Dobrogea Nouă, ianuarie 1958 (Anul 11, nr. 2937-2961)
1958-01-03 / nr. 2937
Cuvîntul deputatului din realizările circumscripției noastre încrederii acordată de alegători am căutat să-i răspund cu îndeplinirea sarcinilor ce le-am avut ca deputat în sfatul popular raional. Vreau să îndeplinesc cu orice preț această misiune știind că sînt chemat să slujesc oamenilor. Ca membru al comitetului executiv am desfășurat activitatea mai mult pe teren stînd de vorbă cu cetățenii, cu deputații și lucrătorii sfaturilor populare comunale pentru a-i sprijini în aplicarea hotărîrilor partidului și ale guvernului. Participînd la dezbateri in ședințele comitetului executiv al sfatului popular raional, alături de ceilalți tovarăși, depuneam toate eforturile pentru îmbunătățirea activității noastre, în scopul strîngerii legăturii cu masele, al rezolvării cererilor oamenilor muncii și pentru elaborarea unor hotărîri corespunzătoare. In permanență am ținut legătură cu ceilalți deputați raionali și împreună, sub îndrumarea comitetului raional de partid, am ajutat mai calificat membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale în vederea realizării sarcinilor de plan la însămînțări, recoltare, încasarea impozitelor și a autoimpunerilor și a predării cerealelor din contractări. S-au analizat aspecte ale muncii culturale și de învățămînt și am stabilit măsuri de îmbunătățire a activității în acest domeniu. In perioada colectivizării agriculturii mă aflam în sectorul Valu Traian, Peștera, Valea Seacă și Seimenii Mici și împreună cu agitatorii am lămurit sute de țărani să intre în gospodăriile agricole colective. Alegătorii din circumscripția electorală raională nr. 44, care m-au ales ca deputat, au fost printre primii care au înțeles îndemnul partidului. Cristu Ianca, Bălănescu Marin, Mana Geană și alții au fost primii care au cerut intrarea în colectivă, să muncească pămîntul în comun, să pășească pe calea belșugului. Exemple bune în această privință au dat deputații din sfaturile populare comunale cum sunt tovarășii Gheorghe Popa, Sadic Hogea, Ilie Vasile, Androne Tane și alții. Dacă discutăm despre realizările din circumscripția noastră, nr. 44, satul Risipari, trebuie să amintim și de realizările obținute în urma propunerilor făcute de alegători prin tovarășii Epure Ion și Ilie Vasile. Căminul cultural a fost reparat și înzestrat cu un aparat de proiecție. Din fondurile adunate prin autoimpunare s-a construit o fîntînă mecanică cu jghiaburi pentru adăpat vitele. A fost electrificată școala și grădinița de copii. Preocuparea deputaților comunali, printre care se numără Enver Memet An, Tane Androne, Anghel Costache și Epure Ion pentru înfrumusețarea comunei, merită luată în evidență. Cu contribuția voluntară a cetățenilor s-au construit 2.500 metri de trotuare, s-au văruit garduri și reparat drumuri. Despre activitatea alegătorilor în circumscripția noastră am vorbit în consfătuirile și adunările organizate cu deputații pentru a face un schimb de experiență. Realizările obținute se datoresc conștiinței și dragostei oamenilor de a participa la acțiunile inițiate de către sfaturile populare, la acțiunile de înfrumusețare a satului, la acțiuni obștești, la mobilizarea tuturor cetățenilor pentru înfăptuirea hotărîrilor luate în sesiuni. Ne-am propus ca în anul viitor să sprijinim pe colectiviști să realizeze o valoare mare a zilei-muncă, să dezvolte ramurile anexe, să ridice construcții noi. Pășim cu încredere spre noi victorii avînd mereu îndemnul partidului. CRETAN CONSTANTIN, deputat în sfatul popular al raionului Medgidia Realizări în orașul Constanța Oricine își poate da seama de dezvoltarea pe care a luat-o în ultimul timp orașul Constanța. Numai în anul acesta, prin sprijinul acordat de comitetul executiv al sfatului popular orășenesc, prin punerea la dispoziție de fonduri necesare, au fost realizate o seamă de obiective pe planul înfrumusețării și gospodăririi orașului. Și pentru a avea o imagine mai vie a tuturor acestor realizări să le orînduim cum se cuvine, în domeniul gospodăririi comunale... ... pe aproape 30 de străzi s-au introdus 8.384 m. rețea de apă. Întreprinderile comunale au fost dotate cu o seamă de utilaje dintre care 9 autobuse noi, 3 taximetre, 4 autocompactoare de gunoi, o autostropitoare și o autocisternă. In cadrul lucrărilor de viitor s-au creat studii și proiecte pentru instalarea troleibuselor pe străzile principale. In Palazu Mare și la capătul liniei nr. 1 au fost create de asemenea 2 stații de așteptare. La 187 de imobile s-au făcut reparații capitale și s-au creat 2.115 m.p. de spații noi prin etajări, compartimentări și restructurări de spații. Urmărindu-se electrificarea tuturor străzilor din oraș, prin muncă voluntară și din material recuperat, s-au realizat 7 km. de rețea electrică pe 6 din străzile orașului. In munca de înfrumusețare a orașului prin atragerea unui număr mare« ■".? cetățeni care au lucrat în mod voluntar, s-au evidențiat deputații .Pletea Emilia și Bvtiuc Victor. S-au realizat peste 400.000 m.p. de străzi și trotuare precum și 28.000 m.p. de parcuri noi. în domeniul sanitar și învățămînt... ... s-a construit noul dispensar oncologic. La spitalul de adulți s-a construit un garaj cu o capacitate de 6 mașini, iar la serviciul sanitarpotrt s-au efectuat reparații capitale. Din resurse locale și cu concursul părinților s-au construit zece săli noi de clasă, iar în cartierul Golciu s-a construit o nouă școală de 7 ani cu o capacitate de 280 de locuri. Tot din inițiativa comitetului executiv al sfatului popular din orașul Constanța, în piața din fața gării a fost construit din bronz bustul arheologului Vasile Pîrvan, a cărui dezvelire am sărbătorit-o de curînd. O frumoasă realizare și imprețios angajament Colectivul de muncă al șantierului de construcții 5 Năvodari a realizat, in cinstea zilei de 30 Decembrie, planul de producție din punct de vedere valoric cu zece zile înainte de termenul stabilit, adică la data de 20 decembrie 1957. In activitatea neobosită desfășurată aici un merit deosebit revine echipei de zidari, condusă de tovarășul Graur Florian, echipei de montori din care fac parte Rusu Dumitru, Lefter Vasile, Sandu Gheorghe, brigăzii de tineret condusă de candidatul de partid Urzică Gheorghe, precum și altor echipe și brigăzi. Obținînd aceste succese, colectivul de muncitori, tehnicieni și funcționari al grupului de șantiere de construcții , Năvodari s-a angajat să depună toate eforturile pentru ca uzina de acid sulfuric și superfosfați să intre în funcțiune la data stabilită. ALEXANDRU VASILE, corespondent Din activitatea populare de artă în cadrul celor patru secții ale școlii populare de artă (coregrafie, arte plastice, actorie și muzică), înființată în toamna aceasta în orașul Constanța, se desfășoară în prezent o vie activitate. Cei 246 elevi, oameni ai muncii din întreprinderi și instituții, gospodine și școlari, se străduiesc să-și însușească în cît mai mare măsură cunoștințele predate de corpul profesoral de specialitate al școlii. Numărul cel mai mare de elevi, peste 80, urmează cele 7 cursuri de muzică — dirijat, canto, vioara, violoncel, clarinet, acordeon și pian. Zilnic îi vezi aici pe scafandrul Dumitru Carabulea, electricianul Gheorghe Tătaru, Dumitru Baban, salariat al O.C.L. „Alimentara“, învățătoarea Teodora Cristescu de la Vasile Roaită, eleva Paraschiva Ghidănari de la Tuzla și pe mulți alții care vin să-și perfecționeze talentele muzicale. Aceeași activitate se desfășoară în cadrul secției actorie, unde se remarcă talentele funcționarei Mihaela tinerei școli din Constanța Avram de la I.M.U.M. și ale elevului Gheorghe Sulu , la secția coregrafie unde se evidențiază muncitoarele Angela Avrigeanu și Emilia Negreanu de la Fabrica de conserve de pește Constanța, tînărul Stere Stavian din comuna Poarta Albă, elevele Alina Notara, Mihaela Alexandrescu și Paula Nicolau, precum și la secția pictură unde gospodinele Elena Andrei, Carmen Rusu și Maria Soare, alături de tehnicianul Alexandru Ciocea, de Georgeta Călin, salariată a T.A.P.L. și de elevul Gheorghe Meleghi, vădesc frumoase înclinații. In afară de planul de învățămînt, elevii celor două clase din cadrul secției actorie pregătesc în prezent piesele „Se împrăștie norii“ de Cornel Popa și Al. Popescu și „Nemaipomenita furtună“ de M. Davidoglu. De asemenea, elevii secției de coregrafie pregătesc peste planul de învățămînt o suită de dansuri populare dobrogene, iar elevii de la secția pictură o expoziție cu lucrări proprii. Ia Editura de stat pentru literatură politică a apărut % Rolul forțelor contrarevoluționare în evenimentele din Ungaria din luna octombrie (partea a II-a) Această a treia parte conține noi documente, depoziții și fotografii care aruncă o lumină vie asupra legăturilor care au existat între serviciile de spionaj apusene și cercurile emigranților maghiari în țările occidentale. In acest volum se dau noi amănunnte cu privire la activitatea „comitetelor revoluționare“ din provincie, la faptele mîrșave pe care le-au comis elementele contrarevoluționare. In anexă pot fi găsite o situație a persoanelor căzute în mîinile contrarevoluției și un raport al Institutului Central de Statistică privind numărul răniților și morților de pe urma evenimentelor din octombrie. 160 pag. 4 lei Un nou sistem de informare bibliografică și livrare a cărții „Cartea prin poștă" In dorința de a veni în sprijinul oamenilor muncii din regiunea Constanța, Centrul de librării și difuzare a cărții regionale Constanța a înființat în cadrul „Librăriei noastre“ nr. 1 Constanța o secție ,,Cartea prin poștă“. Această secție este creată pentru a satisface nevoile oamenilor muncii de pe șantiere întreprinderi. G.A.S., G.A.C. și S.M.T. din cele mai densă, iar la apar îndepărtate colțuri ale regiunii. Muncitorii, inginerii și tehnicienii ce lucrează în aceste unități pot adresa cu încredere comenzile lor de cărți, atît tehnice, de specialitate cît și literatură, secției „Cartea prin poștă“, care va efectua imediat comenzile primite cu ramburs prin poștă,iar lucrările comandate și neapărate vor fi ținute în elivor fi livrate. De asemenea la cerere, printr-o carte poștală, trimit gratuit liste de cărți noi apărute. Adresa acestei secții este: „Librăria noastră“ nr. 1, secția „Cartea prin poștă“ Constanța, str. I. V. Stalin nr. 71 — telefon 18 61. Comenzile se pot efectua pe o simplă carte poștală și vor fi achitate ramburs. Vineri 3 ianuarie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Melodii populare romînești. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului . Regimul alimentar în gastrita cronică hipoacidă. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Cîntece. 6.20 Emisiune agrară . Din experiența unităților agricole fruntașe. 6.30 Muzică ușoară. 6.45 Muzică corală romînească. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.10 „Atenție la start, copii“. 7.25 Concert de dimineață. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Suita de balet „Sfințirea primăverii“ de Strawinski. 9.30 Prietenii cântecului. 10.00 Muzică din operete. 10.80 Sonatele opus 79 în Sol major și opus 31 nr. 3 în Mi bemol major de Beethoven. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cântece și jocuri populare românești. 11.45 Lectură din volumul „Nopți înfrigurate“ de Aurel Mihaie. 12.00 Pagini din istoria muzicii. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntece. 13.20 Concert de prînz. 14.00 Cvartetul opus 41 nr. 1 în la minor de Schumann. 54.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică populară turcească și tătărească din Dobrogea interpretată de Nagi Geafer. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de estradă. 15.50 Muzică populară. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Cîntece de Ion C'nirescu. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.25 Muzică ușoară de compozitori romîni. 18.00 Actualitatea în țările socialiste. 18.30 Prin sălile de concert ale Capitalei. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Din repertoriul orchestrei de muzică populară a Ansamblului artistic U.T.M. 19.25 Ginită corul Radio. 19.45 „La ordinea zilei“ Pe teme de economie concretă. 19.55 „Noapte bună, copii“ , „Rim și focul“ de Ion Jipa. 20.00 Buletin de știri. 20.15 Muzică ușoară. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Ciclul „Creația muzicală a popoarelor“ . Piese vocale din timpul Renașterii. 21.45 Muzică ușoară de Sașa Cosman. 22.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 22.30 „Pagini din muzica contemporană“; Opera „CASTELUL PRINȚULUI BARBĂ ALBASTRĂ“ de Bartók Bela — în primă audiție. 23.32 Muzică instrumentală. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL ÎI 14.00 Buletin de știri. 14.03 Cîntece de Mircea Neagu. 14.20 Cîntă naistul Damian Luca. 14.40 Muzică ușoară. 15.00 Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la nașterea dirijorului Antonin Ciolan : fragmente din Suita simfonică „Șase tablouri din viața copiilor“ de Iuliu Mureșanu. 15.30 Cîntă țambalistul George Pantazi. 15.45 Cîntece 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Sfaturi gospodărești. 16.25 Anunțuri și muzică. 16.30 Cîntă Mark Bernes. 16.45 Trei cărți pe săptămînă. 17.00 Din viața muzicală a orașelor și regiunilor patriei. 17.30 „Cutezătorii“. Scenariul radiofonic : „Un călător la PROGRAMUL ! 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Muzică populară romînească. 5.30 Cîntece. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. Pierderea cunoștinței în bolile de inimă. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Jocuri populare romînești. 6.20 Din activitatea G.A.S. 8.30 Muzică ușoară. 3.45 Muzică pentru fanfară. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.10 „A sosit poștașul“. 7.25 Anunțuri și muzică. 7.35 Melodii populare romînești. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 8.57 Muzică din baletul „Pan Twardowski“ de Rozycki. 9.30 „Roza vînturilor“. 10.00 Muzică distractivă. 10.30 înregistrări muzicale primite din partea Radiodifuziunii UES.P. Chineze. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cîntece și jocuri populare romînești. 11.30 Povești populare din Indochina. 11.45 Muzică vocală interpretată de soliști romîni. 12.15 Concert de estradă. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Concert simfonic. 14.00 Mic concert de muzică populară romînească. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Piese instrumentale de compozitori romîni. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică de estradă. 15.35 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noștri. 16.15 Vorbește Moscova ! 16.45 Emisiunea de cîntece „Sud al păcii stindard“. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.25 „De la strămoși pentru nepoți“ ; ■„Ultima bătălie“, povestire istorică de Nae Smirnov. 18.00 Muzică ușoară. 18.15 „Poporul în creația muzicală romînească“, fragmente din cantata „Sub soarele păcii“ de Hilda Jerea. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Convorbiri economice. 19.15 Cîntă Rodica Bujor și Traian Lăscuț Făgărășanu. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“ , „Poveste despre iepurașul Ochi-Sașii“, după Marin Sibireac. 20.00 Buletin de știri. 20.15 Muzică ușoară. 20.30 Tînărul scriitor : Poeta Doina Sălăjan. 20.45 Cîntă Ion Luican. 21.00 Muzică de dans. 21.15 Cronica evenimentelor internaționale. 21.30 Muzică de dans. 22.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 22.30 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de știri, min la Polul Sud. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Concerti grossi opus 6 nr. 1 în Sol major și nr. 3 in mi minor de Haandel. 18.30 Știința și tehnica secolului XX. 18.45 Anunțuri și muzică. 18.55 Sfatul medicului : Regimul alimentar în gastrita cronică hipoacidă. 19.00 Dans slav opus 46 nr. 6 în La bemol major de Dvorak. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 Teatru la microfon : „SUFLETE DE HÎRTIE“, comedie de Dîhovicinîi și Slobodscoi. 21.00 Buletin de știri. 21.15 Cîntă Gaby Pascu. 21.30 „Părinți și copii“. 21.45 Din viața muzicală a Letoniei sovietice. 22.30 Doine și jocuri populare romînești. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Concert de prînz. 14.40 Muzică populară. 15.10 Cîntece revoluționare. 15.30 Trio opus 87 nr. 3 în Do major de Brahms. 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Anunțuri și muzică. 16.30 Prin sălile de concert ale Capitalei. 17.00 Cîntece. 17.15 Ciclul internațional „Știința în slujba păcii“. 17.30 Muzică de estradă. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Doine și jocuri populare romînești. 18.45 Anunțuri și muzică. 19.00 Cîntă Gică Petrescu. 19.15 Meridiane. 19.30 „Seară de operete“ , „Silvia“ de Kalman. 20.30 Muzică de dans. 21.00 Buletin de știri. 21.15 Concert de estradă. 22.00 Muzică de dans. 22.30 Cîntec, joc și voie bună. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 Mari simfoniști. 23.52—0.50 Muzică de dans. Sîmbătă 4 ianuarie 1958 DOBROGEA NOUĂ Nr. 2937 ti 11 mii ii—I ■■iiiiiiiimiu • in im aiI —11■ himIim ii wmnmi ORAȘUL COPIILOR (Urmare din pag. I-a) multe și frumoase pe care scria : ,,Parcul distractiv". Pînă să ajungă acolo insă a dat peste un alt Moș Gerită ce-i drept cu care s-a împrietenit foarte repede dar de la care nu a putut obține lămuririle ce le dorea el. S-a hatorit să-l părăsească și singurel a pornit-o la drum. In parcul distractiv s-a urcat un leagăn și tare ar fi vrut să încalece un cal din via care sunt înhămați la mașinuțele „în miniatură“. Dar ii era cam teamă. El e prea mic și s-ar putea să cadă. Are să stea mai bine numai in mașinuță și se va da în leagănul celălalt apoi pe urmă va vedea el dacă e cași zul sau nu să se aventureze la concursul fără ciștigător de hipism. Deocamdată rămine la primul plan însă va trebui să se gîndească, pentru că fiind prea mult aici lipsa lui ar putea fi descoperită și ar fi tare neplăcut ca după această bucurie să fie cedat. Numai puțin și gata. Pe urmă hotărît că va pleca acasă. El, dar aici și-a făcut și alți prieteni, a uitat de casă și de mămica ce-l aștepta. După ce s-a săturat să se tot dea în leagăn a plecat cu grupulețul prin parc. Unul dintre ei ceva mai răsărit o făcea pe conducătorul „detașamentului". — Vă duc eu prin toate colțișoarele să vedeți ce frumos e. Sunt atâtea de văzut numai că... aici s-a cam bosumflat vorbitorul, e cam noroi, tăticu mi-a spus că dacă se punea puțin pietriș nu mai eram nevoiți să ne murdărim cizmele și pantofii. Și știți, copii, va trebui să ocolim chioșcul cu vin fiert căci... eu nu mă pricep să vă spun drept care o fi rostul acestui chioșc cu vin fiert și al acelui cu bere in orășelul copiilor ! Cu acest mic discurs faza pregătitoare a expediției s-a terminat și hai la drum. Intîi s-au dus la „Ciupercă", pe urmă au vizitat micul crîng plin de vulpi și alte animale și apoi s-au dus și au discutat cu vînzătorul de chioșc ca niște oameni mari desla pre ultimele noutăți literare pentru copii. Unii dintre ei și-au cumpărat chiar cărți cu poze. Cei care știau să buchisească slova cărții au luat cărți de povești și care se mai făleau cu ele de aveai că sunt impresia studenți care se întorc de la cursuri. De aici au pornit-o mai departe către „Castel". Gigel s-a oprit să-l admire. Ii făcea impresia să este ca cel din poveștile bunicii numai că-i lipseau zînele și că era înconjurat de noroi. De aici mai departe la bradul acela înalt și plin de jucării. — Cît de frumos e! Al lui de acasă e mai mic. Te pomenești că i-a veni ideea să-i facă observație mămicii că nu i-a luat un brad mai mare (!?) Să sperăm că nu, mai ales că el era cel care plecase „ilegal“ de acasă. A, dar iată că a zărit undeva o broscuță cîntînd dintr-un fel de vioară de o construcție tare curioasă. A lăsat grupul de copii și fugulița spre ea. Broscuța era într-o barcă și barca și broscuța l-au atras imediat așa că Gigel a rămas fără prietenii lui. Nu prea s-a amărit el. De altfel tot timpul el s-a simțit ca acasă și nu a cunoscut lipsa nici a mamei și nici a tăticului. S-a așezat în bărcuță împreună cu un nou prieten care se treaba că era ceva mai mic verde decit el, că abia îngăima citeva cuvinte pe care el nu prea le înțelegea ci numai mămica lui ce stătea de-o parte. O dată așezat in bărcuță și-a amintit despre una din poveștile pe care i le spusese mămica cu marea, cu barca și imediat și-a închipuit că este un adevărat marinar care înfruntă valurile furioase ale mării și tinde să ajungă spre țărm. Ei, dar, barca nu se mișca din loc așa că a trebuit să-și pună frla imaginației să se lege de realitate și să se gîndească la cele ce mai avea de vizitat. Poate că ar mai fi stat el în cumpănă dacă trecea chiar atunci pe lingă nu el trenulețul acela micuț și încărcat, pînă la refuz cu copii printre care, ce-i drept erau și unii mai mari care ar fi putut să-și găsească alt mijloc de distracții. A plecat repede spre „gară" ca să ia „primul tren" și să meargă la voiaj. A așteptat nu prea mult și trenul a sosit la ,,stație". Acum la drum Giger. A colindat cu trenulețul tot orașul copiilor și cum era hotărît să plece acasă iată că a descoperit că mai are multe lucruri de văzut. Dar încă întîmplă-se ce s-o întimpla cu el, pînă n-o vizita totul, nu va pleca acasă căci în fond tot aceeași ceartă o să primească. Ehei, mai trebuie să meargă pe la Phioșchoi cu jucării, pe la ghiozdanul cu cărți, pe acolo unde se vinde vdijită de zahăr, și peste tot. Apoi, se pomenește, că apucă cineva de guler. S-a îmtors puțin cam speriat. — Bine, aici îmi ești, eu ți-ar fi dat voie să te joci în curte și nu să pleci în oraș. Era mămica lui, care între timp se sezisase de lipsa copilului și s-a gândit că nu poate fi' în altă parte decit în oroșul copiilor. Ce era să zică. A uitat și de bomboane mai și de formula pe care o pregătise dinainte ca s-o mintă pe mămica. A reușit doar să spună: „Ce frumos e mămica! Tu de ce n-ai vrut să mă aduci și pe mine pînă acum in orășelul copiilor ?“ In fond copilul avea dreptate. Pentru că mama neglijase acest lucru. Foto: GH. CIOROBEA Text; C. GHINEA (Urmare din pag. I-a) vățămîntului și culturii, cu interesele poporului, ale celor care produc bunurile, ale celor care aduc veniturile, ale celor exploatați. Țara noastră este în continuu progres și dezvoltare economică, socială și culturală și acest lucru este posibil datorită faptului că-și concentrează toate eforturile pentru construcția pașnică. Așa cum reiese și din Raportul asupra proiectului bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1958 prezentat de tov. Aurel Vijoli, ministrul Finanțelor, „veniturile bugetului de stat pe 1958 cresc cu 6,6 la sută față de 1957, din sectorul socialist al economiei naționale obținîndu-se 90,9 la sută din totalul veniturilor“. Acest lucru este posibil datorită muncii pline de însuflețire pe care o depun oamenii muncii, creșterii înțelegerii lor că muncesc pentru ei, pentru binele patriei, al lor, al copiilor lor. Pentru creșterea industriei, pentru creșterea activității productive a industriei este destinată din buget suma de 12,574 miliarde lei. Această sumăă reprezintă 26,7 la sută din totalul cheltuielilor bugetare și asigură dezvoltarea cu precădere a industriei grele producătoare de mijloace de producție, baza dezvoltării tuturor ramurilor economiei naționale, care asigură condițiile materiale lărgirii industriei producătoare de bunuri de larg consum pentru satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale oamenilor muncii. „Pe baza investițiilor din anii trecuți, producția globală industrială crește în 1958, față de 1957, cu 7,9 la sută“. O atenție mare se dă și dezvoltării agriculturii. Așa cum spune în raportul său tov. Aurel Vijoli, ministrul Finanțelor: „In anul viitor (1958 — n.r.) agricultura noastră va primi peste numărul mașinilor pe care le are: 6.000 tractoare, 3.450 semănători, 3.500 combine de cereale și alte mașini și unelte agricole. In anul 1958 se vor acorda 5,3 miliarde lei pentru finanțarea agriculturii și silviculturii din care 4,4 miliarde lei de la buget“. Cheltuielile pentru finanțarea S.M.T.-urilor sunt planificate la 902,0 milioane lei ceea ce reprezintă o creștere de 67,6 milioane lei față de anul trecut. O atenție grăitoare o acordă statul nostru populației și prin faptul că în 1958 volumul mărfurilor alimentare și industriale ce se vor vinde prin comerțul socialist va crește cu 4,2 miliarde lei, adică cu 12 la sută față de anul 1957. Așa cum spuneam și mai sus, pentru finanțarea acțiunilor social-culturale s-a alocat din buget suma de 11,291 miliarde, sumă care față de anul trecut reprezintă o creștere de 700 milioane lei. „Alocațiile bugetare pentru acțiunile social-culturale au crescut an de an de la 3,444 miliarde lei în 1950, la 11,291 miliarde lei în anul 1958 (cu 330 la sută)“. In urma lărgirii competinței sfaturilor populare, în urma trecerii unui număr important de întreprinderi de interes republican în subordonarea locală, precum și a unor întreprinderi locale în subordonarea directă a sfaturilor populare raionale și orășenești, a contribuit la întărirea bazei proprii de venituri a sfaturilor populare. Pe anul 1958, bugetele sfaturilor populare prevăd atît la venituri cît și la cheltuieli suma de 8,026 miliarde lei, ceea ce va permite înfăptuirea multor acțiuni de gospodărire și înfrumusețare a regiunilor. De aici și sarcinile care stau în fața sfaturilor populare pentru o mai mare preocupare, pentru asigurarea unei producții rentabile în industria locală, precum și în conducerea cu competință a întregii economii locale. Din cele scrise pînă acum am redat sumar citeva trăsături fundamentale ale bugetului nostru de stat, un buget al construcției pașnice, care asigură mijloacele financiare necesare unei continue dezvoltări a industriei noastre socialiste, întăririi bazei materiale a agriculturii și consolidării sectorului socialist al acesteia, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, înfloririi scumpei noastre patrii. Pentru înfăptuirea tuturor prevederilor, oamenii muncii, muncitorii, inginerii și tehnicienii, muncitorii din agricultură, colectiviștii precum și ceilalți lucrători din celelalte sectoare ale economiei și culturii au datoria să lupte pentru mărirea producției și scăderea prețului de cost, pentru o mai bună gospodărire și pentru o rentabilitate sporită, convinși fiind că toate sunt în folosul celor ce muncesc. Bugetul de stat al Republicii Populare Române — un buget al păcii, în folosul oamenilor muncii