Dobrogea Nouă, ianuarie 1958 (Anul 11, nr. 2937-2961)

1958-01-03 / nr. 2937

Cuvîntul deputatului din realizările circumscripției noastre încrederii acordată de alegători am căutat să-i răspund cu îndepli­nirea sarcinilor ce le-am avut ca deputat în sfatul popular raional. Vreau să îndeplinesc cu orice preț această misiune știind că sînt che­mat să slujesc oamenilor. Ca mem­bru al comitetului executiv am des­fășurat activitatea mai mult pe te­ren stînd de vorbă cu cetățenii, cu deputații și lucrătorii sfaturilor populare comunale pentru a-i spri­jini în aplicarea hotărîrilor parti­dului și ale guvernului. Participînd la dezbateri in ședin­țele comitetului executiv al sfatului popular raional, alături de ceilalți tovarăși, depuneam toate eforturile pentru îmbunătățirea activității noastre, în scopul strîngerii legăturii cu masele, al rezolvării cererilor oa­menilor muncii și pentru elaborarea unor hotărîri corespunzătoare. In permanență am ținut legătură cu ceilalți deputați raionali și împreu­nă, sub îndrumarea comitetului ra­ional de partid, am ajutat mai cali­ficat membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale în vederea realizării sarcinilor de plan la însămînțări, recoltare, încasarea impozitelor și a autoimpunerilor și a predării cerealelor din contractări. S-au analizat aspecte ale muncii cul­turale și de învățămînt și am sta­bilit măsuri de îmbunătățire a acti­vității în acest domeniu. In perioada colectivizării agricul­turii mă aflam în sectorul Valu Traian, Peștera, Valea Seacă și Sei­menii Mici și împreună cu agitatorii am lămurit sute de țărani să intre în gospodăriile agricole colective. A­­legătorii din circumscripția electo­rală raională nr. 44, care m-au ales ca deputat, au fost printre primii care au înțeles îndemnul partidului. Cristu Ianca, Bălănescu Marin, Ma­na Geană și alții au fost primii care au cerut intrarea în colectivă, să muncească pămîntul în comun, să pășească pe calea belșugului. Exem­ple bune în această privință au dat deputații din sfaturile populare co­munale cum sunt tovarășii Gheorghe Popa, Sadic Hogea, Ilie Vasile, An­­drone Tane și alții. Dacă discutăm despre realizările din circumscripția noastră, nr. 44, satul Risipari, trebuie să amintim și de realizările obținute în urma propunerilor făcute de alegători prin tovarășii Epure Ion și Ilie Vasile. Căminul cultural a fost reparat și înzestrat cu un aparat de proiecție. Din fondurile adunate prin autoim­­punare s-a construit o fîntînă meca­nică cu jghiaburi pentru adăpat vi­tele. A fost electrificată școala și grădinița de copii. Preocuparea de­putaților comunali, printre care se numără Enver Memet An­, Tane An­­drone, Anghel Costache și Epure Ion pentru înfrumusețarea comunei, me­rită luată în evidență. Cu contribu­ția voluntară a cetățenilor s-au con­struit 2.500 metri de trotuare, s-au văruit garduri și reparat drumuri. Despre activitatea alegătorilor în circumscripția noastră am vorbit în consfătuirile și adunările organizate cu deputații pentru a face un schimb de experiență. Realizările obținute se datoresc conștiinței și dragostei oamenilor de a participa la acțiunile inițiate de către sfaturile populare, la acțiunile de înfrumusețare a satului, la ac­țiuni obștești, la mobilizarea tuturor cetățenilor pentru înfăptuirea hotă­rîrilor luate în sesiuni. Ne-am pro­pus ca în anul viitor să sprijinim pe colectiviști să realizeze o valoare mare a zilei-muncă, să dezvolte ra­murile anexe, să ridice construcții noi. Pășim cu încredere spre noi vic­torii avînd mereu îndemnul parti­­dului. CRETAN CONSTANTIN, deputat în sfatul popular al raionului Medgidia Realizări în orașul Constanța Oricine își poate da seama de dezvoltarea pe care a luat-o în ul­timul timp orașul­ Constanța. Numai în anul acesta, prin sprijinul acor­dat de comitetul executiv al sfatului popular orășenesc, prin punerea la dispoziție de fonduri necesare, au fost realizate o seamă de obiective pe planul înfrumusețării și gospodă­ririi orașului. Și pentru a avea o imagine mai vie a tuturor acestor realizări să le orînduim cum se cu­vine, în domeniul gospodăririi comunale... ... pe aproape 30 de străzi s-au introdus 8.384 m. rețea de apă. În­treprinderile comunale au fost do­tate cu o seamă de utilaje dintre care 9 autobuse noi, 3 taximetre, 4 autocompactoare de gunoi, o auto­­stropitoare și o autocisternă. In ca­drul lucrărilor de viitor s-au creat studii și proiecte pentru instalarea troleibuselor pe străzile principale. In Palazu Mare și la capătul liniei nr. 1 au fost create de asemenea 2 stații de așteptare. La 187 de imo­bile s-au făcut reparații capitale și s-au creat 2.115 m.p. de spații noi prin etajări, compartimentări și res­tructurări de spații. Urmărindu-se electrificarea tuturor străzilor din oraș, prin muncă voluntară și din material recuperat, s-au realizat 7 km. de rețea electrică pe 6 din stră­zile orașului. In munca de înfrumu­sețare a orașului prin atragerea u­­nui număr mare« ■".? cetățeni care au lucrat în mod voluntar, s-au evi­dențiat deputații .Pletea Emilia și Bv­tiuc Victor. S-au realizat peste 400.000 m.p. de străzi și trotuare pre­cum și 28.000 m.p. de parcuri noi. în domeniul sanitar și învățămînt... ... s-a construit noul dispensar on­cologic. La spitalul de adulți s-a construit un garaj cu o capacitate de 6 mașini, iar la serviciul sanitar­­potrt s-au efectuat reparații capitale. Din resurse locale și cu concursul părinților s-au construit zece săli noi de clasă, iar în cartierul Golciu s-a construit o nouă școală de 7 ani cu o capacitate de 280 de locuri. Tot din inițiativa comitetului­­ executiv al sfatului popular din orașul Con­stanța, în piața din fața gării a fost construit din bronz bustul arheolo­gului Vasile Pîrvan, a cărui dezve­lire am sărbătorit-o de curînd. O frumoasă realizare și im­prețios angajament Colectivul de muncă al șantieru­lui de construcții 5 Năvodari a rea­lizat, in cinstea zilei de 30 Decem­brie, planul de producție din punct de vedere valoric cu zece zile îna­inte de termenul stabilit, adică la data de 20 decembrie 1957. In activitatea neobosită desfășu­rată aici un merit deosebit revine echipei de zidari, condusă de tova­rășul Graur Florian, echipei de mon­­tori din care fac parte Rusu Du­mitru, Lefter Vasile, Sandu Gheor­­ghe, brigăzii de tineret condusă de candidatul de partid Urzică Gheor­­ghe, precum și altor echipe și bri­găzi. Obținînd aceste succese, colectivul de muncitori, tehnicieni și funcțio­nari al grupului de șantiere de con­strucții , Năvodari s-a angajat să depună toate eforturile pentru ca uzina de acid sulfuric și superfos­­fați să intre în funcțiune la data stabilită. ALEXANDRU VASILE, corespondent Din activitatea populare de artă în cadrul celor patru secții ale școlii populare de artă (coregrafie, arte plastice, actorie și muzică), în­ființată în toamna aceasta în ora­șul Constanța, se desfășoară în pre­zent o vie activitate. Cei 246 elevi, oameni ai muncii din întreprinderi și instituții, gospodine și școlari, se străduiesc să-și însușească în cît mai mare măsură cunoștințele predate de corpul profesoral de specialitate al școlii. Numărul cel mai mare de elevi, peste 80, urmează cele 7 cursuri de muzică — dirijat, canto,­ vioara, vio­loncel, clarinet, acordeon și pian. Zilnic îi vezi aici pe scafandrul Dumitru Carabulea, electricianul Gheorghe Tătaru, Dumitru Baban, salariat al O.C.L. „Alimentara“, în­vățătoarea Teodora Cristescu de la Vasile Roaită, eleva Paraschiva Ghi­­dănari de la Tuzla și pe mulți alții care vin să-și perfecționeze talentele muzicale. Aceeași activitate se desfășoară în cadrul secției actorie, unde se re­marcă talentele funcționarei Mihaela tinerei școli din Constanța Avram de la I.M.U.M. și ale elevului Gheorghe Su­lu , la secția coregrafie unde se evidențiază muncitoarele Angela Avrigeanu și Emilia Ne­­greanu de la Fabrica de conserve de pește Constanța, tînărul Stere Stavian din comuna Poarta Albă, elevele Alina Notara, Mihaela Ale­­xandrescu și Paula Nicolau, precum și la secția pictură unde gospodinele Elena Andrei, Carmen Rusu și Ma­ria Soare, alături de tehnicianul Ale­xandru Ciocea, de Georgeta Călin, salariată a T.A.P.L. și de elevul Gheorghe Meleghi, vădesc frumoase înclinații. In afară de planul de învățămînt, elevii celor două clase din cadrul secției actorie pregătesc în prezent piesele „Se împrăștie norii“ de Cor­nel Popa și Al. Popescu și „Nemai­pomenita furtună“ de M. Davidoglu. De asemenea, elevii secției de core­grafie pregătesc peste planul de în­vățămînt o suită de dansuri popu­­lare dobrogene, iar elevii de la sec­ția pictură o expoziție cu lucrări proprii. Ia Editura de stat pentru literatură politică a apărut % Rolul forțelor contrarevoluționare în evenim­­entele din Ungaria din luna octombrie (partea a­­ II-a) Această a treia­­ parte conține noi do­cumente, depoziții și fotografii care aruncă o lumină vie asupra legăturilor care au e­­xistat între serviciile de spionaj apusene și cercurile emigranților maghiari în țările oc­cidentale. In acest volum se dau noi a­­mănunnte cu privire la activitatea „comitetelor revoluționare“ din pro­vincie, la faptele mîr­­șave pe care le-au co­mis elementele contra­revoluționare. In anexă pot fi gă­site o situație a per­soanelor căzute în mîi­­nile contrarevoluției și un raport al Insti­tutului Central de Statistică privind nu­mărul răniților și morților de pe urma evenimentelor din oc­tombrie. 160 pag. 4 lei Un nou sistem de informare bibliografică și livrare a cărții „Cartea prin poștă" In dorința de a veni în sprijinul oamenilor muncii din regiunea Constanța, Centrul de librării și difuzare a căr­ții regionale Con­stanța a înființat în cadrul „Librăriei noas­tre“ nr.­ 1 Constanța o secție ,,Cartea prin poștă“. Această secție este creată pentru a satisface nevoile oa­menilor muncii de pe șantiere întreprinderi. G.A.S., G.A.C. și S.M.T. din cele mai densă, iar la apar îndepărtate colțuri ale regiunii. Muncitorii, inginerii și tehnicienii ce lucrează în aceste unități pot adresa cu încredere comenzile lor de cărți, atît teh­nice, de specialitate cît și literatură, secției „Cartea prin poștă“, care va efectua ime­diat comenzile primite cu ramburs prin poș­tă,­­iar lucrările co­mandate și neapărate vor fi ținute în eli­vor fi livrate. De a­­semenea la cerere, printr-o carte poștală, trimit gratuit liste de cărți noi apărute. Adresa acestei sec­ții este: „Librăria noastră“ nr. 1, secția „Cartea prin poștă“ Constanța, str. I. V. Stalin nr. 71 — telefon 18­ 61. Comenzile se pot e­­fectua pe o simplă carte poștală și vor fi achitate ramburs. Vineri 3 ianuarie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin me­teorologic. 5.10 Melodii populare ro­mînești. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului . Regimul ali­mentar în gastrita cronică hipoaci­­dă. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Cîntece. 6.20 Emisiune agrară . Din expe­riența unităților agricole fruntașe. 6.30 Muzică ușoară. 6.45 Muzică co­rală romînească. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.10 „Atenție la start, copii“. 7.25 Con­cert de dimineață. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Suita de balet „Sfințirea primăverii“ de Stra­winski. 9.30 Prietenii cântecului. 10.00 Muzică din operete. 10.80 So­natele opus 79 în Sol major și opus 31 nr. 3 în Mi bemol major de Be­ethoven. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cântece și jocuri populare românești. 11.45 Lectură din volumul „Nopți înfrigurate“ de Aurel Mihaie. 12.00 Pagini din istoria muzicii. 13.00 Bu­letin de știri. 13.05 Cîntece. 13.20 Concert de prînz. 14.00 Cvartetul opus 41 nr. 1 în la minor de Schu­mann. 5­4.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică populară turcească și tătărească din Dobrogea interpretată de Nagi G­ea­fer. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de estradă. 15.50 Muzică populară. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Cîntece de Ion C'ni­­rescu. 17.00 Buletin de știri și bule­tin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și mu­zică. 17.25 Muzică ușoară de com­pozitori romîni. 18.00 Actualitatea în țările socialiste. 18.30 Prin sălile de concert ale Capitalei. 19.00 Bu­letin de știri. 19.05 Din repertoriul orchestrei de muzică populară a Ansamblului artistic U.T.M. 19.25 Ginită corul Radio. 19.45 „La ordi­nea zilei“ Pe teme de economie con­cretă. 19.55 „Noapte bună, copii“ , „Rim și focul“ de Ion Jipa. 20.00 Buletin de știri. 20.15 Muzică ușoa­ră. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Ci­clul „Creația muzicală a popoare­lor“ . Piese vocale din timpul Re­nașterii. 21.45 Muzică ușoară de Sașa Cos­man. 22.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 22.30 „Pagini din muzica contemporană“; Opera „CASTELUL PRINȚULUI BARBĂ ALBASTRĂ“ de Bartók Bela — în primă audiție. 23.32 Mu­zică instrumentală. 23.52—23.55 Bu­letin de știri. PROGRAMUL ÎI 14.00 Buletin de știri. 14.03 Cîntece de Mircea Neagu. 14.20 Cîntă naistul Damian Luca. 14.40 Muzică ușoară. 15.00 Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la nașterea dirijorului Anto­nin Ciolan : fragmente din Suita simfonică „Șase tablouri din viața copiilor“ de Iuliu Mureșanu. 15.30 Cîntă țambalistul George Pantazi. 15.45 Cîntece 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Reco­mandări din program. 16.20 Sfaturi gospodărești. 16.25 Anunțuri și mu­zică. 16.30 Cîntă Mark Bernes. 16.45 Trei cărți pe săptămînă. 17.00 Din viața muzicală a orașelor și regiuni­lor patriei. 17.30 „Cutezătorii“. Sce­nariul radiofonic : „Un călător la­ PROGRAMUL ! 5.00 Buletin de știri și buletin me­teorologic. 5.10 Muzică populară ro­mînească. 5.30 Cîntece. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. Pierderea cunoștinței în bolile de inimă. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Jocuri populare romînești. 6.20 Din activitatea G.A.S. 8.30 Muzică ușoa­ră. 3.45 Muzică pentru fanfară. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.10 „A sosit poștașul“. 7.25 Anunțuri și muzică. 7.35 Melodii populare romînești. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 8.57 Muzică din baletul „Pan Twardowski“ de Rozycki. 9.30 „Roza vînturilor“. 10.00 Muzică distractivă. 10.30 înregistrări muzicale primite din partea Radio­difuziunii UES.P. Chineze. 11.00 Bule­tin de știri. 11.03 Cîntece și jocuri populare romînești. 11.30 Povești populare din Indochina. 11.45 Mu­zică vocală interpretată de soliști romîni. 12.15 Concert de estradă. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Concert simfonic. 14.00 Mic concert de mu­zică populară romînească. 14.30 Co­tele apelor Dunării. 14.45 Piese in­strumentale de compozitori romîni. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică de estradă. 15.35 Prelucrări de fol­clor ale compozitorilor noștri. 16.15 Vorbește Moscova ! 16.45 Emisiunea de cîntece „Sud al păcii stindard“. 17.00 Buletin de știri și buletin me­teorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.25 „De la strămoși pentru ne­poți“ ; ■„Ultima bătălie“, povestire istorică de Nae Smirnov. 18.00 Mu­zică ușoară. 18.15 „Poporul în crea­ția muzicală romînească“, frag­mente din cantata „Sub soarele pă­cii“ de Hilda Jerea. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Convorbiri economice. 19.15 Cîntă Rodica Bujor și Traian Lăscuț Făgărășanu. 19.45 Răspun­dem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“ , „Poveste despre iepu­rașul Ochi-Sașii“, după Marin Si­­bireac. 20.00 Buletin de știri. 20.15 Muzică ușoară. 20.30 Tînărul scrii­tor : Poeta Doina Sălăjan. 20.45 Cîn­tă Ion Luican. 21.00 Muzică de dans. 21.15 Cronica evenimentelor inter­naționale. 21.30 Muzică de dans. 22.00 Buletin de știri, sport și bule­tin meteorologic. 22.30 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de știri, min la Polul Sud­. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Concerti grossi opus 6 nr. 1 în Sol major și nr. 3 in mi minor de Haandel. 18.30 Știința și tehnica secolului XX. 18.45 Anun­țuri și muzică. 18.55 Sfatul medicu­lui : Regimul alimentar în gastrita cronică hipoacidă. 19.00 Dans slav opus 46 nr. 6 în La bemol major de Dvorak. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 Teatru la microfon : „SUFLE­TE DE HÎRTIE“, comedie de Dîho­­vicinîi și Slobodscoi. 21.00 Buletin de știri. 21.15 Cîntă Gaby Pascu. 21.30 „Părinți și copii“. 21.45 Din viața muzicală a Letoniei sovietice. 22.30 Doine și jocuri populare ro­mînești. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Concert de prînz. 14.40 Muzică populară. 15.10 Cîntece revoluționare. 15.30 Trio opus 87 nr. 3 în Do major de Brahms. 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Reco­mandări din program. 16.20 Anun­țuri și muzică. 16.30 Prin sălile de concert ale Capitalei. 17.00 Cîntece. 17.15 Ciclul internațional „Știința în slujba păcii“. 17.30 Muzică de es­tradă. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Doine și jocuri populare romînești. 18.45 Anunțuri și muzică. 19.00 Cîn­tă Gică Petrescu. 19.15 Meridiane. 19.30 „Seară de operete“ , „Silvia“ de Kalman. 20.30 Muzică de dans. 21.00 Buletin de știri. 21.15 Concert de estradă. 22.00 Muzică de dans. 22.30 Cîntec, joc și voie bună. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin me­teorologic. 23.15 Mari simfoniști. 23.52—0.50 Muzică de dans. Sîmbătă 4 ianuarie 1958 DOBROGEA NOUĂ Nr. 2937 ti 11 mii ii—I ■■iiiiiiiimiu • in im aiI —11■ himIim ii wmnmi ORAȘUL COPIILOR (Urmare din pag. I-a) multe și frumoase pe care scria : ,,Parcul distractiv". Pînă să a­­jungă acolo insă a dat peste­­ un alt Moș Gerită ce-i drept cu care s-a împrietenit foarte repede dar de la care nu a putut obține lă­muririle ce le dorea el. S-a ha­torit să-l părăsească și singurel a pornit-o la drum. In parcul dis­tractiv s-a urcat un leagăn și tare ar fi vrut să încalece un cal din via care sunt înhămați la mașinu­­ț­ele „în miniatură“. Dar ii era cam teamă. El e prea mic și s-ar putea să cadă. Are să stea mai bine numai in­ mașinuță și se va da în leagănul celălalt apoi pe urmă va vedea el dacă e ca­și zul sau nu să se aventureze la concursul fără ciștigător de hi­­pism. Deocamdată rămine la pri­mul plan însă va trebui să se gîndească, pentru că fiind prea mult aici lipsa lui ar putea fi descoperită și ar fi tare neplăcut ca după această bucurie să fie cedat. Numai puțin și gata. Pe urmă hotărît că va pleca acasă. El, dar aici și-a făcut și alți prie­teni, a uitat de casă și de mămi­ca ce-l aștepta. După ce s-a să­turat să se tot dea în leagăn a plecat cu grupulețul prin parc. Unul dintre ei ceva mai răsărit o făcea pe conducătorul „detașa­mentului". — Vă duc eu prin toate colți­­șoarele să vedeți ce frumos e. Sunt at­âtea de văzut numai că... aici s-a cam bosumflat vorbito­rul, e cam noroi, tăticu mi-a spus că dacă se punea puțin pietriș nu mai eram nevoiți să ne murdărim cizmele și pantofii. Și știți, copii, va trebui să ocolim chioșcul cu vin fiert căci... eu nu mă pricep să vă spun drept care o fi rostul acestui chioșc cu vin fiert și al a­­celui cu bere in orășelul copiilor ! Cu acest mic discurs faza pregă­titoare a expediției s-a terminat și hai la drum. Intîi s-au dus la „Ciupercă", pe urmă au vizitat micul crîng plin de vulpi și alte animale și apoi s-au dus și au discutat cu vînzătorul de chioșc ca niște oameni mari des­la pre ultimele noutăți literare pen­tru copii. Unii dintre ei și-au cumpărat chiar cărți cu poze. Cei care știau să buchisească slo­va cărții au luat cărți de povești și care se mai fă­leau cu ele de aveai că sunt impresia studenți care se întorc de la cursuri. De aici au pornit-o mai departe către „Castel". Gigel s-a oprit să-l ad­mire. Ii făcea im­presia să este ca cel din poveș­tile bunicii nu­mai că-i lipseau zînele și că era înconjurat de no­roi. De aici mai departe la bra­dul acela înalt și plin de jucării. — Cît de fru­mos e! Al lui de acasă e mai mic. Te pomenești că i-a veni ideea să-i facă observație mămicii că nu i-a luat un brad mai mare (!?) Să sperăm că nu, mai ales că el era cel care pleca­se „ilegal“ de­ acasă. A, dar iată că a zărit undeva o broscuță cîn­­tînd dintr-un fel de vioară de o construcție tare curioasă. A lă­sat grupul de copii și fugulița spre ea. Broscuța era într-o bar­că și barca și broscuța l-au atras imediat așa că Gigel a rămas fără prietenii lui. Nu prea s-a a­mărit el. De altfel tot timpul el s-a simțit ca acasă și nu a cunoscut lipsa nici a mamei și nici a tăticului. S-a așezat în bărcuță împreună cu un nou prieten care se treaba că era ceva mai mic verde de­cit el, că abia îngăima citeva cu­vinte pe care el nu prea le în­țelegea ci numai mămica lui ce stătea de-o parte. O dată așezat in bărcuță și-a amintit despre una din poveștile pe care i le spusese mămica cu marea, cu barca și imediat și-a închipuit că este un adevărat marinar care înfruntă valurile furioase ale mării și tin­de să ajungă spre țărm. Ei, dar, barca nu se mișca din loc așa că a trebuit să-și pună frla imagi­nației să se lege de realitate și să se gîndească la cele ce mai avea de vizitat. Poate că ar mai fi stat el în cumpănă dacă trecea chiar atunci pe lingă nu­ el trenulețul acela micuț și încărcat, pînă la refuz cu copii printre care, ce-i drept erau și unii mai mari care ar fi putut să-și găsească alt mijloc de distracții. A plecat repede spre „gară" ca să ia­ „pri­mul tren" și să meargă la voiaj. A așteptat nu prea mult și trenul a sosit la ,,stație". Acum la drum Giger. A colindat cu trenu­­lețul tot orașul copiilor și cum era hotărît să plece acasă iată că a descoperit că mai are multe lucruri de văzut. Dar încă în­­tîmplă-se ce s-o întimpla cu el, pînă n-o vizita totul, nu va pleca acasă căci în fond tot aceeași ceartă o să primească. Ehei, mai trebuie să meargă pe la Phioșchoi cu jucării, pe la ghiozdanul cu cărți, pe acolo unde se vinde vdiji­tă de zahăr, și peste tot. Apoi, se pomenește, că­­ apucă cineva de guler. S-a îm­tors puțin cam speriat. — Bine, aici îmi ești, eu ți-ar fi dat voie să te­­ joci în curte și nu să pleci în oraș. Era mămica lu­i, care între timp se sezisase de lips­­a copilului și s-a gândit că nu poate fi' în altă parte decit în o­­roșul copiilor. Ce era să zică. A uitat și de bomboane mai și de formula pe care o pregătise dinainte ca s-o mintă pe mămica. A reușit doar să spună: „Ce frumos e mămica! Tu de ce n-ai vrut să mă aduci și pe mine pînă acum in orășelul copiilor ?“ In fond copilul avea dreptate. Pentru că mama neglijase acest lucru. Foto: GH. CIOROBEA Text; C. GHINEA (Urmare din pag. I-a) vățămîntului și culturii, cu intere­sele poporului, ale celor care produc bunurile, ale celor care aduc veni­turile, ale celor exploatați. Țara noastră este în continuu pro­gres și dezvoltare economică, socială și culturală și acest lucru este po­sibil datorită faptului că-și concen­trează toate eforturile pentru con­strucția pașnică. Așa cum reiese și din Raportul asupra proiectului bu­getului de stat al R.P.R. pe anul 1958 prezentat de tov. Aurel Vijoli, ministrul Finanțelor, „veniturile bu­getului de stat pe 1958 cresc cu 6,6 la sută față de 1957, din sectorul so­cialist al economiei naționale ob­ți­­nîndu-se 90,9 la sută din totalul ve­niturilor“. Acest lucru este posibil datorită muncii pline de însuflețire pe care o depun oamenii muncii, creșterii înțelegerii lor că muncesc pentru ei, pentru binele patriei, al lor, al copiilor lor. Pentru creșterea industriei, pen­tru creșterea activității productive a industriei este destinată din buget suma de 12,574 miliarde lei. Această sumăă reprezintă 26,7 la sută din to­talul cheltuielilor bugetare și asi­gură dezvoltarea cu precădere a in­dustriei grele producătoare de mij­loace de producție, baza dezvoltării tuturor ramurilor economiei națio­nale, care asigură condițiile mate­riale lărgirii industriei producătoare de bunuri de larg consum pentru satisfacerea nevoilor mereu crescîn­­de ale oamenilor muncii. „Pe baza investițiilor din anii trecuți, produc­ția globală industrială crește în 1958, față de 1957, cu 7,9 la sută“. O atenție mare se dă și dezvoltării agriculturii. Așa cum spune în ra­portul său tov. Aurel Vijoli, minis­trul Finanțelor: „In anul viitor (1958 — n.r.) agricultura noastră va primi peste numărul mașinilor pe care le are: 6.000 tractoare, 3.450 se­mănători, 3.500 combine de cereale și alte mașini și unelte agricole. In anul 1958 se vor acorda 5,3 mi­liarde lei pentru finanțarea agricul­turii și silviculturii din care 4,4 mi­liarde lei de la buget“. Cheltuielile pentru finanțarea S.M.T.-urilor sunt planificate la 902,0 milioane lei ceea ce reprezintă o creștere de 67,6 milioane lei față de anul trecut. O atenție grăitoare o acordă sta­tul nostru populației și prin faptul că în 1958 volumul mărfurilor ali­­­­mentare și industriale ce se vor vinde prin comerțul socialist va crește cu 4,2 miliarde lei, adică cu 12 la sută față de anul 1957. Așa cum spuneam și mai sus, pen­tru finanțarea acțiunilor social-cul­­turale s-a alocat din buget suma de 11,291 miliarde, sumă care față de anul trecut reprezintă o creștere de 700 milioane lei. „Alocațiile bu­getare pentru acțiunile social-cultu­­rale au crescut an de an de la 3,444 miliarde lei în 1950, la 11,291 mi­liarde lei în anul 1958 (cu 330 la sută)“. In urma lărgirii competinței sfa­turilor populare, în urma trecerii unui număr important de întreprin­deri de interes republican în subor­donarea locală, precum și a unor întreprinderi locale în subordonarea directă a sfaturilor populare raio­nale și orășenești, a contribuit la întărirea bazei proprii de venituri a sfaturilor populare. Pe anul 1958, bugetele sfaturilor populare prevăd atît la venituri cît și la cheltuieli suma de 8,026 miliarde lei, ceea ce va permite înfăptuirea multor ac­țiuni de gospodărire și înfrumuse­țare a regiunilor. De aici și sarcinile care stau în fața sfaturilor populare pentru o mai mare preocupare, pen­tru asigurarea unei producții renta­bile în industria locală, precum și în conducerea cu competință a în­tregii economii locale. Din cele scrise pînă acum am re­dat sumar citeva trăsături funda­mentale ale bugetului nostru de stat, un buget al construcției pașnice, care asigură mijloacele financiare necesare unei continue dezvoltări a industriei noastre socialiste, întări­rii bazei materiale a agriculturii și consolidării sectorului socialist al a­­cesteia, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, înfloririi scumpei noastre patrii. Pentru înfăptuirea tuturor prevederilor, oamenii mun­cii, muncitorii, inginerii și tehnicie­nii, muncitorii din agricultură, colec­tiviștii precum și ceilalți lucrători din celelalte sectoare ale economiei și culturii au datoria să lupte pen­tru mărirea producției și scăderea prețului de cost, pentru o mai bună gospodărire și pentru o rentabilitate sporită, convinși fiind că toate sunt în folosul celor ce muncesc. Bugetul de stat al Republicii Populare Române — un buget al păcii, în folosul oamenilor muncii

Next