Dobrogea Nouă, februarie 1960 (Anul 13, nr. 3576-3599)

1960-02-02 / nr. 3576

V V Anul MI nr. 3576 Marti 2 februarie 1960 4 pagini 20 bani Juriul AMT- O producție a studiourilor românești Duminică, locuitorii orașului Constanța au trăit un eveniment deosebit. Ei au primit in mijlocul lor pe cițiva dintre creatorii și realiza­torii filmului „Secretul cifrului". A­­cest lucru scoate in evidență un fapt semnificativ: creatorilor filmului nu le este indiferent felul in care publi­cul le apreciază munca, dacă conți­nutul de idei servește educării ma­selor. Cu alte cuvinte, ultimul exa­men pe care il susțin creatorii fil­mului este cel din fața marelui pu­blic. Judecind după felul in care con­­stănțenii au primit noua producție rominea­scă, se poate spune că exa­menul a fost luat cu bine. Filmul „Secretul cifrului" a plăcut pentru că are o acțiune dinamică, bine în­chegată, are o gradație dramatică și un bogat conținut de idei. Dacă la toate acestea mai adăugăm și jocul plin de viață și naturalețe al ac­torilor, vom vedea cea mai mare parte din motivele care au determinat pe­­ spectatori să-l aprecieze favora­bil. (Continuare tn pag. ă II-a) Cîțiva dintre creatorii filmului De la stingă la dreapta: al pa­trulea actorul Emanoil Petruț, al șaselea regizorul Lucian Bratu și al șaptelea, realizatorul imaginii, Constantin Ciubotaru. Activitatea noastră va fi tot mai rodnică Luptînd neobosit pentru traduce­rea în fapte a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, privind sporirea capacității de producție, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea regională de trans­port auto Constanța a reușit, prin­­tr-o mai bună organizare a proce­sului de producție, să îndeplinească principalii indici de plan pe anul 1959. Astfel, planul producției glo­bale a fost îndeplinit în proporție de 111,4 la sută, la transportul de mărfuri — 105,5 la sută, iar la trans­portul de călători — 114 la sută. Prin reducerea consumurilor spe­cifice la prese, materiale și carbu­ranți, prin executarea operațiunilor de vulcanizare în cadrul întreprin­­derii, precum și prin valorificarea unor rezerve interne, colectivul nos­tru a reușit să obțină anul trecut economii în valoare de 2.385.000 lei. In vederea întreținerii în mai bune condiții a parcului de autovehicule și depășirii ciclului de rulaj intre reparațiile generale, a fost extinsă metoda sutaniistă la un număr de peste 60 de șoferi. La obținerea realizărilor arătate mai sus, un prețios aport l-au adus șoferii Vasile Vasile, Hariton Ni­­chita, Crăciun Ion, Voicu Gheorghe și alții. Dintre lucrătorii din echi­pele de întreținere, s-au evidențiat Petcu Florea, Mirea Vasile, Ghiță Dumitru, Dobrotă Cornel și mulți alții, care nu au precupețit nici un efort pentru menținerea parcului de mașini în exploatare, îmbunătă­țirea stării tehnice a mașinilor și obținerea de importante economii. Colectivul nostru de muncitori, ingineri și tehnicieni, însuflețit de noile sarcini trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, și-a intensificat eforturile pentru obținerea unor succese superioare în procesul de producție. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan ce revin unității noastre pe anul 1960, nu­meroși muncitori s-au angajat să obțină în întrecerea socialistă rea­lizări mult mai mari față de anul trecut, să recondiționeze mai multe piese, să reducă consumurile spe­cifice și să îmbunătățească și mai mult starea tehnică a autovehicu­lelor. Pe baza succeselor obținute în anul trecut și cunoscînd posibi­litățile actuale, colectivul de muncă de la I.R.T.A. Constanța s-a anga­jat să depășească planul pe 1960 cu 1 la sută la tone-km și cu 2 la sută la călători-km și să obțină e­­conomii peste plan în valoare de 1.000.000 lei. Pentru ducerea la îndeplinire a angajamentelor formulate de mun­citori, conducerea întreprinderii a întocmit un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice. Dintre aces­tea, amintim : amenajarea stațiilor de alimentare cu carburanți de la autobuzele I și II Constanța, pre­cum și aprovizionarea punctelor de lucru cu ajutorul autocisternelor, măsuri ce vor avea un efect econo­mic în valoare de 130.000 lei. înfiin­țarea unor secții de recondiționat piese și la autobazele I și II din Constanța va duce la obținerea unor economii în valoare de 154.000 lei anual. Organizarea utilizării re­morcilor în procent egal cu coefi­cientul de utilizare a parcului de autocamioane va contribui la creș­terea productivității muncii cu 0.5 la sută, îndrumați de organizația de par­tid și cu sprijinul comitetului de în­treprindere, muncitorii, tehnicienii și inginerii din unitatea noastră sînt hotărîți să depună eforturi spo­rite în vederea îndeplinirii cu suc­ces a sarcinilor pe anul 1960 GABOR GHEORGH­E, director al I.R.T.A. Constanța (Continuare in pag. a lll­a) PLANUL NOSTRU DE PRODUCȚIE Sinul 1959 a fost pentru, gospo­dăria­­ noastră colectivă din an nu tocmai atât de bogat. Singura ra­mură care ne-a­ adus venituri mai mari a fost ramura creșterii anima­lelor, unde s-au obținut 838.200 lei, față de 820.000 lei , cit a prevăzut planul. Din această ramură de la ferma ovine s-au realizat cele mai mari producții: 57 litri­­ de lapte, și 2,894 kg de lină pe cap de oaie, în loc de 38 litri de lapte și 2,700 kg de lină, cit a fost planifi­cat. Rezultate frumoase ne-au adus și cele 35 de hectare destinate gră­dinii de legume și zarzavaturi, 261.331 lei, în afară de ceea ce s-a repartizat membrilor colectiviști la zi­ muncă. Sectorul viticol s-a mai mărit cu încă 22 de hectare, gospo­dăria avînd în prezent 53 hectare cu vie nobilă. In sectorul cerealier, rezultatele nu au fost pe măsura posibilităților gospodăriei noastre. Acest lucru se explică, într-o oare­care mă­sură,­­ datorită timpului secetos din vara anului trecut, dar în cea mai mare parte datorită lu­crărilor slabe ce au fost executate de colectiviști. Am avut echipe, cum ar fi acelea conduse de Iordache Ciocan, Marin Echim și altele, care, făcînd lucrări de proastă calitate, eu fost nevoite să le refacă. Invățînd din experiența anului trecut colectiviștii au hotărît în a­­cest an să realizeze cifre mult mai mari ca acelea realizate în anul tre­cut, executînd lucrări la timp și de bună calitate. Pentru ca planul să fie pe măsura posibilităților mari ce le are gospodăria noastră, pen­tru un început, el a fost întocmit pe baza propunerilor făcute de mem­brii consiliului de conducere, ai bi­roului organizației de partid, de bri­gadieri și colectiviști fruntași, in­tr-o ședință lărgită de consiliu. S-a analizat fiecare propunere făcută pentru ca în planul de producție­­ să fie cuprinse cifre care, cu ade­vărat, se pot realiza. După aceasta, prevederile cifrelor de plan au fost­­ puse în discuția și aprobarea adu­­­­nării generale ce a avut loc în gos­podăria noastră cu cîteva zile în­­ urmă. Am hotărît ca în­ acest an, pe baza sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, să ia o dezvoltare mare sec­torul zootehnic. Astfel, dacă la sfîr­șitul anului trecut, am în­cheiat bi­lanțul cu un efectiv de 185 de tau­rine, din care 82 de vaci­­ și juninci, 243 porcine, 2.387 ovine și 1.062 de păsări, pentru sfîrșitul acestui an, numărul lor trebuie să ajungă la 367­­ de taurine, din care 247 vaci și juninci, 728 porcine, 3.080 ovine, iar numărul păsărilor ce le vom crește să fie de 11.000 capete, din care matcă în gospodărie pentru a­­nul viitor 2.900 de capete. Din acest sector, ne-am propus să realizăm producții de 1.700 litri de lapte pe cap de vacă furajată, 55 de litri lapte și 2.800 kg de lună pe cap de oaie. De asemenea, în acest an, o dezvoltare simțitoare vor cunoaște în gospodărie sectorul viticol, care va crește cu încă 27 de hectare (te­renul este desfundat din toamna a­­nului trecut) și­­ baza furajeră pen­tru hrana animalelor, care va fi de 555 de hectare, în afară de cele 70 de ha ce se vor semăna în cul­turi duble. Din suprafața arătată mai sus, 185 de ha vor fi cultivate numai cu porumb pentru siloz, la care ne-am propus să realizăm 25 tone la hectar. Pentru obținerea unor producții de 1.550 kg de grîu, 2.500 kg de po­rumb boabe, 1.300 kg de floarea­­soarelui la hectar etc., așa după cum a hotărît adunarea generală, colectiviștii noștri au luat în acest sens măsuri încă din toamna tre­cută, întreaga arătură a fost execu­ Clișeul nostru vi-l prezintă pe strungarul Siie Gherghina, mem­bru de partid, la locul său de mun­că — atelierul de întreținere al secției confecții metalice din în­treprinderea 1009 Constanța. El este unul dintre fruntașii între­prinderii depășindu-și norma zil­nică cu 20 la sută și făcînd eco­nomii de materiale. ~WWV= Măsuri pentru viitorul sezon Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la În­treprinderea de indus­trializare și desfacere a peștelui din Tulcea se preocupă cu deose­bit interes de pregă­tirea producției din sezonul de primăvară. In acest scop, șeful mecanic A. Marulis și-a repartizat lucră­torii în așa fel, incit reparațiile ce se exe­cută la unele mașini să fie de bună calitate și să se termine la timp. In prezent, mun­citorii lucrează cu mult spor la reparația mașinii automate de desolzit pește și mașinii de închis cu­a­tiile de conserve. Printre cei ce execută lucrări de bună cali­tate și la timp, se află și mecanicii Pășnică Dumitru și P. Vles­­mas. ȚUȚUIANU MARIA, corespondentă Au terminat reparațiile Harnicii mecanizatori de la stați­unea de mașini și tractoare Babadag au terminat nu de mult toate repa­rațiile la tractoarele și mașinile a­­gricole necesare campaniei agricole de primăvară. In prezent, ei lu­crează intens la repararea mașini­lor și uneltelor agricole necesare în campania de recoltare. Numai în cîteva zile, ei au reparat complet 13 secerători-legători și au început reparația și revizuirea combinelor. Citifi în pag. a IV-A NOUA INIȚIATIVĂ DE PACE A R. D. GERMANE — Corespondență din Berlin LANSAREA CU SUCCES A UNEI RACHETE BALISTICE SOVIETICE DE MARE PUTERE MOSCOVA 1 (Agerpres). TASS a­­nunță: In conformitate cu planul de rea­lizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliți grei ai pămîntului și în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, îm­preună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafața Oceanului Paci­fic în regiunea stabilită la 31 ianua­rie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost ob­servată în timpul zborului în at­mosferă și a fost reperată la căde­rea în apă de către stațiile de radio­­locație și de stațiile optice și acus­tice instalate pe nave.­­ Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat odată mai mult Înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. PRIN LANSA­REA EFECTUATA LA 31 IANUA­RIE A.C. A FOST ÎNCHEIATĂ CU SUCCES ETAPA RESPECTIVA DE REALIZARE A RACHETEI. IN LE­GĂTURĂ CU ACEASTA, AGEN­ȚIA TASS ESTE ÎMPUTERNICI­TĂ SĂ DECLARE CA REGIUNEA CUPRINSA intre coordona­tele INDICATE IN COMUNICA­TUL TASS DIN 8 IANUARIE 1960 A FOST ELIBERATĂ PENTRU NAVIGAȚIE ȘI COMUNICAȚIILE AERIENE ÎNAINTE DE TERMEN­­ LA 1 FEBRUARIE. Racheta a atins suprafața Oceanului Pacific în regiunea stabilită De la adunările generale din G. A. C. De curînd a avut loc adunarea generală a colectiviștilor din Satu Nou, raionul Medgidia. Discutîn­­du-se planul de producție pe anul 1960, numeroși colectiviști și-au luat angajamentul să obțină recolte spo­rite, contribuind astfel la traduce­rea în viață a hotărîrii C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959. Șe­ful brigăzii a II-a, Necu Constantin, a chemat la întrecere toate brigăzi­le din gospodărie, la următoarele obiective: mobilizarea tuturor co­lectiviștilor la muncă, încorporarea îngrășămintelor naturale și chimice pe 95 ha și obținerea unui spor de produse la ha, față de plan, de 500 kg la floarea-soarelui, 8.000 kg la sfecla de zahăr, 500 kg la orz, 500 kg la ovăz, 209 kg la fasole și 5.000 kg la porumb siloz. In aceeași adu­nare, a răspuns la întrecere briga­da a IlI-a. Șeful de echipă Neca Dumitru și-a luat angajamentul să care 45 tone de gunoi pe terenul pe care lucrează echipa sa, iar Pa­­raschiv Andrei, în numele echipei pe care o conduce, a chemat la în­trecere echipa nr. 1 din brigada a II-a. La sfîrșitul adunării, președintele gospodăriei, Neagu Oprea, a dat ci­tire chemării la întrecere adresate colectiviștilor din comuna Mircea Vodă. ISLAM NEGI­VET, coresp. Adunarea generală de dare de seamă și alegeri a colectiviștilor din Valea Nucarilor, raionul Tulcea, a scos în evidență succesele dobîndite de sectorul zootehnic al gospodăriei. Prin munca conștiincioasă a cioba­nilor Bărbat Vasile și David Ion, oile au dat, în medie, cite 45,5 litri lapte, în loc de 38 litri ci­ prevedea planul. Au fost evidențiați colecti­viștii fruntași Bumbac Constantin, Niță Lefter și alții. Unii membri ai consiliului care nu și-au dat tot a­­portul în rezolvarea problemelor de producție ale gospodăriei, au fost aspru criticați. Ei au fost înlocuiți cu Ghizilă Ion, Gheorghe Dumitru, Beiu Toader și alții. BĂNESCU TATIANA, coresp. Gospodăria agricolă colectivă „Ta­tar Bunar“ din Fîntîna Mare, raio­nul Negru Vodă, a făcut pași în­semnați pe drumul întăririi ei eco­­nomico-organizatorice. Cu fiecare an, ea s-a dezvoltat și s-a consoli­dat. Numărul membrilor ei este mic, iar suprafața de teren, de numai 829 ha, dar posibilitățile de a spori pro­ducția sunt nelimitate. In 1952, co­lectiviștii de aici aveau doar 33 de bovine, 602 oi, iar la sfîrșitul anului trecut, au ajuns la 83 de bovine și 1.253 de oi. Vînzind statului 16.000 litri lapte de vacă, 15.000 litri lapte de oaie și o cantitate însemnată de lină, au obținut suma de 300.000 lei. De altfel, jumătate din venitul gos­podăriei provine din sectorul zoo­tehnic. Această analiză a fost obiectul dării de seamă care s-a ținut in re­centa adunare generală, în care s-au trecut în revistă toate realizările lor. Gospodăria colectivă are acum ca­mion, vie, livadă de pomi fructiferi, o colonie cu 65 de stupi și altele. In cursul anului trecut, s-au dat în folosință noul local al căminului cultural și clădirea administrației gospodăriei. Dezvoltarea gospodăriei a avut consecințe însemnate în viața co­lectiviștilor. Peste 50 de familii au astăzi aparate de radio, mașini de cusut, mobilă. Mulți Colectiviști și-au cumpărat biciclete, iar Regep Skender, Muharem Ismail și alții au motociclete. S. RAȘID, coresp. In adunarea generală de dare de seamă a colectiviștilor din Bărăga­­nu, raionul Negru Vodă, au fost e­­vidențiați cei care au muncit con­(Continuare în pag. a III-a) -XJSS CJSSS. Lucrările Intîlnirii tineretului și studenților din țările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice Duminică dimineața, la Casa de cultură a studenților „Grigore Preo­teasa“ din București au continuat lu­crările Intîlnirii tineretului și stu­denților din țările regiunii Balca­nilor și Mării Adriatice. Alexandris Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democrată din Grecia, care a prezidat ședința, a dat citire telegramei adresate de N. S. Hrușciov, președintele Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S., parti­cipanților la întîlnirea de la Bucu­rești, primită cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuțiile pe marginea raportului general. In șe­dința de dimineață au luat cuvîn­tul: Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului­ Democrat Unit (E.D.O.N.) din Cipru, Todi Lubonja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Ti­neretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mișcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federației Tine­retului Comunist Italian, și Elsa Hadjiarghiri, președinta Ligii „Prie­tenii Partidului Liberal“ din Grecia. In cadrul ședinței au fost citite mesajele adresate intîlnirii de Co­mitetul Central al Ligii Tineretului Democrat Coreean, Comitetul Cen­tral al Uniunii Tineretului Cehoslo­vac, Comitetul britanic al tineretu­lui pentru festival, Consiliul Na­țional al Tineretului Ungar și Co­mitetul Central al Uniunii Comu­niste a Tineretului Ungar. Tot în cursul dimineții au avut loc întîlniri între delegațiile tinere­tului și studenților din diferite țări. La Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa“ s-au întîlnit ti­nerii din R.P.F. Iugoslavia cu ti­nerii români. Delegația albaneză s-a întîlnit cu cea Italiană la Palatul Pionierilor, iar delegațiile din R. P S-au reluat lucrările noului cămin Organele de partid și de stat din comună au găsit de să folosească cuviință timpul prielnic pentru conti­nuarea lucrărilor la noul cămin cultural. Astfel, o echipă de constructori din ca­drul G.A.C. lucrează intens la noua con­strucție. Dintre aceș­tia, se evidențiază tov. Popa Vasile, C. Stan­­ciu, V. D. Aldea și al­ții. Munca cu filmul In cadrul cinemato­grafului „1 Mai“ din localitate, înainte de începerea filmului se face recenzia acestuia. Spectatorii urmăresc cu atenție filmul, pen­tru a deosebi unele episoade prezentate în recenzie. In acest scop, încă din luna septem­brie a anului trecut a fost organizat un co­lectiv condus de tov. Adam Nicolae. „Din munca noastră"... Peste 9.000 lei economii... ... au adus pionierii și școlarii de la Școala de 7 ani din comună. (Continuare în pag. a IV-a) VEȘTI DIN COGEALAC prin acțiunile prinse în anul între­1959. Astfel, ei au colectat 22.000 kg de fier vechi, peste 500 kg de macu­latură și aproape 100 kg de deșeuri de lună. Pe lingă acestea, ei au mai executat lucrări în cadrul G. A. S. și G.A.C. din localitate. In aceste acțiuni s-au evidențiat detașamen­tele nr. 5 și nr. 6. ... se intitulează tex­tul de brigadă pe care căminul cultural din comună l-a pus în o sală de lectură scena. Textul este creație locală și este axat pe unele aspecte din G.A.C. Printre in­terpreții principali ai brigăzii se numără: Velenza Nicolae, G. Niculina, Șapte C și alții. Pe lângă biblioteca din comuna Cogealac, a fost dată în folosință o sală de lectură, unde cititorii vin să studie­ze anumite mater­iale sau fac lecturi din di­ferite cărți cu care este dotată biblioteca. Datorită acestui fapt, a sporit considerabil numărul cititorilor din comună. JIANU CHIRIAC, corespondent ­Continuare în pag. a IH-ai Pregătiri pentru campania de primăvară Gospodari buni Ion Caterov, secretarul organiza­ției de partid, și Pîrvu Dumitru, președintele gospodăriei colective din Corbu de Jos, vizitaseră graj­durile de vaci, trecuseră și pe la noile platforme de gunoi de la gră­dină și acum se pregăteau să plece spre alte sectoare de lucru. — înainte, făceam platformele sus, la magazii. Era mai aproape de grajduri, spunea președintele. Am observat, însă, că nu-i bine. Cea mai mare parte din terenul nostru este în partea cealaltă, spre grădină. Fă­­cind acolo platformele, după putre­zire, gunoiul poate fi transportat la cîmp mai repede și în condiții mai bune. — Avem și dincolo gunoi, comple­tă tov. Caterov. Sînt două platfor­me, însă, cu gunoi putrezit, care în prezent se transportă la cîmp. Noi am avut prevăzut în plan să cărăm la cîmp 500 tone de gunoi de grajd și pînă în prezent am cărat 544 tone. Vom continua această lucrare pînă ce întreaga cantitate de gunoi pu­trezit existentă în gospodărie și în comună va fi cărată pe cîmp. Bri­gada a III-a complexă, de pildă, are de îngrășat pentru primăvară o su­prafață de 30 hectare. Pînă acum, s-au îngrășat 18 hectare,și lucrarea continuă. Bineînțeles că suprafața planificată va fi depășită. In drum spre platforme, am întîl­nit căruțe încărcate cu gunoi. Erau din brigada a IlI-a a lui Vișan Pe­tre. Altele erau la încărcat, așa cum se vede în clișeul de jos. Printre colectiviștii fruntași la această lu­crare sunt utemistul Dicu Petre, Nicu Constantin, Niculescu Gheorghe și alții. O activitate intensă se desfășoară și la atelierele de fierărie și lemnă­rie. Reparațiile la baroane și căruțe sunt aproape gata. Neacșu Radu și Cotoi Florea, fierari, Enache Petre și Constantin I. Constantin, lemnari, vor termina complet reparațiile în primele zile ale lunii februarie. ■ In curte, lingă magazii, cîțiva oa­m­­­­meni împleteau sîrmă groasă pen­tru taliane, ceva mai încolo, unii reparau bărci, iar Intr-una din ma­gazii, alții reparau plasele de la ta­liane. Erau pescarii gospodăriei, care, alături de ceilalți colectiviști, se pregăteau intens pentru primă­vară. In anul 1959, brigada de pes­cari colectiviști, condusă de Stănoiu Dumitru, a adus gospodăriei colec­tive un venit bănesc de 257.000 lei, cu 107.000 lei mai mult decit era prevăzut în plan. In acest an, pes­carii vor realiza venituri și mai mari. Pentru aceasta, este, însă, nevoie de unelte bune, de bărci bu­ne. Iată de ce se pregătesc cu atîta atenție. In fotografia din pagina a IlI-a, se poate vedea un aspect de la reparatul plasei de talion. Brigadie­rul Stănoiu Dumitru (al doilea din dreapta) dă indicații pescarilor Ce­­leacă Oprea, Băloi Dumitru, Stănoiu Ion și Mirescu Marin, asupra repa­rațiilor ce trebuie executate. S-ar părea că, dacă în tomna a­­nului trecut s-au executat aratul în vie, tăiatul de ușurare și îngropatul, viticultorii n-ar mai avea acum alt­ceva de făcut decit să ia parte la cursurile agricole și să... aștepte pri­măvara. Colectiviștii din Corbu de Jos nu fac, însă, așa. Imediat cînd timpul se va îmbunătăți, permițînd munca la cîmp, ei vor instala spa­­țierii pe care în prezent îi pregătesc, vor întinde sîrma etc. Via aparține brigăzii a doua complexe, condusă de Timoș Enache, și colectiviștii din această brigadă se pregătesc cu multă rîvnă pentru campania de primăvară. Sunt doar în întrecere cu celelalte brigăzi. Cio­cîrlan Marin, Bărbuța Alexandru și Paja Ilie, trei dintre viticultorii fruntași, execu­tînd lucrări de bună calitate și ter­­minînd pregătirile pentru campanie în cel mai scurt timp, vor să con­ Ék

Next