Dobrogea Nouă, mai 1960 (Anul 13, nr. 3653-3677)

1960-05-03 / nr. 3653

. 4 pagini 20 bani Organ al Comitetului regional P. M. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3653 Mărfi 3 Mai 1960 1 B Em­isii mu iticii Lii mucii Intîi de mai. Pe străzile orașului îmbrăcat sărbătorește, șiruri nesfîrșite de oameni așteaptă începerea și desfășura­rea mitingului și demonstrației oamenilor muncii din orașul și regiunea Constanța. 1 Mai 1960. Anii au trecut sute [UNK] Ani fericiți pentru toți cei ce muncesc la orașe sau sate, cu brațele sau cu mintea. Orașul nostru e de nerecunoscut. A crescut mult. S-a con­struit imens. In cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii, mecani­zatorii și colectiviștii au raportat partidului noi și noi suc­cese, dobîndite pe calea construirii­ socialismului. Pe străzi, e freamăt. Freamăt mare• Mulțimea de oameni manifes­tează cu entuziasm în așteptarea mitingului• Se scandează lozinci: „Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe“, „1 Mai e sărbătoare pentru clasa muncitoare“, „R.P.R. — U.R­ S.S. sunt în veci prietene“. Tribuna oficială e împodobită cu flori, steaguri roșii, drapele ale Republicii Populare Romîne și lozinci. In tri­­bun­ă, se află muncitori fruntași din regiune, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor de masă și economice. Ințelegînd parcă bucuria și veselia noastră, soarele își revarsă razele sale peste bătrînul oraș. La ora 10,00, m­­urale puternice și aplauze furtunoase, la tribună, iau loc tovarășii: VÎLCU VASILE, prim-secre­­tar al­ Comitetului regional de partid Constanța, IUGA IONI MANDREANU CONSTANTIN, IONESCU PETRE, PETRE NICOLAE, secretari ai Comitetului regional­­ de partid Con­stanța, NIȚESCU ANTON, președintele comitetului execu­tiv al Sfatului popular regional, IONESCU ILIE, prim-se­­cretar al Comitetului orășenesc de partid Constanța, TU­DOSE VASILIU, președintele comitetului executiv al Sfa­tului popular al orașului Constanța, ILIESCU ION, preșe­dintele Consiliului sindical regional, BOLINTINEANU ION, colonel, CHIRIȚĂ MARIA, președintă a Comitetului re­gional al femeilor, SOARE NORVE, șeful secției de pro­pagandă și agitație a Comitetului regional de partid, și NOVAC DUMITRU, membru al Comitetului regional de partid. A fost de față tov. A. A. GOLICENCOV, consul general al U­ R.S.S. la Constanța. Fanfara intonează Imnul de Stat al Republicii Populare Romîne. Tovarășul IONESCU ILIE, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc de partid, deschide mitingul și dă cuvîntul tov. ILIESCU ION, membru al biroului Comitetului regio­nal de partid, președintele Consiliului sindical regional. Manifestanții își exprimă prin aplauze, urale nesfîrșite, lozinci, hotărîrea de a munci mai mult, mai bine, mai cu spor pentru înfăptuirea politicii partidului. Mitingul a luat sfîrșit, începe marea demonstrație sărbătorească a oameni­lor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai. _______ M ORAȘUL CN­SII­­I Coloanele muncitorilor din industrie, transporturi, construcții și comerț Coloana miilor de oameni ai mun­cii din industrie, transporturi și con­strucții se revarsă ca un uriaș torent prin fata tribunei. Ea este deschisă de harnicii constructori navali de­ la L.N.M.C., care au obținut succese deosebite în întîmpinarea marii săr­bători, ziua de 1 Mai. Lucrul acesta poate fi desprins și de pe panoul u­­riaș, purtat de brațele vînjoase ale unui grup de muncitori, cu 1,8 la sută și-au depășit senemeciștii pla­nul de producție, realizînd totodată beneficii­­ peste plan în valoare de 530.000 lei, ceea ce reprezintă o tre­ime din angajamentul pe întreg anul 1960. In rîndurile entuziaste ale oa­menilor mu­ncii de la S.N.M.C. au demonstrat­ numeroși fruntași în pro­ducție, printre care comunistul Stan­­ciu Oprea, strungar, decorat cu Or­dinul „Muncii“ clasa a IlI-a, Dron­­dei Gheorghe, Ciocodeică Ion și mulți alții. Ei s-au­­ aflat pînă acum în primele rînduri ale luptei pentru sporirea potențialului tehnico-econo­­mic al șantierului, contribuind din­­ plin la realizarea unor importante succese: dublarea producției globa­le, construirea unor vase și ambar­cațiuni proiectate pentru prima da­tă aici, executarea unui mare volu­m de reparații navale la diferite vase etc. Iată și colectivul secției navale din cadrul șantierului, a cărui coloa­nă este deschisă de o uriașă mache­tă a noului tip de ponton-dormitor, construit anul acesta. Demonstrea­ză grupul de muncitori fruntași ca­re au în mijlocul lor pe ing. Amira Ion, șeful secției, purtînd steagul de colectiv fruntaș pe șantier în între­cerea socialistă desfășurată în cin­stea zilei de 1 Mai. Un grup de ti­neri îmbrăcați în salopete albastre trec scandînd lozinci și fluturînd mici­ drapele roșii. Sînt elevii școlii profesionale de ucenici de la Șantie­rul naval maritim Constanța, schim­bul de mîine al vrednicilor construc­tori navali. După coloana oamenilor muncii de la I.R.E.C.. și I. M. „Dobr­ogea“, au (Continuare în pag. a II-a) MHHILÉ Stilu­l ASPECT DE LA TRIBUNA OFICIALĂ Tovarăși. Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internațio­nale a celor ce muncesc, Ziua fră­ției muncitorilor din întreaga lume, Comitetul regional de partid și Sfa­tul popular regional vă transmit un călduros salut și vă felicită pentru succesele obținute în munca plină de avînt patriotic pentru construc­ția economică și culturală a regiunii Constanța. Anul acesta, ziua de 1 Mai capătă o însemnătate și o strălucire deose­bită — se împlinesc 70 de ani de la cea dinții demonstrație și aniversare a zilei de 1 Mai de către oamenii muncii din majoritatea țărilor. In­­cepînd din anul 1890, sărbătorirea zilei de 1 Mai a devenit o tradiție scumpă tuturor celor ce­­ muncesc din toate țările lumii. An de an, de fiecare 1 Mai, măreața chemare a lui Marx și Engels : „Proletari din toate țările, uniți-vă“ însuflețește pe oamenii muncii de pretutindeni în lupta lor pentru libertate și in­dependență națională, pentru demo­crație, pace și socialism. In cei 70 de ani care s-au scurs de la cea dinții demonstrație de 1 Mai, victoriile și forța proletariatu­lui au crescut enorm, iar lumea a luat cu totul altă înfățișare. Stea­gul roșu al socialismului fîlfîie as­tăzi victorios pe mai bine de-a pa­tra parte din suprafața globului pă­mântesc. Peste 1 miliard de oameni din Europa și Asia, răsturnînd pu­terea capitalului, înaintează cu în­credere și hotărîre pe drumul socia­lismului și comunismului. Alte peste 700 de milioane de oameni din Asia, Africa, din Orientul Apropiat și Mijlociu și din America Latină au scuturat jugul colonial, cucerindu-și independența și suveranitatea națio­nală. Tovarăși. Mai mult ca oricînd, ziua de 1 Mai prilejuiește anul acesta o gran­dioasă demonstrație a voinței de pace a popoarelor din lumea în­treagă. Ca urmare a creșterii pu­terii economice, a forței și presti­giului Uniunii Sovietice și al tutu­ror țăr­ilor lagărului socialist, a lup­­­­tei lor neobosite pentru pace, s-a conturat o îmbunătățire simțitoare a climatului internațional. Vizitele tovarășului Hrușciov în S.U.A., In­dia, Indonezia, Franța și în alte țări au avut o mare însemnătate în lupta pentru slăbirea continuă a încordării internaționale, pentru triumful principiului coexistenței pașnice. In țările imperialiste, precum și în țările coloniale și dependente, cresc și se întăresc tot­ mai mult forțele sociale care se pronunță pentru pace și securitatea popoa­relor. In primele rînduri ale luptă­torilor pentru pace, împotriva peri­colului unui nou război,, pășesc par­tidele comuniste și muncitorești, care, împreună cu celelalte forțe de­mocratice din țările lor, acționează în front unit pentru pace, democra­ție și socialism. 1 Mai 1960 găsește lagărul păcii și al socialismului mai puternic și mai unit ca oricînd. Popoarele Uniunii Sovietice în­­tîmpină acest 1 Mai în plin avînt al luptei pentru construirea desfă­­­șurată a comunismului, pentru rea­lizarea istoricelor hotărîri ale Con­gresului al XXI-lea al Partidului Comunist, al Uniunii Sovietice. In anul 1959, primul an al septenalu­lui, Uniunea Sovietică a înregis­trat un serios salt înainte, ceea ce dovedește că sarcinile senetonalului (Continuare în pag. a II-a) Cu­vîntarea tovarășului Iliescu Ion,­ ­fier­bru al Biroului Comitetului regional de partid, președintele Consiliului sindical regional Constanța Trec pionierii, viitorul patriei ! O călătorie imaginară Duminică dimineața, de-a lungul a trei sau patru ore, am făcut una­­ din cele mai uluitoare călătorii din viața mea. Vreme de cîteva ceasuri, urmărind trecerea nesfîrșitelor coloa­ne de oameni ai muncii care au sărbătorit ziua de 1 Mai, am avut sentimentul copleșitor că străbat în lung și-n lat dru­murile Dobrogei de astăzi, ale Do­brogei colectivizate, trezite la o viață nouă. Obișnuit ca dru­murile în­­ vreo cinsprezece ani de reportaj, uimit și în alte părți de proporțiile reali­zărilor patriei noas­tre, la, demon­­­­strația de la Constanța închinată zi­lei muncii, am avut poate mai mult decât în alte părți revelația propor­țiilor neobișnuite, gigantice, ale re­alizărilor puterii populare din țara noastră. A trecut la un moment dat prin fața tribunei, urnind pe șenilele sa­le de mastodont modern, uriașul de oțel care se cheamă „Kiroo", un tractor care trăgea în urma lui un plug cu brăzdare pe măsura uriașei mașini. Și mi-am adus aminte că, anul trecut, am văzut la Pietroiu, în baltă, la Jegălia, în Bărăgan, pe Va­lea Carasu și la Gîrliciu ori Cioba­nui și Toponi tractoare de același tip desțelenind și defrișînd mii de hectare, cotropite pînă atunci de papură și trestie, ori construind ca­nale pentru irigatul ogoarelor arse de secetă. Țin minte că și atunci, în­­spăimintat de proporțiile tractoare­lor mi-am zis că și mecanicii care te mînuiesc, trebuie să fie niște uriași. Și­ nu m-am înșelat. Fiindcă, educați și crescuți de partid, oamenii care își măsurau forțele cu stihia înfrico­șătoare a naturii erau cu adevărat­­ niște oameni deosebiți, niște uriași, e-am văzut durînd în baltă, în Bă­răgan ori pe Valea Carasu, ca exca­vatoare și catorpilare, diguri protec­toare ori canale de alimentare cu apă, în scopul sporirii rodniciei o­­goarelor. Ne minunăm cind, din goana trenului, între Constanța și Medgidia, vedem coama de pămînt a Valului lui Traian. Dar de o mie de ori suntem­ mai uluiți și emoțio­nați cind vedem digul ce înconjoară pămintul gospodări­ei de stat din Pietroiu, știind că el ține piept ape­lor marelui fluviu, știind că la adă­postul lui cresc mii de hectare de grîu și porumb și cresc mii de oi, pe un păm­int de o bogăție fantasti­că, smuls pentru totdeauna din îm­brățișarea turbată a apelor. Mi s-a întîmplat ca de Intîi mai să fiu in anii trecuți în alte părți ale țării. Niciunde, în aceeași perioa­dă de calendar agricol, n-am văzut un grîu așa de mare, așa de puternic, așa de sănătos și de frumos ca a­­cela pe care, ieșind din coloană, mecanizatorii din S.M.T.-uri și co­lectiviștii Dobrogei de aur l-au în­­minat conducătorilor regiunii — snopi verzi de grîu, snopi mari, ca niște enorme și nemaivăzute buche­te de flori. In toate acele minunate ofrande, vedeai parcă a­vea și miile de hec­tare arate și semănate în acest an de tractoarele S.M.T.-urilor din re­giune, vedeai, între Pontul Euxin și Danubiu, marea îndelung foșnitoare a tarlalelor cu grîu, porumb și floa­­rea-soarelui. Cu carnetul de reporter în mînă, curios și fericit, uimit de revelația avută privind demonstrația oameni­lor muncii din Constanța, făceam de fapt o neașteptată și ațițătoare călătorie prin Dobrogea socialistă. PETRU VINTILA

Next