Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)
1959-07-01 / nr. 3394
Pag. a 2-a ANCHETA NOASTRl lunca culturală poate și trebuie să sprijine activ campania agricolă de vară INTERVIU COLECTIV... Zilele acestea, in întreaga regiune, s-a declanșat din plin campania de recoltare a păioaselor. Colectiviștii și mecanizatorii, hotărîți să intîmpine măreața zi de 23 August — a XV-a aniversare a eliberării patriei noastre — cu cit mai mari realizări, au pornit întrecerea socialistă pentru strîngerea recoltei în cît mai scurt timp și fără nici o pierdere. Pentru asigurarea succesului deplin al campaniei, un rol deosebit îl are și modul în care munca politică și cultural- educativă vine să sprijine avîntul maselor și să mobilizeze pe toți colectiviștii la îndeplinirea acestei sarcini de cea mai mare importanță, , strîngerea recoltei la timp și fară pierderi. De aceea, ne-am adresat cîtorva inspectori metodiști din cadrul secțiilor raionale de învătâmînt și cultură cu n- itrebarea: CE MASURI S-AU LUAT PENTRU ORIENTAREA MUNCII CULTURAL-ARTISTICE DE ALCSA IN SPRIJINUL CAMPANIEI AGRICOLE DE 1 VARA. Iată mai jos răspunsurile lor: mai Raionul Medgidia Pentru traducerea în viață a sarcinilor reieșite din planul de măsuri al Comitetului raional de partid și al comitetului executiv al Sfatului popular raional, pe plan cultural, s-au luat următoarele măsuri : Pe datele de 3-4 iunie, s-au organizat pe plan raional seminari cu directorii de cămine culturale și cu bibliotecarii, în care li s-a făcut un instructaj amănunțit asupra felului în care trebuie să muncească în campania agricolă de vară. În principal, noi am orientat întreaga muncă pe teren, la aici, la brigăzile de cîmp etc. O atenție deosebită o dăm muncii cu presa citirea celor mai importante articole din ziare și editarea de foi volante speciale sau „note fulger“, prin care să se stimuleze munca fruntașilor. Bibliotecarii vor renunța la metoda folosită în anii trecuți - biblioteci volante la aici - și vor trece la munca concretă și operativă, ținînd cu sprijinul cadrelor didactice scurte lecturi în grup (în special din presă), sfaturi agricole, acțiuni care să nu dureze mai mult de 20-30 de minute. in zilele de repaus, ia căminele culturale vor fi prezentate programele brigăzilor artistice de agitație, vor fi organizate șezători literare, recenzii etc. Vom folosi pentru desfășurarea muncii culturale, în afara cadrelor de conducere a muncii culturale, studenții veniți în practică, elevii veniți in vacanță, intelectualii satelor etc. Inspector CORNEL HĂPAIANU Raionul Adamclisi In ziua de 19 iunie, planul de măsuri a secției de învățămînt și cultură în problemele campaniei a fost prelucrat cu toți directorii căminelor culturale din raion. Astfel, în tot timpul cît va dura campania, se va intensifica propaganda prin conferințe și informări politice la locul de muncă. Brigăzile artistice de agitație, printre care cele de la Ioan Corvin, Bănieasa, Oltina, Lipnița și Tudor Vladimirescu, vor pregăti programe speciale pe probleme specifice campaniei, pe care le vor prezenta la aiii. Am făcut, de asemenea, recomandări de repertorii pentru celelalte formații artistice de amatori. La căminul cultural și aici, vor fi confecționate panouri de onoare, unde vor fi expuse portretele fruntașilor. Intre 30 iunie și 2. iulie, în cadrul unei consfătuiri pe nailon, se va face o verificare a modului cum au fost traduse în fapt aceste măsuri și se vor da indicații suplimentare. Brigada științifică de pe lingă Casa raională de cultură și-a întocmit și ea un plan de deplasări în raion, cînd va avea în vedere în special problemele din campania agricolă de vară. . E adevărat însă ca noi n-am fost destul de operativ in luarea unor astfel de măsuri, ceea ce a făcut ca unele unități culturale să rămînă în urmă cu pregătirile, ca de pildă Casa raională de cultură. Ne vom strădui să recuperăm această rămînere în urmă. Inspector D. SIMIONESCU Raionul Istria In planul nostru, ne-am prevăzut, printre altele, orientarea agitației vizuale în problemele campaniei. De asemenea, am întocmit un plan pe comuna și zile în ce privește deplasarea brigăzilor artistice de agitație (numai brigada artistică a Casei raionale de cultură se va deplasa, de pildă, în luna iulie, în 4 comune, mobilizarea pionierilor și școlarilor pentru a participa atît în acțiunile cultural-educative de masă, cît și la lucrările de întreținere a culturilor, la recoltat etc., pe masul posibilităților lor. Orchestra Casei raionale de cultură și brigada științifică vor efectua în luna iulie cîte 3 deplasări în comunele raionului. Instructorii Casei raionale de cultură vor desfășura în cea mai mare parte din timp muncă practică, pe teren, pentru îndrumarea activității căminelor culturale, pentru ca aceasta să fie cît mai bine axată pe problemele campaniei. Vom da toată atenția și altor forme, cum sînt : conferințe, informări politice, lecturi în colectiv, șezători etc, organizîndu-le mai ales la crime de treier. inspector ION CIOCA ...ȘI CÂTEVA CONSTATĂRI Formațiile artistice de amatori din regiunea noastră acordă o deosebită atenție campaniei agricole de vară (întreținerii culturilor și recoltatului păioaselor). Majoritatea colectivelor de conducere ale căminelor culturale, îndrumate de către organizațiile de partid, și-au întocmit planuri de muncă concrete pe această perioadă și au prevăzut obiective pentru toate formațiile, fie dansuri, teatru, soliști vocali sau brigăzi artistice de agitație. Cu prilejul unui rand-anchetă organizat de ziarul nostru, s-a putut constata că la căminele culturale din Ioan Corvin, Adamclisi, Urluia, Zorile, Mihail Kogălniceanu și din multe alte locuri, susținerea campaniei agricole de vară constituie o preocupare permanentă. Colectivele de conferențiari au prătit și redactat numeroase conferințe, ca : „întreținerea culturilor la timp asigură recolte bogate“, „Recoltatul la timp înlătură pierderile de recoltă“, „Cînd și cum se face recoltatul“, „întreținerea culturii sfeclei de zahăr“ etc., etc. Conferi,ruțete sunt susținute de către oameni bine pregătiți, ca ingineri, președinți de gospodării colective, brigadieri, colectiviști fruntași. Un lucru interesant de scos în evidență este acela că toate conferințele redactate pe plan local nu sunt tratate numai la modul teoretic. La Adamclisi, colectivul de conferențiari, care a ținut numeroase conferințe pe tema muncilor agricole de vară, a îmbinat teoria cu exemple concrete luate din gospodăria colectivă, adoptînd-o la specificul comunei. Tot la fel s-a procedat și în comunele Ostrov și Jurlovca. Aici, stațiile de amplificare și-au făcut simțită din plin prezența. La stații, s-au prezentat programe artistice închinate fruntașilor, s-au ținut conferințe. Bine au muncit în această direcție și colectivele de conferențiari din comunele Pecineaga, Făcăienii, Piua Pietrii și altele. Corurile au inclus în repertoriile lor, pe lingă cîntece patriotice, și cîntece de muncă, mobilizatoare. Așa au procedat corurile din Topologii, Făcăieni etc. Formațiile de dansuri din G.A.S. Fetești, G.A.S. Peștera și din alte părți au pregătit programe pentru fruntașii la întreținerea culturilor, programe ce vor fi prezentate și în cinstea fruntașilor în campania de recoltare. Și brigăzile artistice de agitație din comunele Horia, Piua Pietrii etc. au pregătit și prezentat programe în acest sens. Programele lor militează pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei. Și casele raionale de cultură au luat din timp măsuri pentru susținerea acestei probleme. Mai deficitare au rămas Casa raională de cultură din Băneasa și în parte cea din Babadag, dar și acestea au luat unele măsuri, in afară că au ajutat formațiile artistice sătești să-și orienteze sau chiar să-și alcătuiască repertorii adecvate, casele de cultură raionale și-au format, pentru a fi exemplu, ele însele programe care să mobilizeze pe colectiviști la întreținerea culturilor și la strîngerea recoltei. Cel mai elocvent exemplu în această privință ni-l oferă Casa raională de cultură din Fetești. Dar, pe lîngă frumoasele realizări menționate mai sus, s-au constatat și unele lipsuri. Unele cămine culturale, ca cele din Negureni, Vlahi, Alimanu etc., s- au folosit toate posibilitățile existente pentru a desfășura o intensă muncă culturală pusă în slujba campaniei de întreținere a culturilor și de strîngere a recoltei. Căminul cultural din Filimon Sîrbu a privit cu indiferență faptul că unele echipe din G.A.C. nu-și făceau în mod conștiincios datoria Colectivul de conferențiari sau brigada artistică, dacă ar exista practic, ar fi trebuit să se explice colectiviștilor ce pierderi de recoltă se înregistrează atunci cînd praștiele nu sunt efectuate la timp. Pentru ca explicația să fie și mai convingătoare, se puteau da exemple bune, care, puse în comparație cu cele negative, ar fi demonstrat necesitatea urgentării întreținerii culturilor. Dar, lucrîndu-și la voia întîmplării, fără un plan de muncă orientat spre cele mai principale probleme, s-a scăpat din vedere scopul muncii culturale. O altă lipsă semnalată este aceea că nu s-au pregătit de pe acum programe artistice la unele cămine culturale, ca cele din Oltrtva și chiar Independența, care lasă totul pe seama ultimelor zile. De ce să fim puși atunci în situația de a uzita de improvizații și să nu acționăm de pe acum. Comitetul regional de partid a prevăzut în planul său de măsuri ca toate unitățile culturale să contribuie cît mai eficient la terminarea la timp și în bune condiții a campaniei de strîngere a recoltei. In plan, se prevede ca formațiile artistice să prezinte scurte programe la de treier or, nu toate căminele culturale au pregătit asemenea scurte programe speciale. Este foarte adevărat că s-au luat măsuri în multe locuri, dar de ce se întîrzie aplicarea lor? Unitățile culturale, cămine și biblioteci, trebuie să ia măsuri din timp în acest sens, chiar dacă este vorba de a pregăti programe compuse din selecțiuni, programe pe care să le prezinte în cinstea fruntașilor. Munca culturală să aibă un conținut concret și sa fie actuală. Nu poate fi vorba de eficiență, atîta timp cît se vorbește la modul general, atîta timp cît nu se popularizează și explică metodele bune de muncă. Unitățile culturale din regiunea noastră cunosc aceasta din experiența de fiecare zi și de aceea se impun măsuri care, aplicate în viață, să contribuie la buna întreținere a culturilor și la grabnica strîngere a recoltei. <r Studenții în practică la G.A.S. La G.A.S. Moșneni din raionul Negru Vodă, sîmbătă -27 iunie a.c., au venit în practică studenți din anul III al Institutului de agronomie ,Nicolae Bălcescu" din București. Intrind pe poarta gospodăriei, unde mai îniii i-a intimpinat o frumoasă lozincă cu urarea: „Bun venit", ei au fost apoi primiți de către conducerea G.A.S.-ului, de muncitori fruntași in producție, mecanizatori, personal administrativ. In numele G.A.S.-ului, a luat cuvîntul tov. Stroie Stan, director, care a salutat venirea studenților lr mijlocul muncitorilor de la G.A.S., unindu-le totodată un card bun sosit. A răspuns în numele studenților iov. Costache Dumitru, asistent la catedra de fitotehnie. După aceasta, cei 52 de studenți și studente au vizitat cele 3 dormitoare spațioase, în care vor fi găzduiți timp de 45 de zile. Ei au rămas plăcut surprinși de condițiile create G.A.S., pentru buna lor găzduire pe tot timpul practicii. In timp ce serveau masa de prim in cantina G.A.S.-ului, frumos gospodărită, am stat de vorbă cu mai mulți studenți. Astfel, i-am cunoscut pe Dimache Vasile, Minovschian și Vîlcu Gheorghe, care au Afrrmat fost in practică și tot la acest G.A.S. anul trecut Tovarășa Bădițoiu Natalia,asistentă la catedra de zootehnie generală, ne-a împărtășit și ea cîteva impresii ’ — Am rămas impresionați de calda primire făcută de către muncitorii G.A.S.-ului Moșneni. Studenții tui sunt hotărîți să răsplătească noi cu prisosință această caldă ospitalitate După aceasta, m-am întreținut elorva minute cu Faier Ion, secretarul organizației U.T.M. a anului III al Institutului de agronomie „Nicolae Bălcescu" din București. El mi-a spus următoarele: — Studenții noștri au venit cu multă dragoste, spre a aplica în prac•uipă cele învățate în institut aici, popoarele G.A.S.-ului Moșneni. Braica Ștefania, Țoca Maria, Decebal, Dobrescu Barbu și Nițulescu Trandafir Constantin, studenți fruntași In învățătură, sunt hotărîți să muncească cu multă sirguință în această campanie de strîngere a recoltei. Ei au totodată minunatul prilej de a învăța multe de la muncitorii acestui G.A.S. M-am despărțit de studenții tutului de agronomie „Nicolae InstiBălcescu" din București cu convingerea că ei se vor dărui din toată inima acestor zile de practică, contribuind astfel la tot mai buna lor pregătire și la strîngerea bogatelor recolte din anul acesta. I. DRAGANESCU acuși de ll 111 ill 1 III „CARTEA FOCHISTULUI" de V. ILIESCU-GROZAVEȘTI 274 pagini 6,40 lei Lucrarea tratează într-o formă succintă, pe înțelesul tuturor, principalele noțiuni teoretice și practice referitoare la exploatarea, întreținerea și repararea cazanelor de abur, a focarelor și a Instalațiilor auxiliare, întîlnite în diferite sectoare industriale. Avînd rolul de a contribui la ridicarea nivelului tehnico-economic al exploatării, lucrarea are un pronunțat caracter practic, fără a neglija totuși noțiunile teoretice elementare, necesare pentru justa înțelegere a fenomenelor și a metodelor de lucru. Ea reprezintă un îndrumar în activitatea practică a fochiștilor de la cazanele de abur ale întreprinderilor industriale și ale centralelor termoelectrice. „SEGMENȚI PENTRU PISTOANE" 246 pagini 9,30 lei Lucrarea tratează despre segmenții de piston folosiți la mașinile cu abur, pompe și compresoare, în special la motoarele cu ardere internă. In partea întîi a lucrării sînt expuse : destinația și proprietățile segmențiior de piston, uzura și metodele pentru mărirea rezistenței la uzură. Parte a doua se ocupă de compoziția și proprietățile fontei pentru segmenți, de procesele tehnologice de elaborare și de turnare a segmenților, de prelucrarea segmenților și de protecția suprafeței lor. In ultima parte, sunt expuse probleme noi în legătură cu tehnologia de fabricare. Lucrarea se adresează inginerilor proiectanți și tehnologi, tehnicienilor și maiștrilor din întreprinderile producătoare de segmenți de piston și celor care îi folosesc., Filmul săptămînii FATA DIN KIEV“ (SERIA I-A) Noua producție a studioului „A. P. Dovjenko" din Kiev, acest film în culori, este o epopee cinematografică inspirată din lupta dusă de bolșevici pentru făurirea și apărarea Puterii Sovietice, din viața nouă a poporului ucrainean, alături de celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, care transmite spectatorului un cald mesaj umanistic. Galen, eroină principală a filmului, se naște in furtunoasele zile ale Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, in Kiev, și tot atunci rămine orfană de ambii părinți: tatăl, ostaș al Revoluției, moare chiar în timpul cuceririi Palatului de Iarnă de la Petrograd, împușcat de utncherul Leonid, reacționar înrăit, iar mama sa, după naștere. Micuța Calea rămine astfel în grija bunicului, Matvei Stepanovici, un bătrân muncitor, care se află in fruntea revoluționarilor din Kiev. Destinele eroilor acestui film, cu care facem cunoștință in situații aparent independente unele de altele, se intîlnesc, intr-un ghem strîns, la Kiev și astfel vom asista la evoluția fiecăruia, pe linia caracterului și a concepțiilor proprii, nu numai ca indivizi, ci și ca personaje tipice, reprezentante ale unor categorii sau clase sociale diferite, opuse unele altora. Astfel, marinarul revoluționar Kamișin, in brațele căruia moare tatăl Guliei, ajunge secretarul comitetului gubernial de partid din Kiev. Unchiul Iașa, vecinul lui Matvei Stepanovici, un muncitor care la început nu poate înțelege rostul revoluției și care, timorat de teama de a nu avea putința să-și crească cei 6 copii, se ferește să intre în clocotul ei, se transformă treptat intr-un muncitor cu o înaintată conștiință de clasă, care ia poziție hotărită împotriva dușmanilor Puterii Sovietice. Galea, rămasă și fară ultimul sprijin, acela al bunicului Matvei Stepanovici — ucis de bandele petliuriste, este crescută de unchiul Iașa, care o iubește ca pe propriul său copil, și ajunge o comsomolistă cinstită, devotată cauzei clasei muncitoare. In desfășurarea filmului sunt multe scene de un profund dramatism, confruntări ale conștiinței, care produc in sufletul spectatorilor puternice ecouri emoționale. Nu există om care, asistind la scena in care soldații germani, chemați de burghezia naționalista pentru a o apăra de Revoluție, îl arestează pe bunicul Gaiței, lăsind-o pe fetița de 2-3 anișoriângă cușca câinelui, afară, cu ordinul de a nu o lua nimeni, să nu fie emoționat.. Fetița stă și plînge o zi întreagă, fără ca cineva să îndrăznească a se apropia de ea și aceasta in timp ce vecinii privesc dramaticul spectacol de după perdelele ferestrelor. Seria I-a a filmului „Fata din Kiev", cu toate că se prezintă ca o realizare cinematografică strălucită, unitară, nu-i insă decit un preludiu plin de amănunte vii și interesante la acțiunea care urmează a se desfășura in seria a doua a filmului. I. ION CIMPEANU \ es=îsîss xys= * Angajamentul cooperatorilor din comuna Saligni Hotărîți să întîmpine ziua de 23 August cu noi și însemnate succese în muncă, membrii cooperativei de consum din comuna Saligni, raionul Medgidia, și-au luat importante angajamente. De pildă, ei au hotărît să realizeze planul la aprovizionarea cu mărfuri în procent de 101 la sută, la desfacere să-l depășească cu 10 la sută, iar la achiziții și încasarea fondului social cu 5 la sută și respectiv 2 la sută. In vederea întăririi economico-financiare a cooperativei, ei au stabilit ca rentabilitatea acesteia să crească cu 10.000 lei, cheltuielile de circulație să se reducă cu 6.000 lei, iar debitele cu 80 la sută, îndrumați de organizația de partid și cu sprijinul U.R.C.C. Medgidia, membrii cooperativei de consum din comuna Saligni vor reuși să se țină de cuvint. P. CRUCERU, coresp. DOBROGEA NOUA Nr. 3394 Spectacolul dat de copiii de la grădinița nr. 13 Tovarășa Ciudin Maria, educatoarea copiilor de la grădinița nr. 13 din cartierul Coiciu, a depus o muncă deosebită spre a dezvolta în firea copiilor plăcerea și gustul pentru frumos. Așa au ajuns micuții ei prieteni să urce chiar de la această vîrstă treptele scenei, cu prilejul serbării de fine de an. Datorită și ajutorului primit din partea mamelor, această serbare, care s-a organizat in cadrul căminului cultural „Mihai Dumitru" din cartier, s-a bucurat de un deosebit succes. Au fost prezentate cîntecele „Țara noastră", „Umblă vulpea prin pădure" și altele, poezii, numere de gimnastică cu baloane, executate de toți copiii de la grădiniță, dans ritmic, executat de fetițe, dans turcesc, executat de elevele Florea Doina, Buzoi Rădică, Luca Cornelia și Săraru Margareta, „Povestea gîștelor“ de George Coșbuc, prezentată sub formă de scenetă și altele. Sala căminului a fost arhiplină în timpul spectacolului. Peste 500 de femei, copii și bărbați au luat parte la spectacol, aplaudînd îndelung strădania micilor actori, FASOLĂ ANDREI, coresp. de la centru! antrenament al tinerilor scrimeri constănțeni Acum cîteva zile, am făcut o vizită la centrul de antrenament al scrimerilor din orașul Constanța, înființat acum o lună și ceva din inițiativa Federației Române de Scrimă. Centrul de antrenament funcționează pe lîngă asociația sportivă „Farul“. După cum era și de așteptat, acest nou și frumos sport și-a găsit repede adepți în rîndurile tinerilor constănțeni, care s-au arătat dornici să-i cunoască tainele și încetul cu încetul să devină scrimeri de valoare. Cu tot, timpul scurt care a trecut de la înființarea centrului de antrenamente, numărul participanților este mare. Sunt peste 70 de tineri între 10 și 18 ani. Ei vin zilnic în sala clubului muncitoresc „Dezrobirea“, unde împreună cu antrenorul Nicolae Puînei unii de abia învață „pașii“ sau poziția „în gardă“, iar alții, și aceștia sunt cei oarecum avansați, lucrează la „centre“, primele noțiuni premergătoare asaltului. Zilnic, la centrul de antrenament, cei prezenți repetă cele învățate. Cu toate că a trecut puțin timp de la înființarea centrului, tinerii au fost împărțiți în două grupe: începători și oarecum avansați. Dintre cei mai buni din rîndul avansaților, antrenorul Nicolae Pufnei și-a ales instructori, care, la rîndul lor, predau noțiunile elementare începătorilor, în majoritate copii. Și acest lucru se întîmplă numai datorită afluenței mari de tineret și copii. Am urmărit la antrenamente tineri și tinere, elevi și copii, și, cum era și firesc, am remarcat dintre ei tineri cu reale perspective. Pe rînd, au fost pe planșe : Gea vidan Ruteni și Natalia Jurescu, care împreună cu antrenorul au repetat exercițiile învățate pînă atunci și au insistat asupra „centrelor“. Aceste tinere sînt deocamdată speranțele antrenorului la fete, iar la băieți, Mihai Șovăilă, Grigore Dristaru, Amoii Cerchez, Nicolae Leonte, Radu Grigoriu și Nicolae Bunea. L-am rugat pe tovarășul antrenor N. Pufnei să ne spună părerea despre centrul de antrenament și despre tinerii scrimeri pe care îi antrenează. „Inițiativa Federației Române de Scrimă de a înființa în orașul Constanța un centru de antrenament pentru scrimă a fost binevenită. Avem un număr mare de participanți la antrenamente și aceasta mă bucură, mai ales că mulți dintre ei au reale ..perspective. Atît din partea băieților, cit și a fetelor, se vede multă bunăvoință la antrenamente. Ei sînt perseverenți. Pot să vă mai spun că in afară de cei de o vîrstă mai mare, mai am în centru și „puști" ca Florin Răducu, Doagă Dumitru, Nicolae Petreanu, Stelian Vărneanu și Victor Olteanu iai numai 11 ani și alții, care manifestă un deosebit interes pentru scrimă". Pentru prima demonstrație cu public care va avea loc în luna iulie a.c. la toate armele (sabie, spadă și floretă), tinerii scrimeri de la centrul de antrenament se pregătesc intens. Ei vor să demonstreze publicului constănțean frumusețea scrimei, acest sport care cere, o atenție și o pregătire minuțioasă. Este cazul, însă, ca asociația să ia toate măsurile necesare, și să sprijine și mai atent activitatea centrului de antrenament al orașului nostru în ceea ce privește curățenia sălii, satisfacerea nevoilor de echipament și altele. LIVIU BGAȘ, coresp. Cînd munca este bine organizată Membrii gospodăriei agricole colective „Unirea“ din comuna Saraiu, raionul Hîrșova, muncesc în aceste zile cu forțe sporite la întreținerea culturilor. De pildă, prașila a II-a la 1.000 ha cu porumb, 330 ha cu floarea-soarelui, 35 ha cu fasole, 98 ha cu vie și 15 ha cu cartofi, a fost terminată în întregime, iar la parte din ele s-a început prașila a III-a. De asemenea, la întreaga suprafață cu vie s-au executat două stropiri, iar de cîteva zile s-a început al treilea stropit. Brigada a IV-a, condusă de Stăncescu Stelian, avînd munca mai bine * I * I organizată, a reușit să termine înaintea celorlalte brigăzi prașila a II-a la toate culturile, situîndu-se prima pe gospodărie și primind în acest fel steagul de fruntașă. Succese frumoase în întrecerea socialistă inițiată în acest sens au obținut și Balaban Ion și Brătianuu St. Dumitru, șefi de echipă, iar dintre colectiviști, Gheorghe Gr. Prundiș, Tudora Grecu, Florea I. Iordan, Gheorghe I. Prundiș, Maria C. Bejan și Gheorghe Birț, cărora li s-au înmînat stegulețe de fruntași. Să pregătim temeinic dările de seamă privind îndeplinirea prevederilor din contractul colectiv pentru semestrul . Contractele colective ce se încheie în întreprinderi, S.M.T.-uri și G.A.S.uri reprezintă una din formele importante de atragere a oamenilor muncii la conducerea și organizarea producției. în condițiile țării noastre, practica de pînă acum a dovedit că cea mai bună și democratică formă de reglementare a relațiilor dintre muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari, pe de o parte, și conducerea administrativă, pe de altă parte, o constituie contractul colectiv. Prin contractele colective se îmbină în mod armonios rolul sindicatelor de a organiza participarea muncitorilor la conducerea producției, cu acela de apărare a intereselor materiale și social-culturale ale acestora. Ele dau un program concret de muncă organelor sindicale și administrative pentru unirea întregului colectiv al întreprinderii în mobilizarea maselor la îndeplinirea și depășirea planului de producție și pentru satisfacerea în măsură din ce în ce mai mare a nevoilor social-culturale ale acestora. Sub îndrumarea directă a organizațiilor de partid, an de an, organele sindicale au acumulat o bogată experiență și au dovedit o maturitate și exigentă tot mai mare, atît în ceea ce privește încheierea contractelor colective, cît și urmărirea îndeplinirii pe parcurs a obligațiunilor reciproce prevăzute în acestea. Datorită preocupării și simțului de răspundere cu care au acționat majoritatea organelor sindicale, în acest an, s-a reușit ca cele 196 de contracte colective din regiune să fie încheiate în termenul stabilit de către C.C.S., asigurîndu-se în același timp condițiile necesare oamenilor muncii pentru a participa atît la definitivarea contractelor, cît și la exercitarea controlului asupra realizării obiectivelor înscrise în ele. Din cei 23.334 de tovarăși participanți la discutarea și aprobarea contractelor colective pe anul 1959, 3.466 au luat cuvîntul la discuții și au făcut un număr de 3.454 de propuneri pentru îmbunătățirea conținutului contractelor colective. Acest lucru a făcut ca în majoritatea întreprinderilor, clauzele înscrise în contractele colective să fie bine alese, în raport cu posibilitățile fiecărei întreprinderi. După definitivarea și aprobarea contractelor colective, principala sarcină ce a stat în fața organelor sindicale și a tuturor oamenilor muncii din întreprinderi a fost asigurarea unui control efectiv asupra realizării în termenele stabilite de adunările generale a obiectivelor înscrise în contracte. In acest sens, organele sindicale au aplicat diferite metode, în funcție de specificul și posibilitățile întreprinderilor. La D.R.N.M. și Baza III petrol, de pildă, principalele forme prin care s-a asigurat urmărirea îndeplinirii în termen a obiectivelor stabilite în contractele colective au fost : - defalcarea pe secții și locuri de muncă a fiecărui obiectiv înscris în contractele colective și stabilirea răspunderii personale pentru îndeplinirea lor în termen ; - analiza lunară împreună cu conducerea întreprinderii și șefii de secții a felului cum au fost îndeplinite obligațiunile din contractele colective și stabilirea de măsuri care să ducă la realizarea imediată a unor obiective restante ; - întocmirea de grafice de urmărire zilnică de către oamenii muncii a principalelor obligațiuni asumate prin contractele colective de către ambele părți etc. Aplicarea unor asemenea metode a dus la descoperirea din timp a lipsurilor și la stabilirea de măsuri concrete pentru lichidarea lor. Drept rezultat al acestor măsuri, în aceste întreprinderi, majoritatea angajamentelor prevăzute în contracte au fost realizate în termen, asigurîndu-se îndeplinirea și depășirea planurilor de producție, realizarea de însemnate economii peste sarcinile planificate și, în raport cu acestea, îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale oamenilor muncii. In întreprinderile amintite, controlul maselor asupra indeplinirii obligațiunilor reciproce înscrise în contractele colective este asigurat, de asemenea, prin analiza periodică în adunări generale sau conferințe a felului cum au muncit organele sindicale și administrative pentru a se achita de sarcinile reciproce înscrise în contracte. Conform hotărîrii plenarei C.C.S. din septembrie 1956, adunările generale sau conferințele de prezentare a dărilor de seamă trebuie organizate după primul semestru al anului și aipoi trimestrial, în așa fel, încît fiecare muncitor să aibă posibilitatea să cunoască realizările obținute, să-și spună părerea asupra felului cum s-a muncit și să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității în viitor. In baza recentelor indicații primite din partea C.C.S., Consiliul sindical regional a instruit organele sindicale din regiune și a dat sarcina să se treacă de îndată la pregătirea dărilor de seamă pe primul semestru al anului 1959 și organizarea adunărilor generale de prezentare a lor în așa fel, încît în sectorul agricol (S.M.T. și G.A.S.) această acțiune să se termine cît mai urgent, iar în celelalte întreprinderi industriale, de transport și construcții, cel mai tîrziu pînă la data de 20 iulie a.c. La îndeplinirea acestei sarcini, organele sindicale și administrative din regiunea noastră, sub conducerea organizațiilor de partid, trebuie să dea dovadă de multă operativitate și simț de răspundere Pentru a da posibilitate muncitorilor să asigure controlul asupra îndeplinirii obligațiunilor reciproce din contractele colective și să-și spună părerea asupra felului cum au muncit atît organele administrative, cît și sindicale. Consiliul Central al Sindicatelor a dat indicații ca adunările