudalism. Exemplul R.P. Mongolă, R.D. Vietnam și chiar în unele regiuni ale Chinei. Principiile tacticii elaborate de Lenin au stat și la baza elaborării strategiei și tacticii Partidului Comunist din Romînia. Aplicînd creator principiile tacticii leniniste la condițiile concrete istorice ale țării noastre, Congresul al V-lea al P.C.R. a stabilt obiectivul strategic al mișcării revoluționare din Romînia, desfășurarea revoluției burghezo-democratice. Raportul de activitate al C.C. al P.M R. prezentat de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al II- lea al partidului arată cum partidul a dezvoltat și aplicat creator tezele Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român în condițiile istorice noi, care nu puteau fi prevăzute în 1931, condiții create de înfrîngerile zdrobitoare pricinuite trupelor hitleriste de către glorioasa armată sovietică eliberatoare. Partidul Comunist Român s-a orientat just în condițiile noi ale luptei pentru transformarea revoluționară a societății, a lansat lozincile cele mai arzătoare — înlăturarea dictaturii fasciste, ieșirea din războiul criminal antisovietic și izgonirea cotropitorilor germano-fasciști. Aplicarea creatoare a principiilor strategiei și tacticii leniniste a permis partidului nostru să înfăptuiască o ridicare a maselor la luptă conștientă cum nu mai cunoscuse încă istorii poporului român. Marile demonstrații ale maselor muncitoare în uzine și fabrici, izgonirea moșierilor și înfăptuirea reformei agrare de comitetele țărănești organizate de clasa muncitoare care pășește hotărît în fruntea maselor largi ale țărănimii, luarea cu asalt a prefecturilor și primăriilor, înfăptuirea de către masele populare a unor importante măsuri politice și economice cu caracter democratic peste capul și împotriva guvernelor reacționare ale burgheziei și moșierimii din primele luni de după 23 August 1944 arată că poporul muncitor din orașe și sate, adevăratul creator al istoriei, a hotărît soarta bătriei pentru putere, instaurînd sub conducerea partidului puterea democrat-populară la 6 martie 1945. Desfășurarea evenimentelor politice din țara noastră dovedesc justețea învățăturii leniniste că fiecare țară, fiecare popor prezintă anumite particularități în calea sa spre socialism, particularități rezultate din dezvoltarea sa istorică, dar că în toate formele de trecere la socialism o condiție indispensabilă și hotărîtoare este exercitarea conducerii politice de către clasa muncitoare în frunte cu partea ei înaintată. In pofida afirmațiilor reformiștilor și oportuniștilor de tot soiul, leninismul s-a dovedit și se dovedește a fi un model de tactică pentru toate țările. Strategia și tactica leninistă constituie un model de folosire creatoare a învățăturii marxist-leniniste. Ridicînd sus steagul luptei pentru pace, democrație și socialism, partidele comuniste și muncitorești din țările capitaliste string în jurul acestui steag masele, folosind diferite metode tactice. Astfel, Partidul Comunist al Statelor Unite ale Americii cheamă poporul american să se unească sub lozinca luptei pentru pace, pentru reducerea cheltuielilor militare, pentru apărarea libertăților democratice. In sinul poporului englez este deosebit de populară lozinca apărării suveranității naționale. Mîndria națională a poporului englez este însă lovită puternic prin prezența în Anglia a trupelor străine care-și au bazele militare pe teritoriul ei. De aceea comuniștii englezi lansează cu toată tăria lozinca apărării suveranității și aplicării de către guvern a unei politici externe engleze independente. In Franța și Italia burghezia, în alianță cu imperialismul internațional, se ridică împotriva tuturor cuceririlor democratice ale oamenilor muncii, încercînd să nimicească organizațiile democratice ale acestor țări. In aceste condiții comuniștii din Italia și Franța concomitent cu lozinca apărării independenței naționale lansează lozinca apărării libertăților burghezedemocratice cucerite de popor. Comuniștii francezi, după cum se spune în declarația C.C. al Partidului Comunist Francez „vor ști să ridice la înălțime și să ducă înainte ferm steagul libertăților democratice și independenței naționale“. Vitalitatea și însemnătatea uriașă a strategiei și tacticii leniniste penru mișcarea internațională de eliberare este confirmată mereu de lupta revoluționară a maselor muncitoare și a popoarelor asuprite din lumea capitalistă. Strategia și tactica loroninistă este o armă puternică în lupte de eliberare a celor ce muncesc. Călăuzindu-se după strategia și tactica leninistă, partidele comuniste și muncitorești reușesc să strîngă în jurul lor mase uriașe de oameni Se împlinesc cuvintele profetice ale lui V. I. Lenin precum că „în toate cazurile și în toate țările comunismul se căiește și se dezvoltă; rădăcinile lui sînt așa de adinei încît persecuțiile nu-1 slăbesc și nu-i scad puterea, ci din contră îl întăresc“. TAVITIANS, însemnătatea internațională VITRI SIUI IILIISIE