Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)

1959-07-01 / nr. 3394

Pag. a 2-a ANCHETA NOASTRl lunca culturală poate și trebuie să sprijine activ campania agricolă de vară INTERVIU COLECTIV... Zilele acestea, in întreaga regiune, s-a declanșat din plin campa­nia de recoltare a păioaselor. Colec­tiviștii și mecanizatorii, hotărîți să in­tîmpine măreața zi de 23 August — a XV-a aniversare a eliberării­­ patriei noastre — cu cit mai mari re­alizări, au por­nit întrecerea socialistă pentru strîngerea recoltei în cît mai scurt timp și fără nici o pier­dere. Pentru asigurarea succesului deplin al campaniei, un rol deosebit îl are și modul în care munca poli­tică și cultural- educativă vine să sprijine avîntul­­ maselor și să mobilizeze pe toți colec­tiviștii la înde­­­­plinirea acestei sarcini de cea mai mare importanță, , strîngerea recoltei la timp și fară pie­rderi. De aceea,­­ ne-am adresat cîtorva inspectori metodiști din ca­drul secțiilor raionale de învătâmînt și cultură cu n­- i­trebarea: CE MASURI S-AU LUAT PENTRU O­­­­RIENTAREA MUNCII CULTURAL-A­RTISTICE DE­­ ALCSA IN SPRIJINUL CAMPANIEI AGRICOLE DE 1 VARA. Iată mai jos răspunsurile lor: mai Raionul Medgidia Pentru traducerea în viață a sarci­nilor reieșite din planul de măsuri al Comitetului raional de partid și al comitetului executiv al Sfatului popu­lar raional, pe plan cultural, s-­au luat următoarele măsuri : Pe datele de 3-4 iunie, s-au orga­nizat pe plan raional seminar­i cu directorii de cămine culturale și cu bibliotecarii, în care l­i s-a făcut un instructaj amănunțit asupra felului în care trebuie să muncească în campa­nia agricolă de vară. În principal, noi am orientat întreaga muncă pe teren, la aici, la brigăzile de cîmp etc. O atenție deosebită o dăm muncii cu presa­­ citirea celor mai impor­tante articole din ziare și editarea de foi volante speciale sau „note fulger“, prin care să se stimuleze munca fruntașilor. Bibliotecarii vor renunța la metoda folosită în anii trecuți - biblioteci volante la aici - și vor trece la mun­ca concretă și operativă, ținînd cu sprijinul cadrelor didactice scurte lec­turi în grup (în special din presă), sfaturi agricole, acțiuni care să nu dureze mai m­ult­ de 20-30 de minute. in zilele de repaus, ia căminele cul­turale vor fi prezentate programele brigăzilor artistice de agitație, vor fi organizate șezători literare, recenzii etc. Vom folosi pentru desfășurarea muncii culturale, în afara cadrelor de conducere a muncii culturale, stu­denții veniți în practică, elevii veniți in vacanță, intelectualii satelor etc. Inspector CORNEL HĂPAIANU Raionul Adamclisi In ziua de 19 iunie, planul de mă­suri a­ secției de învățămînt și cul­tură în problemele campaniei a fost prelucrat cu toți directorii căminelor culturale din raion. Astfel, în tot tim­pul cît va dura campania, se va in­tensifica propaganda prin conferințe și informări politice la locul de mun­că. Brigăzile artistice de agitație, printre care cele de la Ioan Corvin, Bănieasa, Olt­ina, Lipnița și Tudor Vladimirescu, vor pregăti programe speciale pe probleme specifice cam­paniei, pe care le vor prezenta la aiii. Am făcut, de asemenea, recomandări de repertorii pentru celelalte formații artistice de amatori. La căminul cul­tural și aici, vor fi confecționate pa­nouri de onoare, unde vor fi expuse portretele fruntașilor. Intre 30 iunie și 2. iulie, în cadrul unei consfătuiri pe nailon, se va face o verificare a mo­dului cum au fost traduse în fapt a­­ceste măsuri și se vor da indicații su­plimentare. Brigada științifică de pe lingă Casa raională de cultură și-a întocmit și ea un plan de deplasări în raion, cînd va avea în vedere în special pro­blemele din campania agricolă de vară. . E adevărat însă ca noi n-am fost destul de operativ­ in luarea unor astfel de măsuri, ceea ce a făcut ca unele unități culturale să rămînă în urmă cu pregătirile, ca de pildă Casa raională de cultură. Ne vom strădui să recuperăm această rămînere în urmă. Inspector D. SIMIONESCU Raionul Istria In planul nostru, ne-am prevăzut, printre altele, orientarea agitației vi­zuale în problemele campaniei. De a­­semenea, am întocmit un plan pe comuna și zile în ce privește depla­sarea brigăzilor artistice de agitație (numai brigada artistică a Casei ra­ionale de cultură se va deplasa, de pildă, în luna iulie, în 4 comune­, mobilizarea pionierilor și școlarilor pentru a participa atît în acțiunile cul­tural-educative de masă, cît și la lu­crările de întreținere a culturilor, la recoltat etc., pe masul­ posibilităților lor. Orchestra Casei raionale de cultură și brigada științifică vor efectua în luna iulie cîte 3 deplasări în comu­nele raionului. Instructorii Casei raio­nale de cultură vor desfășura în cea mai mare parte din timp muncă prac­tică, pe teren, pentru îndrumarea ac­tivității căminelor culturale, pentru ca aceasta să fie cît mai bine axată pe problemele campaniei. Vom da toată atenția și altor for­me, cum sînt : conferințe, informări politice, lecturi în colectiv, șezători etc, organizîndu-le mai ales la cri­m­e de treier. inspector ION CIOCA ...ȘI CÂTEVA CONSTATĂRI Formațiile artistice de amatori din regiunea noastră acordă o deosebită atenție campaniei agricole de vară (întreținerii culturilor și recoltatului păioaselor). Majoritatea colectivelor de conducere ale căminelor cultu­rale, îndrumate de către organizațiile de partid, și-au întocmit planuri de muncă concrete pe această perioadă și au prevăzut obiective pentru toate formațiile, fie dansuri, teatru, soliști vocali sau brigăzi artistice de agi­tație. Cu prilejul unui rand-anchetă orga­nizat de ziarul nostru, s-a putut con­­­­stata că la căminele culturale din Ioan Corvin, Adamclisi, Urlu­ia, Zorile, Mihail Kogălniceanu și din multe alte locuri, susținerea campaniei agricole de vară constituie o preocupare per­manentă. Colectivele de conferențiari au pr­ătit și redactat numeroase con­ferințe, ca : „întreținerea culturilor la timp asigură recolte bogate“, „Recol­tatul la timp înlătură pierderile de re­coltă“, „Cînd și cum se face recolta­tul“, „întreținerea culturii sfeclei de zahăr“ etc., etc. Conferi,ruțete sunt sus­ținute de către oameni bine pregătiți, ca ingineri, președinți de gospodării colective, brigadieri, colectiviști frun­tași. Un lucru interesant de scos în evidență este acela că toate confe­rințele redactate pe plan local nu sunt tratate numai la modul teoretic. La Adamclisi, colectivul de conferențiari, care a ținut numeroase conferințe pe tema muncilor agricole de vară, a îmbinat teoria cu exemple concrete luate din gospodăria colectivă, adop­­tînd-o la specificul comunei. Tot la fel s-a procedat și în comunele Os­trov și Jurl­ovca. Aici, stațiile de am­plificare și-au făcut simțită din plin prezența. La stații, s-au prezentat programe artistice închinate fruntași­lor, s-au ținut conferințe. Bine au muncit în această direcție și colecti­vele de conferențiari din comunele Pe­­cineaga, Făcăienii, Piua Pietrii și al­tele. Corurile au inclus în repertoriile lor, pe lingă cîntece patriotice, și cîn­­tece de muncă, mobilizatoare. Așa au procedat corurile din Topologii, Fă­­căieni etc. Formațiile de dansuri din G.A.S. Fetești, G.A.S. Peștera și din alte părți au pregătit programe pen­tru fruntașii la întreținerea culturilor, programe ce vor fi prezentate și în cinstea fruntașilor în campania de re­coltare. Și brigăzile artistice de agi­tație din comunele Horia, Piua Pietrii etc. au pregătit și prezentat progra­me în acest sens. Programele lor mi­litează pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei. Și casele raionale de cultură au luat din timp măsuri pentru susține­rea acestei probleme. Mai deficitare au rămas Casa raională de cultură din Bănea­sa și în parte cea din Ba­­badag, dar și acestea au luat unele măsuri, in afară că au ajutat forma­țiile artistice sătești să-și orienteze sau chiar să-și alcătuiască repertorii adecvate, casele de cultură raionale și-au format, pentru a fi exemplu, ele însele programe care să mobilizeze pe colectiviști la întreținerea culturi­lor și la strîngerea recoltei. Cel mai elocvent exemplu în această privință ni-l oferă Casa raională de cultură din Fetești. Dar, pe lîngă frumoasele realizări menționate mai sus, s-au constatat și unele lipsuri. Unele cămine culturale, ca cele din Negureni, Vlahi, Alimanu etc., s- au folosit toate posibilitățile existente pentru a desfășura o intensă muncă culturală pusă în slujba cam­paniei de întreținere a culturilor și de strîngere a recoltei. Căminul cultural din Filimon Sîrbu a privit cu indife­rență faptul că unele echipe din G.A.C. nu-și făceau în mod conștiin­cios datoria Colectivul de conferen­țiari sau brigada artistică, dacă ar exista practic, ar fi trebuit să se ex­plice colectiviștilor ce pierderi de re­coltă se înregistrează atunci cînd pra­­știele nu sunt efectuate la timp. Pentru ca explicația să fie și mai convingă­toare, se puteau da exemple bune, care, puse în comparație cu cele ne­gative, ar fi demonstrat necesitatea urgentării întreținerii culturilor. Dar, lucrîndu-și la voia întîmplării, fără un plan de­ muncă orientat spre cele mai principale probleme, s-a scăpat din vedere scopul muncii culturale. O altă lipsă semnalată este aceea că nu s-au pregătit de pe acum pro­grame artistice la unele cămine cul­turale, ca cele din Oltrtva și chiar In­dependența, care lasă totul pe sea­ma ultimelor zile. De ce să fim puși atunci în situația de a uzita de im­provizații și să nu acționăm de pe acum. Comitetul regional de partid a prevăzut în planul său de măsuri ca toate unitățile culturale să contribuie cît mai eficient la terminarea la timp și în bune condiții a campaniei de strîngere a recoltei. In plan, se pre­vede ca formațiile artistice să pre­zinte scurte programe la de treier­ or, nu toate căminele culturale au pregătit asemenea scurte progra­me speciale. Este foarte adevărat că s-au luat măsuri în multe locuri, dar de ce se întîrzie aplicarea lor? Unitățile culturale, cămine și biblio­teci, trebuie să ia măsuri din timp în acest sens, chiar dacă este vorba de a pregăti programe compuse din selecțiuni, programe pe care să le prezinte în cinstea fruntașilor. Munca culturală să aibă un conținut concret și sa fie actuală. Nu poate fi vorba de eficiență, atîta timp cît se vor­bește la modul general, atîta timp cît nu se popularizează și explică meto­dele bune de muncă. Unitățile cultu­rale din regiunea noastră cunosc a­­ceasta din experiența de fiecare zi și de aceea se impun măsuri care, a­­plicate în viață, să contribuie la buna întreținere a culturilor și la grabnica strîngere a recoltei. <r Studenții în practică la G.A.S. La G.A.S. Moșneni din raionul Ne­gru Vodă, sîmbătă -27 iunie a.c., au venit în practică studenți din anul III al Institutului de agronomie ,Ni­­colae Bălcescu" din București. Intrind pe poarta gospodăriei, unde mai în­­iii i-a intimpinat o frumoasă lozincă cu urarea: „Bun venit", ei au fost apoi primiți de către conducerea G.A.S.-ului, de muncitori fruntași in producție, mecanizatori, personal ad­ministrativ. In numele G.A.S.-ului, a luat cuvîntul tov. Stroie Stan, direc­tor, care a salutat venirea studenților lr­ mijlocul muncitorilor de la G.A.S., unindu-le totodată un card bun sosit. A răspuns în numele stu­denților iov. Costache Dumitru, asis­tent la catedra de fitotehnie. După aceasta, cei 52 de studenți și studente au vizitat cele 3 dormitoare spațioase, în care vor fi găzduiți timp de 45 de zile. Ei au rămas plăcut surprinși de­ condițiile create G.A.S., pentru buna lor găzduire pe tot timpul practicii. In timp ce serveau masa de prim in cantina G.A.S.-ului, frumos gos­podărită, am stat de vorbă cu mai mulți studenți. Astfel, i-am cunoscut pe Dimache Vasile, Minovschi­an și Vîlcu Gheorghe, care au Afrr­mat fost in practică și tot la acest G.A.S. anul trecut Tovarășa Bădițoiu Natalia,­­asis­tentă la catedra de zootehnie genera­lă, ne-a împărtășit și ea cîteva im­­­presii ’ — Am rămas impresionați de cal­da primire făcută de către muncitorii G.A.S.-ului Moșneni. Studenții tui sunt hotărîți să răsplătească noi cu prisosință această caldă ospitalitate După aceasta, m-am întreținut el­orva minute cu Faier Ion, secretarul organizației U.T.M. a anului III al Institutului de agronomie „Nicolae Bălcescu" din București. El mi-a spus următoarele: — Studenții noștri au venit cu multă dragoste, spre a aplica în prac­­•uipă cele învățate în institut aici, po­poarele G.A.S.-ului Moșneni. Brai­ca Ștefania, Țoca Maria, Decebal, Dobrescu Barbu și Nițulescu Tranda­fir Constantin, studenți fruntași In învățătură, sunt hotărîți să muncească cu multă sirguință în această campa­nie de strîngere a recoltei. Ei au totodată minunatul prilej de a învăța multe de la muncitorii acestui G.A.S. M-am despărțit de studenții tutului de agronomie „Nicolae Insti­Băl­­cescu" din București cu convingerea că ei se vor dărui din toată inima acestor zile de practică, contribuind astfel la tot mai buna lor pregătire și la strîngerea bogatelor recolte din anul acesta. I. DRAGANESCU acuși de ll 111 ill 1 III­ „CARTEA FOCHISTULUI" de V. ILIESCU-GROZAVEȘTI 274 pagini 6,40 lei Lucrarea tratează într-o formă suc­cintă, pe înțelesul tuturor, principalele noțiuni teoretice și practice referitoare la exploatarea, întreținerea și repa­rarea cazanelor de abur, a focarelor și a Instalațiilor auxiliare, întîlnite în diferite sectoare industriale. Avînd rolul de a contribui la ridi­carea nivelului tehnico-economic al exploatării, lucrarea are un pronun­țat caracter practic, fără a neglija totuși noțiunile teoretice elementare, necesare­­ pentru justa înțelegere a fenomenelor și a metodelor de lucru. Ea reprezintă un îndrumar în acti­vitatea practică a fochiștilor de la cazanele de abur ale întreprinderilor industriale și ale centralelor termo­electrice. „SEGMENȚI PENTRU PISTOANE" 246 pagini 9,30 lei Lucrarea tratează despre segmenții de piston folosiți la mașinile cu abur, pompe și compresoare, în special la motoarele cu ardere internă. In partea întîi a lucrării sînt expu­se : destinația și proprietățile segmen­­țiior de piston, uzura și metodele pen­tru mărirea rezistenței la uzură. Par­te­­ a doua se ocupă de compoziția și proprietățile fontei pentru segmenți, de procesele tehnologice de elabo­rare și de turnare a segmenților, de prelucrarea segmenților și de protec­ția suprafeței lor. In ultima parte, sunt expuse probleme noi în legătură cu tehnologia de fabricare. Lucrarea se adresează inginerilor proiectanți și tehnologi, tehnicienilor și maiștrilor din întreprinderile pro­ducătoare de segmenți de piston și celor care îi folosesc., Filmul săptămînii FATA DIN KIEV“ (SERIA I-A) Noua producție a studioului „A. P. Dovjenko" din Kiev, acest film în culori, este o epopee cinematogra­fică inspirată din lupta dusă de bolșevici pentru fău­rirea și apărarea Puterii Sovietice, din viața nouă a poporului ucrainean, alături de celelalte popoare ale Uniunii Sovietice, care transmite spectatorului un cald mesaj umanistic. Galen, eroină principală a filmului, se naște in fur­tunoasele zile ale Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie, in Kiev, și tot atunci rămine orfană de ambii părinți: tatăl, ostaș al Revoluției, moare chiar în timpul cuceririi Palatului de Iarnă de la Petrograd, împușcat de utncherul Leonid, reacționar înrăit, iar mama sa, după naștere. Micuța Calea rămine astfel în grija bunicului, Matvei Stepanovici, un bătrân muncitor, care se află in fruntea revoluționarilor din Kiev. Destinele eroilor acestui film, cu care facem cunoș­tință in situații aparent independente unele de altele, se intîlnesc, intr-un ghem strîns, la Kiev și astfel vom asista la evoluția fiecăruia, pe linia caracterului și a concepțiilor proprii, nu numai ca indivizi, ci și ca personaje tipice, reprezentante ale unor categorii sau clase sociale diferite, opuse unele altora. Astfel, marinarul revoluționar Kamișin, in brațele căruia moare tatăl Guliei, ajunge secretarul comite­tului gubernial de partid din Kiev. Unchiul Iașa, vecinul lui Matvei Stepanovici, un muncitor care la început nu poate înțelege rostul revoluției și care, ti­morat de teama de a nu avea putința să-și crească cei 6 copii, se ferește să intre în clocotul ei, se tran­sformă treptat intr-un muncitor cu o înaintată con­știință de clasă, care ia poziție hotărită împotriva dușmanilor Puterii Sovietice.­ Galea, rămasă și fară ultimul sprijin, acela al bunicului Matvei Stepano­vici — ucis de bandele petliuriste, este crescută de unchiul Iașa, care o iubește ca pe propriul său co­pil, și ajunge o comsomolistă cinstită, devotată cauzei clasei muncitoare. In desfășurarea filmului sunt multe scene de un profund dramatism, confruntări ale conștiinței, care produc in sufletul spectatorilor puternice ecouri emo­ționale. Nu există om care, asistind la scena in care soldații germani, chemați de burghezia naționalista pentru a o apăra de Revoluție, îl arestează pe buni­cul Gaiței, lăsind-o pe fetița de 2-3 anișori­ângă cușca câinelui, afară, cu ordinul de a nu o lua ni­meni, să nu fie emoționat.. Fetița stă și plînge o zi în­treagă, fără ca cineva să îndrăznească a se apropia de ea și aceasta in timp ce vecinii privesc dramati­cul spectacol de după perdelele ferestrelor. Seria I-a a filmului „Fata din Kiev", cu toate că se prezintă ca o realizare cinematografică strălucită, unitară, nu-i insă decit un preludiu plin de amănun­te vii și interesante la acțiunea care urmează a se desfășura in­ seria a doua a filmului. I. ION CIMPEANU \ es=îsîss xys= * Angajamentul cooperatorilor di­n comuna Saligni Hotărîți să întîmpine ziua d­e 23 Au­gust cu noi și însemnate succese în muncă, membrii cooperativei de con­sum din comuna Saligni, raionul Med­gidia, și-au luat importante angaja­mente. De pildă, ei au hotărît să rea­lizeze planul la aprovizionarea cu mărfuri în procent de 101 la sută, la desfacere să-l depășească cu 10 la sută, iar la achiziții și încasarea fon­dului social cu 5 la sută și respectiv 2 la sută. In vederea întăririi econo­­mico-financiare a cooperativei, ei au stabilit ca rentabilitatea acesteia să crească cu 10.000 lei, cheltuielile de circulație să se reducă cu 6.000 lei, iar debitele cu 80 la sută, îndrumați de organizația de partid și cu spri­jinul U.R.C.C. Medgidia, membrii coo­perativei de consum din comuna Sa­ligni vor reuși să se țină de cuvint. P. CRUCERU, coresp. DOBROGEA NOUA Nr. 3394 Spectacolul dat de copiii de la grădinița nr. 13 Tovarășa Ciudin Ma­ria, educatoarea copiilor de la grădinița nr. 13 din cartierul Coiciu, a depus o muncă deose­bită spre a dezvolta în firea copiilor plăcerea și gustul pentru frumos. Așa au ajuns micuții ei prieteni să urce chiar de la această vîrstă treptele scenei, cu prilejul serbă­rii de fine de an. Dato­rită și ajutorului primit din partea mamelor, a­ceastă serbare, care s-a organizat in cadrul că­minului cultural „Mihai Dumitru" din cartier, s-a bucurat de un deosebit succes. Au fost prezen­tate cîntecele „Țara noa­stră", „Umblă vulpea prin pădure" și altele, poezii, numere de gim­nastică cu baloane, e­­xecutate de toți copiii de la grădiniță, dans rit­mic, executat de fetițe, dans turcesc, executat de elevele Florea Doina, Buzoi Rădică, Luca Cor­nelia și Săraru Marga­reta, „Povestea gîștelor“ de George Coșbuc, pre­zentată sub formă de scenetă și altele. Sala căminului a fost arhiplină în timpul spec­tacolului. Peste 500 de femei, copii și bărbați au luat parte la specta­col, aplaudînd îndelung strădania micilor actori, FASOLĂ ANDREI, coresp. de la centru! antrenament al tinerilor scrimeri constănțeni Acum cîteva zile, am făcut o vizită la centrul de antrenament al scrimeri­­lor din orașul Constanța, înființat a­­cum o lună și ceva din inițiativa Fe­derației Române de Scrimă. Centrul de antrenament funcționează pe lîngă asociația sportivă „Farul“. După cum era și de așteptat, acest nou și fru­mos sport și-a găsit repede adepți în rîndurile tinerilor constănțeni, care s-au arătat dornici să-i cunoască tai­nele și încetul cu încetul să devină scrimeri de valoare. Cu tot, timpul scurt care a trecut de la înființarea centrului de antrena­mente, numărul participanților este mare. Sunt peste 70 de tineri între 10 și 18 ani. Ei vin zilnic în sala clu­bului muncitoresc „Dezrobirea“, unde împreună c­u antrenorul Nicolae Puî­­nei unii de abia învață „pașii“ sau poziția „în gardă“, iar alții, și aceș­tia sunt cei oarecum avansați, lu­crează la „centre“, primele noțiuni premergătoare asaltului. Zilnic, la centrul de antrenament, cei prezenți repetă cele învățate. Cu toate că a trecut puțin timp de la înființarea cen­trului, tinerii au fost împărțiți în două grupe: începători și oarecum avan­sați. Dintre cei mai buni din rîndul avansaților, antrenorul Nicolae Pufnei și-a ales instructori, care, l­a rîndul lor, predau noțiunile elementare înce­pătorilor, în majoritate copii. Și acest lucru se întîmplă numai datorită a­­fluenței mari de tineret și copii. Am urmărit la antrenamente tineri și tinere, elevi și copii, și, cum era și firesc, am remarcat dintre ei tineri cu reale perspective. Pe rînd, au fost pe planșe : Gea vidan Ruteni și Na­talia Jurescu, care împreună cu antrenorul au repetat exerciții­le învățate pînă atunci și au insistat asupra „centrelor“. Aceste tin­­ere sînt deocamdată speranțele an­trenorului la fete, iar la băieți, Mihai Șovăilă, Grigore Dristaru, Amoii Cer­chez, Nicolae Leonte, Radu Grigoriu și Nicolae Bunea. L-am rugat pe tovarășul­­ antrenor N. Pufnei să ne spună părerea des­pre centrul de antrenament și despre tinerii scrimeri pe care îi antrenează. „Inițiativa Federației Române de Scrimă de a înființa în orașul Con­stanța un centru de antrenament pen­tru scrimă a fost binevenită. Avem un număr mare de participanți la antre­namente și aceasta mă bucură, mai ales că mulți dintre ei au reale ..per­spective. Atît din partea băieților, cit și a fetelor, se vede multă bunăvoin­ță la antrenamente. Ei sînt perseve­renți. Pot să vă mai spun că in afară de cei de o vîrstă mai mare, mai am în centru și „puști" ca Florin Răducu, Doagă Dumitru, Nicolae Petreanu, Stelian Vărneanu și Victor Olteanu iai numai 11 ani și alții, care manifestă un deosebit interes pentru scrimă". Pentru prima demonstrație cu pu­blic care va avea loc în luna iulie a.c. la toate armele (sabie, spadă și floretă), tinerii scrimeri de la centrul de antrenament se pregătesc intens. Ei vor să demonstreze publicului con­­stănțean frumusețea scrimei, acest sport care cere, o atenție și o pregăti­re minuțioasă. Este cazul, însă, ca asociația să ia toate măsurile necesare, și să sprijine și mai atent activitatea centrului de antrenament al orașului nostru în ceea ce privește curățenia sălii, satis­facerea nevoilor de echipament și altele. LIVIU BGAȘ, coresp. Cînd munca este bine organizată Membrii gospodăriei agricole co­lective „Unirea“ din comuna Saraiu, raionul Hîrșova, muncesc în aceste zile cu forțe sporite la întreținerea culturilor. De pildă, prașila a II-a la 1.000 ha cu porumb, 330 ha cu fl­oa­­rea-soarelui, 35 ha cu fasole, 98 ha cu vie și 15 ha cu cartofi, a fost terminată în întregime, iar la parte din ele s-a început prașila a III-a. De asemenea, la întreaga suprafață cu vie s-au executat două stropiri, iar de cîteva zile s-a început al treilea stro­pit. Brigada a IV-a, condusă de Stăn­­cescu Stelian, avînd munca mai bine * I * I organizată, a reușit să termine înain­tea celorlalte brigăzi prașila a II-a la toate culturile, situîndu-se prima pe gospodărie și primind în acest fel steagul de fruntașă. Succese fru­moase în întrecerea socialistă iniția­­­tă în acest sens au obținut și Balaban Ion și Brătianuu St. Dumitru, șefi de echipă, iar dintre colectiviști, Gheorghe Gr. Prundiș, Tudora Grecu, Florea I. Ior­­dan, Gheorghe I. Prundiș, Maria C. Bejan și Gheorghe Birț, cărora­ li s-au­ înmînat stegulețe de fruntași. Să pregătim­­ temeinic dările de seamă privind îndeplinirea prevederilor din contractul colectiv pentru semestrul . Contractele colective ce se încheie în întreprinderi, S.M.T.-uri și G.A.S.­­uri reprezintă una din formele impor­tante de atragere a oamenilor mun­cii la conducerea și organizarea pro­ducției. în condițiile țării noastre, practica de pînă acum a dovedit că cea mai bună și democratică formă de reglementare a relațiilor dintre muncitori, tehnicieni, ingineri și func­ționari, pe de o parte,­ și conducerea administrativă, pe de altă parte, o constituie contractul colectiv. Prin contractele colective se îm­bină în mod armonios rolul sindicate­lor de a organiza participarea mun­citorilor la conducerea producției, cu acela de apărare a intereselor mate­riale și social-culturale ale acestora. Ele dau un program concret de mun­că organelor sindicale și administra­tive pentru unirea întregului colectiv al întreprinderii în mobilizarea mase­lor la îndeplinirea și depășirea pla­nului de producție și pentru satisfa­cerea în măsură din ce în ce mai mare a nevoilor social-culturale a­le acestora. Sub îndrumarea directă a organiza­țiilor de partid, an de an, organele sindicale au acumulat o bogată expe­riență și au dovedit o maturitate și exigentă tot mai mare, atît în ceea ce privește încheierea contractelor co­lective, cît și urmărirea îndeplinirii pe parcurs a obligațiunilor reciproce pre­văzute în acestea. Datorită preocupării și simțului de răspundere cu care au acționat majoritatea organelor sindi­cale, în acest an, s-a reușit ca cele 196 de contracte colective din regiu­ne să fie încheiate în termenul sta­bilit de către C.C.S., asigurîndu-se în același timp condițiile necesare oa­menilor muncii pentru a participa atît la definitivarea contractelor, cît și la exercitarea controlului asupra realiză­rii obiectivelor înscrise în ele. Din cei 23.334 de tovarăși partici­panți la discutarea și aprobarea con­tractelor colective pe anul 1959, 3.466 au luat cuvîntul la discuții și au fă­cut un număr de 3.454 de propuneri pentru îmbunătățirea conținutului con­tractelor colective. Acest lucru a făcut ca în majoritatea întreprinderilor, clau­zele înscrise în contractele colective să fie bine alese, în raport cu posibi­litățile fiecărei întreprinderi. După definitivarea și aprobarea contractelor colective, principala sar­cină ce a stat în fața organelor sin­dicale și a tuturor oamenilor muncii din întreprinderi a fost asigurarea unui control efectiv­ asupra realizării în termenele stabilite de adunările ge­nerale a obiectivelor înscrise în con­tracte. In acest sens, organele sin­dicale au aplicat diferite metode, în funcție de specificul și posibilitățile întreprinderilor. La D.R.N.M. și Baza III petrol, de pildă, principalele for­me prin care s-a asigurat urmărirea îndeplinirii în termen a obiectivelor stabilite în contractele colective au fost : - defalcarea pe secții și locuri de muncă a fiecărui obiectiv înscris în contractele colective și stabilirea răs­punderii personale pentru îndeplini­rea lor în termen ; - analiza lunară împreună cu con­ducerea întreprinderii și șefii de secții a felului cum au fost îndeplinite obli­gațiunile din contractele colective și stabilirea de măsuri care să ducă la realizarea imediată a unor obiective restante ; - întocmirea de grafice de urmă­rire zilnică de către oamenii muncii a principalelor obligațiuni asumate prin contractele colective de către ambele părți etc. Aplicarea unor asemenea metode a dus la descoperirea din timp a lip­surilor și la stabilirea de măsuri con­crete pentru lichidarea lor. Drept re­zultat al acestor măsuri, în aceste în­treprinderi, majoritatea angajamente­lor prevăzute în contracte au fost rea­lizate în termen, asigurîndu-se înde­plinirea și depășirea planurilor de producție, realizarea de însemnate e­­conomii peste sarcinile planificate și, în raport cu acestea, îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale oa­menilor muncii. In întreprinderile a­­mintite, controlul maselor asupra in­­deplin­irii obligațiunilor reciproce în­scrise în­­ contractele colective este asigurat, de asemenea, prin analiza periodică în adunări generale sau conferințe a felului cum au muncit organele sindicale și administrative pentru a se achita de sarcinile reci­proce înscrise în contracte. Conform hotărîrii plenarei C.C.S. din septembrie 1956, adunările generale sau conferințele de prezentare a dă­rilor de seamă trebuie organizate după primul semestru al anului și a­i­poi trimestrial, în așa fel, încît fie­care muncitor să aibă posibilitatea să cunoască realizările obținute, să-și spună părerea asupra felului cum s-a muncit și să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității în viitor. In baza recentelor indicații primite din partea C.C.S., Consiliul sindical re­gional a instruit organele sindicale din regiune și a dat sarcina să se treacă de îndată la pregătirea dări­lor de seamă pe primul semestru al anului 1959 și organizarea adunărilor generale de prezentare a lor în așa fel, încît în sectorul agricol (S.M.T. și G.A.S.) această acțiune să se ter­mine cît mai urgent, iar în celelalte întreprinderi industriale, de transport și construcții, cel mai tîrziu pînă la data de 20 iulie a.c. La îndeplinirea acestei sarcini, organele sindicale și administrative din regiunea noastră, sub conducerea organizațiilor de par­tid, trebuie să dea dovadă de multă operativitate și simț de răspundere Pentru a da posibilitate muncitorilor să asigure controlul asupra îndepli­nirii obligațiunilor reciproce din con­tractele colective și să-și spună pă­rerea asupra felului cum au muncit atît organele administrative, cît și sindicale. Consiliul Central al Sindi­catelor a dat indicații ca adunările

Next