Dobrogea Nouă, aprilie 1959 (Anul 12, nr. 3318-3343)
1959-04-01 / nr. 3318
Tag. 2-« Expoziția anuală de grafică Incepind de duminică 29 martie, publicul constănțean are prilejul să viziteze Expoziția anuală de grafică (lucrările achiziționate de stat), care a funcționat in Capitală in Sala „Dalles". Expoziția va fi deschisă timp de 15 zile pe str. I. V. Stalin, in sala de expoziții a Casei regionale a creației populare. Caravana sanitară Secția de propagandă a Sanepidului regional Constanța a organizat o caravană sanitară, care a vizitat comunele Cobadin, Plopeni, și altele. Cu această ocazie, cetățenilor li s-a vorbit despre „Modalitatea combaterii bolilor infecțioase de primăvară". De asemenea, s-au prezentat diafilme legate de această problemă și s-a difuzat material sanitar. Realizări ale pionierilor In cinstea zilei de 30 aprilie — cind se împlinesc 10 ani de la constituirea primelor detașamente de pionieri din țara noastră, pionierii Școlii elementare de 7 ani din comuna Mihail Kogălniceanu, raionul Fetești, au obținut însemnate realizări. Depunând o intensă activitate pe lotul școlar, ei au semănat în brazdă legumele planificate și in straturi diferite flori. Pe acest lot, ei au cărat granița necesară ingrășării terenului. Au mai fost făcute 30 de gropi pentru puieților. De asemenea, plantarea pionierii au strins 600 kg fier vechi și 50 kg maculatură și au procurat 10 perechi de porumbei, propunindu-și să dezvolte creșterea lor. Fruntașe in aceste acțiuni sunt pionierele Victoria Națu, Tudora Spinn, Voicu Maria, Ana Puchea , Aurelia Crăciunescu. ȘT. ICLEANU, coresp. C ț In cursul lunii martie au avut loc adunările sătești și generale ale cooperativelor de consum din regiunea noastră, care au analizat activitatea de anul trecut a cooperativelor de consum privind aprovizionarea populației sătești cu produse industriale, gospodărirea acestor unități și contribuția lor la întărirea schimbului de produse dintre oraș și sat. Din adunările generale ținute pînă acum a reieșit că, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid și cu sprijinul sfaturilor populare, cooperativele de consum sătești au obținut însemnate succese pe linia întăririi lor economico-financiare, a desfășurării unei largi munci politice de masă în rîndul cooperatorilor pentru a-și valorifica întregul surplus de produse prin cooperative. Numeroși corespondenți voluntari ne-au trimis scrisori care vorbesc despre aceste succese. De pildă, tov. Periem Gheorghe, ne spune în cîteva rînduri că, în comuna Cobadin, raionul Negru Vodă, cooperativa de consum, care se autofinanțează de mai mulți ani, a realizat anul trecut un beneficiu de 515.375 lei. In adunarea generală, cooperatorii au propus mărirea părții sociale a fiecărui membru al cooperativei de la 100, la 150 lei. De asemenea, la propunerea colectivistului Stere Gheorghe de a se înființa încă un magazin mixt, numeroși cooperatori, printre care și brigadierul Bădiță Gheorghe, s-au angajat să lucreze voluntar la construirea acestuia. Cu sprijinul maselor de cooperatori, asemenea succese au obținut multe cooperative de consum din regiunea noastră. Așa după cum ne scrie tov. Ghiță Ion, cooperativa din Beilic, raionul Adamclisi, a obținut anul trecut un beneficiu de 108.100 lei, lucrătorii acesteia desfășurînd o bogată activitate pentru buna deservire a consumatorilor, iar imitările cooperativei fiind bine aprovizionate cu mărfurile cerute. Din scrisoarea tov. Agi Mambet Pachize reiese că membrii cooperativei din satul Izvoru Mare, raionul Medidia, îndrumați de organizația de partid, au contribuit la îndeplinirea în întregime a planului de contractări și achiziții. Colectiviștii din Izvoru Mare își valorifică toate produsele ce le prisosesc prin cooperativa de consum. Bine aprovizionate cu toate produsele cerute de consumatori sunt și magazinele cooperativei de consum din Mangalia, după cum reiese din scrisoarea tov. I. Deliman. Colectiviștii găsesc aici cazmale, lopeți, greble, cuie, șuruburi, tîrnăcoape, sape, scînduri, var, cărămidă și multe alte lucruri trebuitoare. Răsfoind scrisorile primite la redacție, se constată însă că în activitatea unor cooperative de consum din regiunea noastră mai sunt și multe lipsuri. De pildă, așa după cum ne scrie tov. Badea Iulian, magazinele din comuna Sinoie ale cooperativei de consum din comuna Mihai Viteazu nu sunt aprovizionate cu rechizitele școlare de care copiii colectiviștilor au nevoie. Acest lucru este cunoscut de conducerea cooperativei (președinte tov. Badea Drăghici) și chiar de unii tovarăși din conducerea Uniunii raionale Babadag, dar de la începutul acestui an nu s-a luat nici o măsură. Despre slaba gospodărire a unităților cooperativei de consum din această comună ne scrie și tov. I. Corcordel: Comitetul de conducere al acestei cooperative nu se preocupă de aprovizionarea magazinelor cu mărfurile cerate, desfășoară o slabă muncă politică de educare a lucrătorilor din cadrul cooperativei și de lămurire a cooperatorilor de a-și valorifica surplusul de produse. Cele mai multe magazine stau închise în timpul programului de funcționare și nimeni nu ia nici o măsură. Lipsuri există și în activitatea cooperativei de consum din comuna Dăieni, raionul Hîrșova. Astfel, cu toate că anul trecut cooperativa a obținut un beneficiu de aproape 200.000 lei, așa cum ne scrie tov. Aurel Lenveanu, planul de contractări și achiziții nu a fost realizat, ca de altfel și planul de încasare a părților sociale, subscrise. Acest lucru dovedește că cei din conducerea cooperativei neglijează munca politică cu oamenii, cu cooperatorii, pentru atragerea acestora la rezolvarea treburilor cooperativei de consum. Majoritatea adunărilor sătești și generale ale cooperativelor de consum din regiunea noastră s-au încheiat cu bogate planuri de măsuri privind îmbunătățirea activității de viitor a cooperativelor de consum. îndrumați de organizațiile de partid și după exemplul comuniștilor, cooperatorii și-au manifestat hotărîrea de a întări din punct de vedere economic și financiar unitățile cooperatiste și de a ridica rolul acestora în dezvoltarea schimbului de produse dintre oraș și sat. Conducerile uniunilor raionale au însă datoria de a desfășura o mai competentă muncă de îndrumare și control în unitățile cooperatiste de la sate, în scopul continuei îmbunătățiri a activității acestora. N. C. Răsfoind scrisorile primite Portra continua îmbunâtatirea activitații cooperativelor fie consum Legarea invățamîftiului de practică — o problemă care cere mai multă atenție (Urmare din pag. I-a) în luna ianuarie 1959 cu directorii de întreprinderi și directorii de școli o consfătuire în care s-a subliniat necesitatea de a ajuta concret școlile pentru a se asigura astfel desfășurarea muncii practice direct în producție. Forme mai complexe, de muncă practică s-au organizat în Școala medie nr. 1 din Tulcea. Elevii din clasele V-VII fac practică iarna în atelierul de tîmplărie și lăcătușerie, iar primăvara, vara și toamna pe terenul special pus la dispoziție de ferma horticolă. Elevii din clasele VTIIIX fac practică în atelierul centrului mecanic, iar cei din clasele X-XI în secțiile fabricii de mucava din stuf. Practica industrială este completată vara cu practica agricolă desfășurată la G.A.S. „Dr. Russel" din Mihail Kogălniceanu-Tulcea. Desigur, asemenea activitate practică complexă va da elevilor posibilitatea unei mai juste alegeri a profesiunii. In raionul Fetești, școlile de la Salcîmu și Perișorii au organizat elevii în echipe care lucrează direct în atelierele G.A.S. și S.M.T. Sub îndrumarea Comitetului raional de partid Istria, uri număr din ce în ce mai mare de școli de 7 ani au organizat brigăzi după modelul brigăzilor r din G.A.C. cu plan de producție. Școala de 7 ani din Cogealac a construit ub seria, unde, în timpul iernii, brigada de elevi a dat o deosebită atenție semă naturilor, reușind ca încă in luna februarie să înceapă a valorifica pe piață ridichi de lună, salată etc. La Sarichioi, s-au organizat brigăzi viticole la Slava Pusă, brigăzi pomicole. Colectivul școlii din Beidaud a organiizat astfel 'activitatea, încît elevii au cărat la cîmp peste 7 vagoane de gunoi, au pregătit încă din toamnă ogorul, au semănat în timp optim toate semănăturile. De asemenea, s-au semănat cu porumb 1.000 mp, ce vor fi irigați, s-a mai construit o răsadniță caldă, în care s-au semănat legume și mai ales flori pentru înfrumurisețirea comunei. începuturi promițătoare se găsesc și la o serie de școli din raionul Hîrșova și din alte raioane. Dar, aceste începuturi nu sunt scutite de lipsuri. Astfel, la Fabrica de mucava din staf Tulcea, practica elevilor se limita la simpla asistență pasivă, numeroase școli din regiune au rămas la depășita etapă a lotului școlar experimental ca exclusiv o formă de muncă practică, menținînd elevii încă izolați de activitatea productivă. Față de unele școli medii, organele locale n-au manifestat suficient interes în ceea ce privește organizarea activității în producție. Școala medie din Babadag începuse acum 2 ani practica în atelierele S.M.T. din localitate, dar acum elevii nu mai fac nimic pe acest plan, iar utilajele pentru crearea unui atelier școlar stau îngrămădite pe veranda școlii. La Hîrșova, bancurile de tîmplărie și mesele de lăcătușerie stau așezate într-o magazie; școala a avut un teren pe care sfatul popular al orașului nu i l-a mai dat fiindcă se repartizează din el loturi de casă. In localitate este un S.M.T. mare, este o gospodărie colectivă bine închegată. Școala a așteptat ca altcineva s-o îndemne la acțiune, iar organele locale au neglijat și ele această importantă problemă. Și mai grav apare situația la Școala medie din Fetești-gară. Experiența pozitivă acumulată prin acțiunea atît de frumos organizată și condusă acum 2—3 ani nu a fost dezvoltată ci abandonată. Din neglijența conducerii școlii și din lipsa de îndrumare a secțiilor raionale și regională de învățămînt și cultură, precum și a unor comitete raionale de partid, practica s-a dezorganizat. Mai mult încă, predarea fizicii se face aproape numai teoretic. Asemenea situații vădesc o atitudine anormală față de noile cerințe ale învățămîntului nostru de cultură generală. Cu sprijinul comitetelor raionale de partid și ale comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, secțiile de învățămînt și cultură, în colaborare cu secțiile agricole și conducerile întreprinderilor industriale, trebuie să acorde școlilor tot sprijinul pentru a trece cu mai mult simț de răspundere la organizarea și desfășurarea practicii în producție a elevilor, singura cale care poate face din ei cetățeni culți, oameni pregătiți să muncească cu spor în numeroasele sectoare ale construcției socialiste din patria noastră. } ♦ [UNK]O In Editura tineretului au apărut AGRONOMIA DISTRACTIVA de A. Doiarenko Colecția „In ajutorul activității practice a pionierilor și școlarilor“ Lucrarea cuprinde experiențe interesante care urmăresc sa verifice în practică cunoștințele de agronomie dobîndite în școală. Experiențele sunt ușor de executat și la îndemîna oricui. Din carte, prin mijloacele cele mai simple cititorii vor afla multe lucruri interesante: rolul pe care îl joacă apa în viața plantei, care sunt substanțele care servesc plantei drept hrană, despre înmulțirea, creșterea și dezvoltarea plantelor, despre recoltă, despre acțiunea luminii asupra plantelor, cum se vieții pot crea noi forme și soiuri de plante etc. In volum sunt prezentate și experiențele ce se pot face pentru a recunoaște și a extrage din produsele agricole elementele nutritive de bază necesare hranei omului: amidonul, glutenul, zahărul. Apoi sînt descrise fermentația alcoolică și acetică, extragerea grăsimilor, a uleiurilor și parfumurilor etc. ÎNDRUMĂTOR DE ALPINISM de M. Bogdan Volumul cuprinde descrierea echipamentului, a materialelor tehnice și de bivuac, precum și explicarea tehnicii de cațărare și de asigurare a securității în diferite situații. De asemenea, prezintă unele date privind structura rocilor, a zăpezii și a gheții. Alpiniștii găsesc în paginile acestei lucrări sfaturi practice pentru diferitele împrejurări care survin pe traseu. Textul este bogat ilustrat pentru a înlesni înțelegerea îndrumărilor prezentate. DiaíaaaaníaanciiannnnaiaanaanaírríaaQancnaaíaaaannaQDEBanDaDniaaaíaEiöanaaacHaaajaönnnnEaaaEEdcoasea] DOBROGEA NOUĂ Nr. 3318 150 de ani de la nașterea scriitorului clasic rus -RS SS X X X SXJ X JSXJ SJ X X. N. V. GOGOL lui Gogol tipuri sociale puternic conturate, acționind in cadrul unor relații sociale tipice pentru epoca in care se năștea societatea burgheză. De aceea, nu intîmplător ziarele guvernamentale ale timpului, surprinse de realismul nuvelelor lui Gogol, care demascau putreziciunea orinduirii țariste, il acuzau cu violență pe autor de a fi scos niște povestiri „foarte murdare". Alți critici au încercat să despoaie. La 1 aprilie anul acesta, se implinesc 150 de ani de la nașterea marelui scriitor rus Gogol, întemeietorul împreună cu Pușkin al realismului critic in literatura rusă Despre el, criticul democrat revoluționar Cernîșevski spunea: „De mult n-a mai existat în lume un scriitor care să fi avut o importanță atât de mare pentru poporul său, cum a avut-o Gogol pentru Rusia”. Gogol s-a format ca scriitor în perioada de cumplită reacțiune, a stăpinirii țarului Nicolae I, reacțiune pornită după înăbușirea răscoalei decembriștilor — primii revoluționari ruși care s-au ridicat împotriva iobăgiei și autocrației. In anii aceștia grei, cind persecuțiile și despotismul se înăspreau mereu, nemulțumirea se întețea pretutindeni. Operele lui Gogol — expresie a nemulțumirii mereu crescinde a maselor, — biciuiau fără cruțare racilele regimului autocrat, contribuind la trezirea conștiinței sociale. Satira lui Gogol izvorăște din ura împotriva clasei parazitare moșierilor și a asupririi aparatului de stat țarist. Satira lui Gogol se îndreaptă în primul rând împotriva nuvelele lui Gogol de ascuțișul lor acelor forme ale aparatului de stat critic, prezentându-le ca simple pomenite să mențină in mod silnic revestiri „hazlii". Asemenea caractegimul țarist, împotriva funcționalizări, care nu corespundeau incului și polițistului din Rusia ia intențiilor scriitorului, urmăreau să-l lor, împotriva acestor pretinși slujidezorienteze și să-l izoleze de preotori ai intereselor poporului care, împreună cu moșierul, erau în realitate asupritorii lui. Critica lui Gogol lovește cu tărie în funcționarii superiori ai aparatului de stat despotic, înfumurați și venali, care, cu totul rupți de aspirațiile și frămintările maselor, transformau posturile ocupate de ei in surse necinstite de ciștig pe spinarea poporului. vește, de asemenea, Scriitorul zugrăvimii țariste, trindavă, tagma a esteînfumurată, depravată și la fel de depărtată de năzuințele poporului. Iată așadar, oglindite In operă lui Gogol, tipurile apărătorilor despotismului țarist ? tipul slujbașului necinstit și arivist, comun aproape tuturor . Povestirilor din Petersburg", tipul comisarului leneș,, incapabil și irascibil — "cum e comisarul "din nuvela ■„Nașul", tipul ofițerului ușuratic și înfumurat — cum e locotenentul Pirogon "din „Nevski Prospect". In viu contrast că acești privilegiați ai societății țariste, Gogol înfățișează viață umilă a micilor slujbași fără averi, și protecții înalte, și viața artiștilor credincioși artei lor, cu prețul mizeriei la care-i condamnă societatea. Iată astfel tipul micului copist — ’Acachi "Acachievici din „Mantaua" și Popinscin din Însemnările unui nebun", oameni chinuiți de nepăsarea batjocură superiorilor, sau tipul arșitistului cinstit și generos, datorit de putreziciunea Petersburgului țarist in ,Nevski Prospect". Toată aceste personaje de asupritori sau asupriți sunt in nuvelele cupările maselor largi de cititori. De aceea, aprecierile juste ale lui Belinski, ca reprezentant al părerii păturilor progresiste ale vremii, au constituit pentru Gogol un prețios îndreptar in muncă și un solid sprijin moral. Belinski in lumină trăsăturile specifice pure ale operei lui Gogol: „simplitatea subiectului", „realitatea desăvirșită a vieții", „caracterul popular" „originalitatea", luptând cu stăruinșiță pentru promovarea curentului gogolian in literatură, curent care exprimă tendințele cele mai progresiste ale epocii. Satira lui Gogol este o expresie si patriotismului său, a durerii lui in față patriei batjocorite de exploatatorii mîrșavi ai poporului, satira lui exprimă o sete neîndurătoare de Tta pe față adevărul. In „Povestirile ardin Petersburg", așa cum se poate vedea din „Suflete moarte", din„ Revizorul" și alte opere ale marelui scriitor, Gogol a știut să spună adevărul cu limpeziciune și îndrăzneală. El a întemeiat o școală literară nouă, care a zugrăvit viața, arătînd Întreaga realitate în ce are ea mai semnificativ. Și realitatea, Gogol a arătat-o cu o originalitate și cu o putere genială de tipizare, care au determinat importanța uriașă a operei sale în dezvoltarea literaturii, locul de frunte al operei lui în literatură universală. Ca întemeietor al realismului critic in literatura rusă clasică, Gogol a avut o înrurire imensă asupra dezvoltării ei ulterioare. I.A. Goncearov, A. N. Ostrovski, I. S . Turgheniev, M. E. Saltikov-Șcediin # și alții mulți au fost continuatorii lui. " Influența lui Gogol puternic și in literatura s-a resimțit iJiromina. O & putem recunoaște, de pildă, în opera lui Caragiale, care, ca și opera scriitorului rus, este profund realist-critică, națională că, înrudirea lucrărilor și democraților Caragiale cu scrierile lui Gogol este de altfel mai mult decit evidentă, șt linele și altele demascind falsul patriotism, venalitatea și imoralitatea claselor exploatatoare, și unele și altele ridiculizind frazeologia goală, jargonul schimonosit contrar spiritului limbii poporului, jargon folosit de cei care se ploconeau în fața a tot ceea ce este străin, și unele și altele creind tipuri nemuritoare, adevărate arme destinate să combată viciile putrede ale banului, viciile lumii egoismului și înșelăciunii. Criticul sovietic despre personajele lui Gogol că „precis conturate, dăltuite parcă, de im scliptor, rămin pentru întipărire totdeauna în sufletul cititorului". Ele sunt citit.de grăitoare, nicit și-au păstrat valoarea de demascare de-a lungul întregului secol al XIX-lea și-și vor păstra această valoare atita ,vreme cit in lume vor mai fi exploatatori si exploatați. Lenin a dat de multe ori ca exemplu personajele lui Gogol, comparîndu-le cu dușmanii revoluției, cu liberalii, cu menșevicii și alte soiuri de reacționari. Paginile lui Gogol au o valoare stigmatizantă nu numai pentru Rusia țarilor, așa cum pretind unii critici burghezi. Operele marelui scriitor demască și biciuiesc cu aceeași forță pe exploatatorii din toate țările capitaliste de astăzi. In America și contrastul dintre Europa occidentală, bogăția vârfurilor privilegiate și mizeria poporului, batjocorirea celor mici de către cei puternici — aspecte înfierate de Gogol — există acum în proporții mult mai mari decit au existat vreodată in Rusia. In aceste condiții, opera genialului scriitor este deosebit de actuală. Ura claselor exploatatoare împotriva lui este deci explicabilă. In contrast cu atitudinea acestora, capătă o deosebită semnificație manifestarea de dragoste a popoarelor față de opera lui Gogol. In U.R.S.S., operele scriitorului sunt tipărite și retipărite in toate limbibile popoarelor Uniunii Sovietice, împreună cu popoarele sovietice, întreaga omenire progresistă prețuiește opera genialului scriitor rus. In țara noastră, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la nașterea marelui scriitor rus N. V. Gogol, intre 1 și 5 aprilie, au loc numeroase manifestări cultural-artistice. S TAVITIAN B. Meilah sp SÎWÎXXXXXXXXXÎCXXXXXXXXXXS Brigăzile artistice de agitație O Ini Al 3 Ili [ÉIÉ (1311 list Iii ini Ü [«Di fiDllDi IÉ1 Munca de culturalizare a maselor capătă pe zi ce trece forme tot mai multiple și mai variate. Dintre toate manifestările culturale de amatori, cea mai simplă, dar în același timp cea mai reușită este brigada artistică de agitație. Constatînd că activitatea brigăzilor artistice de agitație era extrem de slabă în raionul Tulcea, Casa regională a creației populare a organizat în luna ianuarie a.c. un curs cu durata de 10 zile pentru instructorii brigăzilor artistice de agitație, la care au luat parte, printre alții, instructorii Stanciu Marin (comuna Somova), Stefan Vasilica (comuna Niculițel), T. Cernomoreț (Murighiol) și Husarenco lacob de la Casa raională de cultură. Roadele acestui curs, ca și roadele pregătirii unor instructori de brigăzi din cadrul secției de acordeon a Școlii populare de artă (secția Tulcea) au început să se întrevadă în reorganizarea unor brigăzi artistice, care pînă atunci existau numai formal. Casa raională de cultură (director Grigore Cuculis), care are de fapt primul rol în ce privește îndrumarea activității acestora, a căutat la rîndul ei și a reușit, dar nu mulțumitor, să sprijine organizarea unor brigăzi artistice de agitație, în cadrul acțiunilor pregătitoare pentru cel de al V-lea concurs al formațiilor artistice de amatori de la sate. Pe această linie, în cadrul seminariilor raionale organizate, ca și în munca de îndrumare și control de teren, exercitată prin instructorii Husarenco Iacob și Aurel Mtinteanu, s-au dat indicațiile și îndrumările necesare. In activitatea lor de teren, instructorii Casei raionale de cultură au verificat împreună cu colectivele locale de creație textele elaborate , aceasta fiind unul din mijloacele concrete ale muncii de îndrumare. Dintre colectivele de creație ale brigăzilor artistice de agitație care au primit un sprijin efectiv în acest sens pot fi amintite cele din Somova și Beștepe. Primele succese s-au văzut la faza intercomunală celui de al V-lea concurs, cind o serie de brigăzi artistice de agitație, ca cele din comunele Somova, Beștepe, Mihail Kogălniceanu, Agighiol și altele au prezentat programe bogate în conținut și într-o formă meritorie, ceea ce le-a dat dreptul să se califice pentru faza superioară a concursului, cea raională. Cu toate că aceste aspecte pozitive ne dovedesc cu certitudine că în raionul Tulcea s-a făcut un pas înainte în activizarea și reorganizarea brigăzilor artistice de agitație, nu putem să nu arătăm că pe această linie mai sunt încă lipsuri serioase, mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut. Activiștii Casei raionale de cultură, cei mai competenți în îndrumarea și controlul activității brigăzilor, se fac răspunzători într-o mare măsură pentru lipsurile care mai persistă. Aceștia n-au îndrumat și stimulat suficient colectivele de creație existente în elaborarea unor texte de calitate, care să răspundă problemelor majore de natură politico-economică. Datorită acestui fapt în primul rînd și deoarece Casa raională de cultură n-a reușit să imprime colectivelor de creație disciplina necesară in trimiterea textelor la timp spre verificare, în unele cazuri s-au pus în repetiție și au fost prezentate în fața spectatorilor texte de proastă calitate. Un exemplu elocvent in acest sens ni-l oferă brigada artistică de agitație a căminului cultural din Isaccea. Conducerea acestui cămin (director Teodorescu Constantin) a permis ca brigada să pună în repetiție un text („Răsfoind calendarul Isaccei") care are serioase lacune, și abia după aceea l-a trimis spre verificare Casei raionale de cultură. Cea mai serioasă lacună a acestui program este tendința lui criticistă, negativistă chiar. Nu se fac nici un fel de evidențieri de oameni, de fruntași în producție. Deși în orașul Isaccea sunt peste 800 de muncitori (muncitorii din port, cei de la depozitul de fermentare a tutunului, cooperativa meșteșugărească etc.), programul brigăzii nu surprinde nici un aspect din viața, din munca lor. Aceasta, fără să mai punem în aceeași balanță forma de prezentare a programului brigăzii, în care la tot pasul te „poticnești" de glume ieftine. Lipsa de îndrumare a activiștilor Casei raionale de cultură, care este și cauza principală a slabei activități a multor brigăzi artistice de agitație, în unele cazuri are consecințe și mai grave. Un astfel de exemplu ni-l oferă textul brigăzii artistice de agitație a căminului cultural din comuna Niculițel (directoare Damian Elena), intitulat „întărind gospodăria, crește sporul, bucuria". Cu toate că programul, în mare, e bine intenționat, pe lângă capitolele realizate artistic și cu conținut, are și unele greșeli. De pildă, în scrisoarea brigăzii artistice, referitoare la situația sectorului zootehnic al gospodăriei colective, lucrurile sînt înfățișate în așa fel, nncit e evidentă tendința de a nega succesele G.A.C. în acest sector, nearătîndu-se cui se datoresc lipsurile. Una dintre cele mai semnificative situații, care ne arată lipsa de sprijin și preocupare a Casei raionale de cultură și îndeosebi a secției de învățămînt și cultură raionale, pentru extinderea în raion a acestei forme a muncii culturale, constă in aceea că la ora actuală în raion nu sînt decit 12 brigăzi din 27 de comune. Sunt comune mari, în care sunt și condiții suficiente pentru formarea și activizarea acestor brigăzi artistice de agitație. De pildă, ce s-ar putea spune de Chilia Veche, una dintre comunele mari din raionul Tulcea, unde sunt și condiții materiale și mulți tineri talentați care pot face față cu succes într-o astfel de formație ? Ce am avea de spus, de pildă, despre comuna Ada Marinescu, unde directorul căminului, învățătorul Răileanu Corneliu e un bun acordeonist și totuși, încă nu a luat ființă o astfel de brigadă artistică ? Sau ce s-ar putea spune despre comuna Valea Nucarilor, unde directorul căminului, profesorul Antonescu George, este priceput în ale muzicii, un bun dirijor (are doi ani de Conservator) și de asemenea nu există o astfel de formație. Dar in nici o altă comună lipsa de instrumentiști nu poate fi invocată ca o motivare a neexistenței unor astfel de brigăzi. Se poate vorbi ca de o cauză intr-adevăr, de nefolosirea instrumentiștilor de la sate, pe care unele cămine culturale n-au reușit să-i atragă. Ținind seama de aceasta (neatragerea instrumentiștilor populari), neexistența brigăzilor artistice în unele comune nu poate fi explicată nici prin lipsa de instrumente. Se pot da în schimb exemple de locașuri de cultură care beneficiază de avantajul de a fi înzestrate cu instrumente muzicale și care în schimb nu se acordă atenția și grija cuvenite. Dacă în multe comune din raionul Tulcea încă n-au luat ființă brigăzi artistice, aceasta, uneori, se datorește și lipsei de textieri. Desigur că răspunderea în acest sens revine Casei raionale de cultură, dar mai ales secției de invățămînt și cultură raionale care n-a reușit să vină încă cu inițiative concrete pentru rezolvarea practică a acestei probleme. In unele cazuri, lipsa de preocupare și control a permis ca așa-zișii textieri să speculeze această situație. De pildă, căminul cultural din Filimon Sîrbu, după cum se știe, nu are brigadă artistică de agitație. Și nu se poate spune că aici n-ar fi un colectiv de creație. Ea există și un responsabil, în persoana învățătorului Grigorescu Gheorghe. Care este explicația, totuși î Colectivul de creație de aici, în frunte cu Grigorescu Gheorghe, elaborează texte de brigadă pe care în schimb le vinde în comunele învecinate. Dacă adîncim cauza acestor lipsuri, vom constata că pînă acum nici Casa raională de cultură n-a organizat un seminar raional, care să constituie un adevărat schimb de experiență pentru toate căminele culturale din raion, pe linia formării și activizării brigăzilor artistice de agitație. Practic, acest lucru nici n-ar fi putut fi realizat, deoarece, la rîndul ei, nici Casa raională de cultură nu are o brigadă artistică de agitație care să dea un spectacol model cu prilejul unui astfel de seminar. Deși casa de cultură de aproape lună de zile are la dispoziție un text intitulat „Pornim la drum", nici pînă astăzi nu a luat măsuri pentru a începe repetițiile. Față de situația creată, răspunzător se face în primul rînd instructorul artistic al casei de cultură, Husarenco Iacob, și fără îndoială directorul ei, Cuculis Grigore, care au neglijat această problemă. Din cele relatate pînă aici se desprinde destul de limpede concluzia că în raionul Tulcea brigada artistică de agitație, ca una din cele mai eficace forme ale muncii culturale, nu este folosită suficient. Aceasta se datorește in mare măsură felului cu totul nemulțumitor în care muncește secția de invățămînt și cultură a Sfatului popular raional (șeful secției Niculescu Petre). Inspectorii secției de învățămînt și cultură și îndeosebi fostul inspector Tani Dumitru, mergînd pe teren, au dat dovadă de o nepăsare inadmisibilă față de aceasttă minunată formă a muncii culturale. Sub îndrumarea Comitetului raional de partid, comitetul executiv al sfatului popular va trebui să ia de îndată măsurile necesare pentru întărirea secției de învățămint și cult,tură cu elemente corespunzătoare, care să-și facă cu conștiinciozitate, datoria. Formarea de noi brigăzi artistice de agitație in cele mai îndepartate comune ale raionului Tulcea, întărirea și îmbunătățirea activității celor existente trebuie să fie principlple preocupări ale secției de î învățămînt și cultură raionale. Cu mai seriozitate va trebui secția de învățămînt și cultură să tragă la răspundere pe instructorii Casei raionale de cultură, pentru felul nesatisfăcător linieri care muncesc pe această Comitetul raional de partid va trebui să considere formarea brigăzilor artistice de agitație, organizarea și îndrumarea activității lor o problemă importantă, una din pîrghiile însemnate, sprijinitoare, pe drumul întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor colective din raionul Tulcea, al dezvoltării conștiinței socialiste a oamenilor muncii. Legat de aceasta, Comitetul raional de partid va trebui să îndrume organele de partid locale, să acorde toată atenția problemei formării brigăzilor artistice de agitație, controlării și îndrumării activității lor pe făgașul cel mai bun, pentru a răspunde celor mai actuale cerințe de natură politico-economică. Sub îndrumarea comitetelor comunale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au datoria de a crea toate condițiile pentru formarea unor astfel de brigăzi artistice de agitație, de a veghea asupra bunului mers al activității lor pentru ca acestea să devină, intr-adevăr, acele verige trainice ce contribuie la mobilizarea oamenilor muncii pentru transpunerea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului, de construire a socialismului. N. MESARU