Dobrogea Nouă, noiembrie 1957 (Anul 10, nr. 2884-2909)
1957-11-01 / nr. 2884
2 Din activitatea sfaturilor populare Contribuția în muncă -sprijin prețios pentru mai buna gospodărire a drumurilor Pe lîngă lucrările efectuate cu fonduri special alocate pentru întreținerea și repararea drumurilor, un volum mare de lucrări în această direcție este realizat prin contribuția în muncă a cetățenilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au deci un rol foarte mare pe linia mobilizării cetățenilor la realizarea contribuției în muncă. Cunoscînd starea drumurilor din raza lor de activitate și călăuziți de această îndatorire a lor, comitetele Executive ale sfaturilor populare comunale din raionul Fetești au luat măsuri și cu ajutorul deputaților au mobilizat cea mai mare parte a cetățenilor la întreținerea și repararea drumurilor prin executarea contribuției în muncă. Comune fruntașe Vorbind despre contribuția muncă în raionul Fetești, este norîn mal să arătăm că pînă la ora actuală ea a fost realizată pe întreg raionul la brațe în procent de 58,9 la sută, iar la atelaje în procent de 61,2 la sută. Realizările acestea obținute pînă acum se datoresc unor comitete executive comunale cum ar fi Gîldău, Hagieni și altele. Deputații Dumitru Dimitriu din comuna Gîldău și Marin S. Marin din comuna Hagieni au fost sufletul acțiunilor pentru mobilizarea cetățenilor la realizarea contribuției în muncă. Datorită acestui fapt, în comuna Gîldău planul contribuției în muncă a fost realizat la brațe în procent de 100 la sută, la atelaje 123 la sută, iar în comuna Hagieni, la brațe, planul contribuției în muncă a fost realizat în procent de 111 la sută și la atelaje 94 la sută. Drumurile din raza comunelor susamintite sunt bine întreținute și ele dovedesc priceperea gospodărească a sfaturilor populare și cetățenilor care le-au întreținut. Nepăsare totală Realizarea pe raion a contribuției în muncă intr-un procent care abia a trecut de 50-60 la sută se datorește în mare parte nepăsării unor comitete executive comunale care nu se ocupă să mobilizeze cetățenii pentru realizarea propriilor lor sarcini cetățenești. In comuna Socariciu, de pildă, (președinte tov. Alexandru Belu), planul contribuției în muncă n-a fost realizat decit în procent de 10 la sută la brațe și 29 la sută la atelaje. O situație extrem de gravă se prezintă în comuna Cocargeaua. Deși o comună mare, comitetul executiv al sfatului popular comunal (președinte, Paraschiv Ion), n-a căutat să mobilizeze forțele existente, deputații, cetățenii, pentru întreținerea drumurilor. Pînă acum în comuna Cocargeaua contribuția în muncă a fost realizată în procent de numai 7 la sută la brațe și 37 la sută la atelaje. In urmă cu realizarea contribuției în muncă și deci și cu întreținerea și repararea drumurilor este și comuna Făcăieni. In această comună planul contribuției în muncă este realizat doar în procent de 23 la sută la brațe și 19 la sută la atelaje. Iată de ce pe întreg raionul planul contribuției în muncă este îndeplinit într-un procent nu prea strălucit: Comitetul executiv al sfatului popular raional Fetești ar trebui să ia măsuri ca cel puțin acum cât se mai menține timpul frumos să se desfășoare contribuția în muncă cu mai multă intensitate. PREGĂTIREA adunărilor generale pentru dări de și alegeri (Urmare din pag. l-a) an de zile. Colectivul care se ocupă cu întocmirea ei trebuie să supună unei serioase analize problemele esențiale, fenomenele principale care au caracterizat activitatea organizației U.T.M. în anul în care s-a scurs. Așa, de pildă, în organizațiile de bază din industrie, va trebui apreciată contribuția tineretului la îndeplinirea planului de producție, preocuparea organizației, a comitetului sau biroului pentru calificarea tineretului și în general pentru rezolvarea nevoilor tineretului. Organizațiile de bază de la sate vor trebui să analizeze aportul adus de tineri la transformarea socialistă a agriculturii, la mărirea producției de cereale etc. în dările de seamă va trebui rezervat un loc însemnat pentru o analiză profundă a modului în care s-a desfășurat munca complexă de educare comunistă a tineretului. Dar darea de seamă, oricît de bine ar fi întocmită, nu va putea singură să analizeze profund întreaga muncă a organizației de bază. Acest lucru va trebui făcut în continuare de discuțiile utemiștilor. Trebuie să se creeze condiții ca membrii organizației să-și poată spune deschis și sincer părerea despre activitatea organizației, a membrilor biroului sau comitetului U.T.M. Respectarea cu strictețe a democrației interne de organizație este o condiție hotăritoare pentru ca adunările de dări de seamă și alegeri să-și atingă pe deplin scopul; în cuvântul lor, utemiștii pot și au datoria să arate care a fost contribuția organizațiilor U.T.M. la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. De asemenea, discuțiile trebuie să supună criticii constructive munca comitetului, să arate în ce măsură acesta a răspuns cerințelor multilaterale ale atemiștilor. Adunările de dări de seamă și alegeri sunt chemate să aleagă noile organe de conducere U.T.M. De aceea alegerea noului organ de conducere trebuie făcută cu multă răspundere. Cu cit adunarea de alegeri va fi mai exigentă, cu atît viitorul comitet va întruni în rândurile sale pe cei mai buni utemiști, adică voi fi aleși un număr corespunzător de muncitori, membri și candidați de partid, fete, utemiști cu prestigiu, tineri care și-au terminat stagiul militar, tineri aparținând minorităților naționale, tovarăși care sunt legați nemijlocit de procesul de producție etc. Și în această privință trebuie avut însă în vedere să se respecte prevederile statutului nostru, în reușita adunărilor de dări de seamă și alegeri un rol important îl au comitetele raionale și orășenești U.T.M. Comitetele organizațiilor de bază vor trebui ajutate să se orienteze bine în alegerea problemelor pe care le vor pune în discuția adunării. De asemenea, comitetele raionale și orășenești, vor trebui să vegheze la respectarea democrației interne de organizație, astfel incit fiecare utemist să-și poată exercita drepturile prevăzute la statut. Imediat după terminarea adunărilor de alegeri, comitetele raionale orășenești și comitetele orășenești de subordonare raională, vor trebui să confirme noile organe alese. Comitetele raionale și orășenești U.T.M. trebuie să ajute organele noi alese să-și organizeze munca, să-și împartă răspunderile în conformitate cu nevoile concrete, reale ale fiecărei organizații de bază. Totul este ca organizarea muncii în cadrul comitetului U.T.M. să servească cu succes ridicării activității organizației. O dată cu aceasta comitetele raionale și orășenești trebuie să asigure instruirea temeinică a organelor noi alese, să le ajute să treacă deîndată la îndeplinirea hotărârilor adunării de alegeri. Adunările de dări de seamă și alegeri urmăresc ridicarea întregii munci de organizație pe o treaptă superioară. De aceea pregătirea, precum și desfășurarea adunărilor nu trebuie să excludă îndeplinirea celorlalte sarcini de organizație, dimpotrivă trebuie să ducă la o îmbbinare armonioasă. Bine organizate și conduse, alegerile vor contribui la acestui scop. U. T. M. seamă O NOUA CONSTRUCȚIE CULTURALA d In regiunea Constanța apar în fiecare an noi construcții culturrale: școli, cămine culturale, bibliotsci etc. Toate acestea au menirea s ț de a duce la ridicarea nivelului cultural al celor ce muncesc de la 1 ♦ sate. Iată, de pildă, că și cei din comuna Filimon Sîrbu, raionul Tulcea, au primit în folosință de curînd un nou local de cămin cultural, de pe scena căruia peste puțin timp se vor da spectacole. j Curiozități arheologice CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DE LA MORIOHIOL De curînd, în comuna Murighiol, au început lucrările de salvare a materialelor ce ar putea determina importante documente din istoria veche. Profesorul Exspectatus Bujor de la muzeul național de antichități, a reușit ca prin materialul recoltat, să aducă o importantă contribuție la determinarea istoriei de pe aceste locuri. Astfel, aci la Murighiol cel mai de preț punct al Dobrogii vechi pe Dunăre, odinioară pe malul Mării Negre s-au descoperit cimitire getodacice de incinerație. Un șanț de-a lungul viei locuitorului Ștefan Nicolaev, a oferit primele documente ale acestui cimitir. După obiceiul dacilor, ei ardeau cadavrele și le depuneau în niște urne (vase) de lut, dintr-o pastă nisipoasă insuficient frămîntată, incomplet ars, ca culoare variind de la cenușiu la roșu și cafeniu închis. Ca obiecte ceramice, au fost descoperite oase de pămînt pentru incinerație, fructiere de pămînt, străchini cu care se învelea urna cu rămășițele de oase arse și multe vase elenistice. De asemenea, s-a mai găsit o sabie scito-sarmatică, vîrfuri de săgeți de bronz triunghiulare, fragmente de plăsele de cuțitașe etc. La fel s-au mai găsit o serie de podoabe primitive ca : mărgele din sticlă colorată, inele de bucle de argint, inele de bucle de bronz cu cap de șarpe și verigile de lanț. Folosirea osului pe acel timp, este justificată prin descoperirea plăselelor de cuțitașe. De asemenea, s-au găsit amfore (vase înalte variind ca capacitate) în care se păstra vinul. Vorbind cu profesorul Exspectatus Bujor, acesta mi-a spus că obiectivul săpăturilor de la Murighiol, în parte a fost atins. S-a salvat o mare parte din documente arheologice expuse distrugerii precum și identificarea cimitirului de incinerație. Materialul recoltat i-a îndreptățit pe cercetători să precizeze că aici, populația locală au fost geto-dacii care duceau o viață pașnică și care erau în strânse legături cu așezările grecești de pe malul Mării Negre. Bogatul material de factură locală aflat la un loc cu materialul elenistic dovedesc cu prisosință aceasta. Toate materialele recoltate, arată existența acestei populații în secolele II-III înaintea erei noastre, legătura geto-dacilor cu grecii, lucrarea ceramicii la roată arătînd vrednicia acestei populații și raporturile lor cu coloniile grecești contemporane. S-a descoperit și prezența ceramicii romane tîrzii, dar, întrebîndu-l pe tov. profesor Exspectatus, acesta a răspuns că viitoarele săpături vor lămuri aceasta, iar pentru moment, consideră că provin din așezarea romană din apropiere și răspîndirea prin lucrările agricole. MOCANU CONSTANTIN, coresp. SCRISOARE CĂTRE REDACȚIE Promisiune pentru ... anul viitor Sufăr cu stomacul și încă din primăvară ti-am cură sa recomandat o Slănicu Moldovei care ar fi foarte indicată pentru boala mea. De aceea, m-am adresat Comitetului sindical local Negru Vodă, solicitînd ca anul acesta să mi se repartizeze și mie un loc pentru această stațiune. La câteva zile, de la Consiliul sindical local mi s-a răspuns că nu sunt locuri, sfătuindu-mă în același timp să mă adresez Consiliului sindical regional. La 19 mai a.c. am trimis o recomandată cu toate actele necesare la Consiliul sindical regional cu speranța că voi obține locul solicitat. La 25 mai a.c. cu adresa nr. Consiliul sindical 124, local Constanța înaintează toată corespondența mea Comitetului sindical regional I.A.S. Constanța, personal tovarășului președinte Șiștiu Nicolae. ..Operativ“, tov. președinte a ținut toate documentele acestea la el timp de 5 luni de zile, ca după aceea, mai precis pe data de 20 septembrie a. c., cu adresa nr. 30 să-mi răspundă că nu au locuri și poate eventual să primesc un loc pentru Slănicu-Moldovei în anul viitor. Pînă în anul 1958 n-ar mai fi... mult. După „operativitatea“ de care au dat dovadă tovarășii de la Comitetul sindical regional I.A.S. sper că această promisiune va fi prelungită pentru anul 1959 și poate cine știe pentru ce alți ani. V. IORDAN, președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal Negru Vodă innnnnnnnnririnrinri^^ yrnrinnnrirö n o iistmnrbDnnnnnnfTrbG SLOBODKA Decretul de Pace dat de Ilici la 26 octombrie 1917 n-a avut ecou în putreda și goala conștiință a guvernelor burgheze. Tinera Republică Sovietică era jinduită de mulți dușmani, care, o dată cu lupii, cereau din nou să atace, iarna. Diviziile austro-germane se înfăituiră cu Rada Ucrainei, care, la Brest-Litovsk, încurcau treburile delegației sovietice, așa că imperialiștii vroiau să ocupe ci mai mult din pământurile Rusiei, la fel ca aventurierii căutători de aur. Dușmanii începură să înainteze. La nord amenințau Retrogradul, la sud, Kievul. La 21 februarie 1918, Ilici a declarat Patria Socialistă in primejdie. înalta chemare a avut un răsunet mai puternic decit al clopotelor mari ale Moscovei. Cu toții, muncitorii și țăranii din proaspăta Armată roșie, s-au repezit la hotare să stăvilească furia burgheză. Batalionul revoluționar român, înființat cu o lună înainte, la Odesa, abia terminase perioada de instrucție. A doua zi, 22 februarie 1918, cînd le-a sosit și lor ordinul de plecare, a fost o bucurie fără de margini, împreună cu alte detașamente de infanterie roșie au plecat pe malul Nistrului, spre Slobodka. Au pornit atunci și vitejii marinari din Treti Ciornomorski Polk debarcați de pe vase la Odesa. Vagoanele coloanei de transport erau ornate cu crengi de brad. Drapelele revoluției fîlfîiau înflăcărate în mersul trenului. Entuziasm, dîrzenie și cîntece. Cei cîțiva tineri refugiați din Tulcea, înrolați în batalionul revoluționar român, plecau la luptă ca și cum s-ar fi dus la nuntă, la Somova sau la Sarica. Cîțiva din ei comandați de Travov și de Vicol au cerut să treacă la plutonul II, la Filip. Așa spunea Ion Chirilicenco: „Vrem ca noi, tulcenii, să învingem sau să murim împreună!". La o stație, după Rasdelnaia, un marinar voinic se sui în vagonul lor și le spuse: — Tovarăși romîni! Acum mergem să apărăm pămîntul nostru, să gonim pe nemți și pe albi. Pe urmă mergem cu voi în Romînia, vă cuceriți și voi libertatea ! — Mergem! a strigat tot plutonul deodată. Apoi iar s-au pornit să evite. ☆ Trenul își urma mersul lui domol, gîfîind de atita popor, tunuri și muniții. Se lăsă noaptea. Noapte albă de zăpadă și albă de gînduri, fiecare își pipăia grijuliu arma și-i cerea închizătorul. Cum va fi ziua de mîine ? Cintecele au încetat. Inamicul putea să fie chiar la cîțiva kilometri. Și cînd negura nopții a crăpat, slobozind zorile, bubuiturile tunurilor burgheze au provocat armata proletară la luptă. S-a debarcat din vagoane în cîteva minute. Ostașii batalionului revoluționar român s-au răspîndit la repezeală în trăgători amestecîndu-se pe linia de apărare cu marinarii. — Cine vrea să meargă în recunoaștere ? întrebă Filip. — Noi răspund cîțiva tulceni de aproape. Andrei Serghei, Andrei Fadei, Petrov Colenciuc și Potapov Potapie au suit o mitralieră pe locomotivă și s-au îndreptat în direcția inamicului. Dar nu au mers mai mult de o vârstă, că se porni un tir năpraznic spre cutezători. Un obuz s-a spart lingă linie și a crăpat o roată și cilindrul pistonului locomotivei. Andrei Serghei a fost primul care a singerat în luptă, rănit la picior și la mină. Cu greu tovarășii lui l-au tîrît în vagon, căci mina i se încleștase pe trăgaciul mitralierei. De necaz, Serghei nu s-a lăsat pînă nu a descărcat toată banda în ascunzișurile inamicului. Locomotiva s-a retras iar patrula de recunoaștere a raportat comitetului revoluționar al batalionului, poziția dușmană. Restul de soldați își săpaseră în pămîntul înghețat gropi individuale. Era cam frig. Obuzele se spărgeau ici și colo, în special pe lîngă vagoane. Deodată tirul artileriei burgheze încetează. Două trenuri blindate germane se apropie pînă la vreo 300 de metri de soldații roșii și, sub focul tunurilor apărate de blindate, începe infanteria burgheză să debarce. Mitralierele proletarilor țăcăne, secerînd dușmanii care săreau din tren, ca broaștele. Mina lui Miftode a înghețat pe armă. Ca să-și dezmorțească degetele a cuprins cu palmele țeava încălzită a puștii, apoi, iar s-a pornit să tragă în armata cotropitoare. Bătrinul ostaș Munteanu este primul care cade la datorie. Din colțul gurii i se prelinge o dîră de sînge. Alături de bătrîn, lupta feciorul lui. — Tată, tată! Nu mă lăsa singur! hohotește feciorul pe pieptul mortului. — Nu ești singur, măi frate ! Ești cu noi! îi strigă Ion Chirilicenco. Lupta continuă mai înverșunată. — Tovarăși, să nu le dăm voie să treacă! strigă un agitator din rîndurile marinarilor, Potapie se Urăște prin fum și gloanțe, pînă la vagon, să aducă muniție, dar un obuz se sparge puțin mai încolo trîntindu-l cu suflul exploziei. Petrov Colenciuc, cu chiu, cu var, l-a tras de sub focul inamicului. Potapie era doar lovit de o bucată de pămînt înghețat. Și avea mantaua ciuruită de cîteva schije. In sectorul batalionului au venit și întărituri de infanterie roșie. Plutonul II terminase gloanțele, Potapie ceru cartușe unui marinar din groapa apropiată. Marinarul i-a dat numai cinci, strigîndu-i: — Ochește bine! Sînt mai scumpe decit aurul!... Un cartuș, un burghez cere! Și Potapie, trage liniștit în proaspăt instruit, dușman, ca în panourile-țintă de la Odesa. Cînd le-a terminat și pe cele cinci, strigă către marinarul de alături: — Mai dă-mi, măi! Mai dă-mi, că au mers în țintă! Dar nu i-a mai dat. Marinarul roșu murise. In batalionul românilor începuseră să se rărească rîndurile. Un român de lîngă Tudorov Nichita, zăcea cu capul zdrobit, de i se vedeau creierii. Dușmanilor, cu gloanțe dum-dum, le plăceau să tragă. Cavaleria nemțească șarja pe flancuri, vroind cu tot dinadinsul să spargă frontul sau să-i încercuiască. Dar soldații roșii, neclintiți stăteau pe poziție apărând Puterea Sovietică. Și n-ar fi putut să-i urnească de acolo pe bravii eroi nici o altă putere din lume. Se făcu seară. Apărătorii n-au avut timp să fumeze o țigară sau să ronțăie un pesmet ori o bucată de zahăr. Toată ființa le era însuflețită numai de dorința de a învinge. Și au tras în dușmani toată ziua, gîndind că trag în boierii lor de acasă. Armata intervenționistă s-a retras. Au lăsat cîteva avantposturi. Se temeau să nu fie atacați prin surprindere, noaptea. * Batalionul revoluționar roman și-a îngrijit răniții, și-a îngropat morții. Cei scăpați de rană sau moarte, aproape că nu se mai cunoșteau între ei, așa plini erau pe față și pe mantăi, de țărînă și pămîntul rupt de obuze sau gloanțele dum-dum sparte in berma adăposturilor individuale. Cînd întunericul se așternuse, odihnitor, pe poziție, batalionul a primit ordin să treacă în refacere. A fost înlocuit de un batalion de marinari, aflat în rezervă. Au plecat cu trenul și pe jos, spre Odesa, in port, să se odihnească. Și-au făcut datoria așa cum au putut, ei, mici pietricele din stînca de netrecut a Puterii Sovietice. Pomînii revoluționari au luptat pentru libertate, pentru slobozenie, la Slobodka. MARIN PORUMBESCU nnmrtrso o sv u înmnnmnnj ®©SPSMI1 II • 9 © 99GOSPODARI Acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a satelor noastre se desfășoară cu intensitate. Cei care însuflețesc, organizează masele de locuitori la înfăptuirea nenumăratelor lucruri bune de ordin gospodăresc sunt deputații. Modești, deputații sfaturilor populare comunale n-au uitat de faptul că atunci cînd au fost aleși în organele puterii locale de stat, cei mai mulți locuitorii și-au pus mari speranțe in ei, în priceperea și capacitatea lor de muncă. încă de atunci unii dintre ei s-au sfătuit cu alegătorii ce și cum să facă pentru ca circumscripția, comuna lor să fie mai frumoasă. Neobosiți, mereu preocupați de îndeplinirea acestor obligațiuni cetățenești, cei mai mulți deputați au contribuit, prin exemplul și prin mobilizarea locuitorilor la schimbarea aspectului satului dobrogean. Tabloul oricărui sătuc este completat de la o zi la alta cu noi și noi realizări gospodărești. Sunt însă și cîțiva deputați care au uitat de îndatorirea lor cetățenească care nu-și mai aduc aminte de încrederea acordată prin alegerea lor ca deputați. Și despre unii și despre alții vom vorbi în cele ce urmează. Deputatul e sufletul oricărei acțiuni Valea Neagră. Un sătuc obișnuit cum se întîlnesc de obicei în toată Dobrogea. Aci , trecutul parcă și-a pus amprenta și mai mult prin însuși numele comunei : Valea Neagră. Mulți dintre locuitorii tineri nu știu de ce pe vremuri băștinașii și-au numit astfel așezarea. Bătrînii își amintesc însă de vremurile de bejenie și explică denumirea comunei prin aceea că pe atunci ei duceau o viață grea, plină de nevoi, neagră întocmai ca și noaptea. Buzescu Constantin nu este de prin părțile locului. A venit într-o toamnă în acest sătuc ca învățător. Prima cunoștință cu satul l-a făcut să-și dea mai bine seama de ce oamenii și-au numit fără reținere așezarea : Valea Neagră. Urmele unor vremuri grele erau vizibile la tot pasul: drumuri neîngrijite, garduri părăginite, case mici, nespațioase. S-a împrietenit repede cu oamenii și după puțin timp se considera de cînd e lumea în Valea Neagră. A început să ia parte la frămîntările locuitorilor, la bucuriile și necazurile acestora. Oamenii, văzindu-l atît de legat de ei, de înțelegător, au început să-l respecte și mai mult, cerîndu-i de multe ori sfat în multe probleme. Așa s-a făcut că în primăvara anului trecut locuitorii din circumscripția nr. 3 l-au ales pe Buzescu Constantin deputat în sfatul popular. Era o dovadă a încrederii cetățenilor căreia Buzescu și-a dat seama că trebuie să-i răspundă cu fapte tot atît de prețioase. Și-a format un comitet de cetățeni și ori de cite ori avea timp liber, după orele de clasă, se sfătuia cu cei care l-au ales pentru mai buna gospodărire a circumscripției. Din aceste întîlniri s-au născut multe propuneri privind ștergerea completă a urmelor trecutului. Prima acțiune începută a fost aceea de electrificare. In cîteva săptămâni au instalat stîlpii și au tras lumină electrică în întreaga circumscripție. După aceasta au început acțiunea de canalizare și aducere a apei potabile în circumscripție. Fără să mai vorbim de alte mărunte treburi gospodărești cum ar fi șanțurile, podețele, șoselele, gardurile, care dovedesc în orice parte a circumscripției preocupare gospodărească. Toate acestea se datoresc deputatului care a fost sufletul oricărei acțiuni. Deputat cu numele Da, mai sunt și din aceștia care sunt deputați numai cu numele. Dacă ar fi să vorbim de faptele, realizările din circumscripția electorală raională 35 Medgidia, n-am avea ce spune. Deși circumscripția aceasta cuprinde aproape jumătate din orașul Medgidia, aci, de la alegeri, cetățenii n-au înfăptuit nimic. De ce ? Această întrebare și-o pune de altfel și tov. deputat Dianea Vasile. El citește în ziare, află la sesiuni că în celelalte circumscripții s-au făcut nenumărate lucrări obștești și se întreabă : „Cum de a fost posibil?“ In celelalte circumscripții deputații s-au întîlnit cu alegătorii, s-au sfătuit și așa au ajuns să înfăptuiască lucrările obștești despre care dumneata afli în fiecare zi tovarășe Dranea. Deputatul Dranea Vasile n-a făcut lucrul acesta. Pe una din străzile orașului locuitorii din proprie inițiativă au ieșit mai de mult să sprijine acțiunea de pavare. Strada era chiar în circumscripția deputatului Dranea. A auzit de această acțiune, dar nici nu știe cine erau cetățenii aceia, pe ce stradă s-a întîmplat acțiunea. De la alegeri și pînă acum deputatul Dranea n-a reușit să se întîlnească niciodată cu alegătorii. Atunci de ce te mai întrebi tovarășe Dranea pentru ce în circumscripția dumitale nu sînt realizări, de ce cetățenii nu te cunosc ? E și firesc să se întîmple așa atita timp cu dumneata n-ai căutat să-i cunoști, n-ai căutat să-i mobilizezi și să-i ajuți să înțeleagă că acțiunile de folos obștesc la care trebuie să participe sunt doar în interesul lor. Oamenii te-au ales ca să-i ajuți, să le dai exemplu, iar dumneata le spulberi încrederea aceasta prin nepăsarea de care dai dovadă. C. V. 66 DOBROGEA NOUĂ Nr. 2884 Și noi întîmpinăm marea sărbătoare Noi pionierii unității nr. 13, de la școala de 7 ani din comuna Chioara, raionul Fetești, regiunea Constanța, am organizat în cinstea lui 7 Noiembrie un concurs de desen care se bucură de un deosebit succes în mijlocul pionierilor. Tot în cinstea zilei de 7 Noiembrie, pionierii din unitatea noastră pregătesc un festival artistic însi chinat acestei mari sărbători. Festivalul va fi compus din cîntece, recitări și dansuri și la reușita lui contribuie din plin pionierii Păunescu Florin, Alexandru Zamfira, Gheorghe Neagu, Chiobaș Ioana, Tîrsînoagă Floarea, Borcan Victoria, Focșeneanu Elena, Năstase Ioana și mulți alții. Tot în întâmpinarea acestei zile, unitatea noastră a mai strins 550 kg. fier vechi, a contribuit la culesul bumbacului de pe o suprafață de 3 hectare de pe tarlalele gospodăriei colective „Aurel Șețu“, din satul Bobu, iar de pe lotul școlar am cules, cele 2,5 ha porumb. Țin să mai amintesc că mulți dintre pionierii noștri au trimis în cinstea acestei zile scrisori pionierilor sovietici, așa cum a făcut de pildă, pionierul Păunescu Florin. LA MOILA GH. FL., pionieră, clasa a V- a. comuna Chioara Au pregătit un festival artistic In cinstea Lunii prieteniei româno-sovietice, tineretul din comuna Zebii, raionul Istria, a pregătit un framos program arfMi"Cidiin dansuri cu cîntece și care s-a prezentat la concursul pe centru ce s-a desfășurat în comuna Nicolae Bălcescu. Programul susținut de către tinerii din Zebi a fost viu răsplătit cu aplauze de cetățenii prezenți la acest concurs. S-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Obrejea Teodor, Rusu Vasile, Rusu Frasina, Preasa Elena, Tintaru Maria și alții prin măiestria cu care și-au interpretat rolurile. O mențiune specială trebuie acordată tovarășei învățătoare Cristoiu Ana care s-a îngrijit de buna pregătire a echipei artistice. DASCALU GH„ corespondent A 'N A.