Dobrogea Nouă, iunie 1961 (Anul 14, nr. 3989-4014)

1961-06-01 / nr. 3989

> A A Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 3989 Joi 1 Iunie 1961 4 pagini 20 bani 1 Iunie— Ziua internațională a copilului Dacă este adevărat că cel mai frumos cuvînt din lume este cuvîntul mamă, nu mai puțin adevărat este faptul că ceea ce dă măreția ma­mei, este copilul. Dacă ar fi numai să socotim aită varietate, aită bogă­ție de cuvinte are limba pentru a exprima dragostea față de copil, am găsi o gamă nesfîrșită de expresii, care arată cum de-a lungul timpu­rilor, poeți și părinți s-au străduit să-și exprime dragostea pentru copil. Și dacă dintotdeauna, sentimentul a­­cesta era firesc oricărui părinte, as­tăzi, în patria noastră, dragostea pentru copil a devenit una din cele mai însemnate preocupări ale Parti­dului Muncitoresc Român, ale colecti­vității, ale întregului nostru popor. Ocrotirea mamei și a copilului a devenit la noi o problemă de stat. Guvernul alocă fonduri importante pentru creșe, cămine, case de naș­tere și maternități, iar la sate, s-au creat grădinițe sezoniere. Astăzi, fe­meile nasc sub supraveghere medi­cală, în condiții din cele mai bune. Dacă înainte vreme abea găseai un medic la zeci de sate, astăzi, prin mărirea considerabilă a numărului de medici, se asigură asistența medicală și apărarea sănătății populației. Ast­­fel, numai numărul medicilor pe­diatri a crescut pe întreaga țară, de la 347 în 1945, la 2.200, în 1950. In regiunea noastră, unde în trecut lip­sea aproape total ocrotirea sănătății, astăzi, sunt 570 de medici și func­ționează 73 de case de naștere. Da­torită grijii părintești manifestate de partidul și guvernul nostru pentru o­­crotirea mamei și a copilului, func­ționează în regiunea noastră două spitale de copii, 7 secții de specia­litate, 10 staționare de copii etc. Statul nostru democrat-popular vine în ajutorul familiei pentru crește­rea și educarea copiilor, prin aloca­ția de stat pentru copii, prin crea­rea celor mai bune condiții de învă­țătură și cultură. Semnificativ este faptul că, în anul acesta, a fost pre­văzută în bugetul țării noastre, pen­tru plata alocației de stat pentru co­pii și a ajutorului familial de stat, suma de 1,8 miliarde lei. In regiu­nea noastră, sute și sute de mame s-au bucurat de acest ajutor. Nu­mai în anul 1960, peste 6.670 de fa­milii au primit 3.335.000 lei, drept a­­jutor familial de stat. Respectînd și prețuind munca mo­destă și plină de abnegație a ma­mei, statul a răsplătit mii de mame cu titluri și medalii. Peste 4.000 de femei din regiunea Dobrogea au fost distinse cu ordine și medalii pentru merite obținute în producție sau în domeniul creșterii și ocrotirii copii­lor, dovedindu-se stima și respectul de care se bucură femeia în patria noastră. ] O deosebită atenție a acordat și a­cordă statul nostru democrat-popu­lar educării copiilor. In acest scop, au fost create o serie de instituții cul­tural-educative. In regiunea noastră, funcționează 5 case ale pionierilor, unde tinerele vlăstare își dezvoltă ap­titudinile, petrec zile minunate. In trecut, singurele locuri de joacă ale copiilor oamenilor muncii erau maida­nele infectate de gunoaie și ulițele. Pentru colectivistele din regiunea noas­tră, s-au creat condiții minunate, in vederea participării lor la muncă. In cele 319 grădinițe sezoniere, copiii primesc hrană substanțială, și se pun la dispoziție săli, dormitoare, cadre didactice care le dau o educație să­nătoasă, în anii regimului democrat-popular, prin grija partidului și guvernului, în­­vățămîntul de toate gradele a că­pătat o deosebită dezvoltare. In buge­tul din anul acesta este prevăzută — pentru cheltuielile necesare învățămîn­­tului — suma de 4,1 miliarde lei. Ho­­tărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la gratuitatea manualelor pentru toți elevii din cla­sele I—VII inclusiv este o dovadă în plus a grijii privind crearea de con­diții din ce în ce mai bune pentru copiii celor ce muncesc. Prin procesul de învățămînt, se urmărește nu numai înarmarea tinerei generații cu cuno­ștințe teoretice și practice, ci și edu­carea acesteia în spiritul devotamen­tului față de partid și de patria so­cialistă, în spiritul dragostei de mun­că, ca cetățeni curajoși și cinstiți, har­nici constructori ai societății socialiste, apărători consecvenți ai păcii. Pă­rinții și școala trebuie să dezvolte dragostea și devotamentul nemărgi­nit pentru poporul muncitor și cuce­ririle sale revoluționare, pentru Parti­dul Muncitoresc Român, continuatorul­­ Celor mai glorioase tradiții de luptă ale poporului muncitor. Grija asigurării unei vieți luminoase și îmbelșugate pentru copii este ca­racteristică tuturor țărilor din lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovie­tică, pentru care copiii reprezintă vii­torul de aur. Astăzi, în țara noastră, ca și în lu­­mea întreagă, Ziua internațională a copilului se sărbătorește în condiții de luptă împotriva cursei înarmărilor, pen­tru înfăptuirea dezarmării, pentru co­existență pașnică. Sărbătorind ziua de 1 Iunie - Ziua internațională a copilului, să muncim cu avînt sporit, pentru a contribui la îndeplinirea sarcinilor puse de par­tid și guvern, pentru desăvîrșirea con­strucției socialismului și apărarea pă­cii. Să depunem toate eforturile pen­tru a crea generației care se ridică o copilărie plină de bucurii, cu per­spective de viitor tot mai luminoase. Copiii noștri, copiii lumii întregi au nevoie de pace, pentru o viață cu adevărat frumoasă și îmbelșugată. De la Medgidia, corespondentul nostru, RADU ION ne-a trimis unele vești în legătură cu succesele în muncă ale cimentiștilor. întrecerea morarilor continuă Alături de celelalte echipe de mun­citori de la Fabrica de ciment din Medgidia, în plină și avîntată între­cere socialistă, se află și colectivul secției nori brute, care pe zi ce trece își înscrie la activul său noi și impor­tante succese. In 22 de zile din luna mai, de pildă, morarii de aici și-au depășit sarcinile de plan cu 2 la su­tă, realizînd în același timp un pro­cent de apă în pastă de numai 35 la sută, ceea ce înseamnă că au asigu­rat acestui semiprodus o calitate su­perioară. Pe primul loc în întrecere, se află brigada condusă de comu­nistul Mudin Amet, care a realizat un indice intensiv mediu de folosire a morilor de 29 de tone/oră (față de 28,5 ori era planificat). Cei mai har­nici oameni din brigadă, sunt morarii Moise Nicolae și Biru Ștefan, ca și lăcătușul Oprica Radu. Fruntașul secției In ultimele luni, in secția cuptoare, se desfășoară o însuflețită întrecere pe profesie, pentru cucerirea titlului de cel mai bun cucător. Toți munci­torii au căutat în această perioadă să-și însușească mai bine tainele me­seriei, să obțină în producție - în tura în care sunt de serviciu — pa­rametri tehnologici superiori. Aprecie­rile unanime ale colectivului secției, cînd a fost vorba să se desemneze cel mai bun dintre cei buni, s-au o­­prit asupra comunistului Ilie Ion, care, datorită conștiinciozității cu care lu­crează și pregătirii superioare pe care o are, a reușit sa obțină cele mai frumoas rezultate în muncă. El reu­șește să-și depășească planul de pro­ducție zilnic cu cel puțin 3 la sută și, printr-o bună alimentare a cuptorului de clincher și prin menținerea con­stantă a temperaturii, să realizeze o economie de 2 kg de combustibil la tona de clincher. Pentru rezultatele obținute în întrecere, comitetul sindi­catului și conducerea secției i-au în­mânat comunistului Ilie Ion fanionul de cucător fruntaș in producție. ÎOOOOOO? Președintele Indoneziei dr. Sukarno II A ^ ■ ■­I­V a sosit in Capitala Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Ca­pitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este în­soțit de miniștri și alte persoane o­­ficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care că­lătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție ro­­mânești, și-a făcut apariția deasu­pra aeroportul­ui Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe ae­roport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Con­siliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scri­să în limbile indoneziana și romi­na urarea: „Trăiască prietenia în­tre poporul indonezian și poporul român!". In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeropovt se aflau tova­rășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Stat R.P. Româno, Ion Gheorghe Mau­as­ter, președintele Consiliului de Mi­niștrii al R. P. Româno, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voi­­tec și Avram Bunaciu, vicepre­ședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Să­­lăjan,­­ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Aface­rilor Externe și alte persoane ofi­ciale. Au fost de față Sukrisno, amba­sadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, Dremim si Pavel Si­­lard, ambasadorul R.P. Romano la Di­akarta. In aplauzele celor prezenți, înal­tul oaspete a fost întîmpinat la co­­borîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Su­karno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare a­­liniate pe aeroport a prezentat ra­portul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, împre­ună cu tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale veni­te în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoa­re. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele ca­re îl însoțesc, oferindu-le flori Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de ma­șini, însoțită de o escortă de moto­­cicliști, s-a îndreptat spre reședin­ța rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au sa­lutat pe președintele Indoneziei. (Agerpres) . Miercuri după-amiază președin­tele Indoneziei, dr. Sukarno, îm­preună cu persoanele oficiale indo­neziene care îl însoțesc, au făcut o vizită prin București. înaltul oaspete a fost însoțit de tovarășii Avram Bunaciu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat al R. P. Române, Ilie Murgulescu, ministrul Invățămîntului și Culturii, Aurel Mălnășan, adjunct al minis­trului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, președintele Comitetului de Stat pentru construcții, arhitec­tură și sistematizare, Vasile Lixan­­dru, vicepreședinte al Sfatului Popular al Capitalei și alte persoa­ne oficiale. De asemenea oaspeții au fost în­soțiți de Sukrisno, ambasadorul In­doneziei la București și Pavel Si­­lard, ambasadorul R. P. Româno la Djakarta. După o plimbare prin noul car­tier Floreasca, dr. Sukarno împreu­nă cu persoanele care îl însoțesc au vizitat sala Palatului R. P. Ro­mâno. Arh. D. Farb, directorul In­stitutului „Proiect“ — București a dat oaspeților explicații despre ar­hitectura sălii și a prezentat insta­lațiile cu care este înzestrată. In continuare oaspeții au vizitat sala de concerte a radioteleviziunii și clădirea Consiliului de Miniștri. In cursul vizitei președintele Indone­ziei s-a interesat îndeaproape de arhitectura construcțiilor. Dr. Sukamno și persoanele care îl însoțesc au fost salutați călduros de numeroși bucureșteni. (Agerpres) CU TOATE FORȚELE la întreținerea culturilor Pe primul plan — calitatea în numeroasele scrisori sosite la redacție, in care se vorbește despre întreținerea culturilor prășitoare, cores­pondenții voluntari arată că principalul obiectiv al în­trecerii socialiste în care sunt antrenați mecanizatorii și colectiviștii este calitatea prașitului. Aceasta înseamnă executarea lucrării la timp, distrugerea completă a bu­ruienilor, o densitate normală de plante la hectar etc. La gospodăria colectivă din Cocargea, raionul Adam­clisi, ne scrie tov. CHIREA NICOLAE, prima prașilă la porumb s-a terminat pe întreaga suprafață de 360 hec­tare, în prezent, executîndu-se prașila a ll-a la floarea­­soarelui. Printre colectiviștii care au terminat primii prașila I la porumb și prașila a ll-a la floarea-soarelui, sînt : Gh. Mînea, Zoița C. Lică, Lica M. Stoica, Vasilica V. Lazăr și alții. Tovarășa COMAN ACELA arată în scrisoarea trimisă redacției că întrecerea pentru calitatea bună a prășitu­­­lui și executarea acestei lucrări în timpul optim la gos­podăria colectivă din Pecineaga, raionul Negru Vodă, a fost cîștigată de brigada de cîmp condusă de Zaman Ion. Atît la porumb și floarea-soarelui cit și la celelalte culturi - fasole, năut și sfeclă, colectiviștii din această brigadă au lucrat cu multă atenție, pentru a asigura plantelor condiții cit mai bune de dezvoltare și a obține astfel sporuri mari de recoltă. La gospodăria colectivă din Petroșani, raionul Adam­clisi­­ ne scrie tov. UNGUREANU P.­­ pînă în prezent, în fruntea întrecerii, se află brigada de cîmp nr. 4, care a terminat de prășit 232 hectare cu porumb pentru boabe și siloz, floarea-soarelui și fasolea și a executat această lucrare și pe o suprafață de 34 hectare la gos­podăria agricolă de stat din Cocargea. Femeile din gospodăria colectivă „I. L. Caragiale“ din Macin participă zi de zi la întreținerea culturilor. Ele fac lucrări de bună calitate, străduindu-se să fie primele pe gospodărie în această privință. De altfel, după cum reiese din scrisoarea trimisă redacției de tov. VASILE ȘTEFAN, echipa de femei din cadrul brigăzii I este fruntașă pe gospodărie, executând la timp și de bună calitate toate lucrările. Paralel cu executarea lucrărilor de întreținere la po­rumb și floarea-soarelui, colectiviștii muncesc în grădina de legume, în livadă și în vie. La gospodăria colectivă din Slava Cercheza, raionul Istria, s-a executat prășitul in vie și stropitul împotriva manei. Corespondentul nos­tru N. ȘIROCA ne informează că Nistor Larion, Dementei Gavrilă, And­ie Anfim și alți colectiviști muncesc cu multă însuflețire la întreținerea viei. IN F­OTO . Comunistul Casapu Cristu tractorist, organizatorul grupei de partid nr. 4 din S. M. T. Castelu­­ citește tovarășilor săi de muncă într-o pauză articole din foaia volantă sosită de curînd. La Brigadă a sosit foaia volantă. De fiecare dată ea este citită cu multă atenție de tractoriști. In raionul Macin, mai multă atente îngrijirii culturilor Folosind perioadă, conducere zilele bune din această majoritatea consiliilor de ale gospodăriilor agricole colective din raionul Macin, sub în­drumarea organizațiilor de partid, au mobilizat toate forțele la executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, în vederea obținerii de producții sporite la hectar. Rezultate bune a obținut, până la data de 25 mai, G.A.C. Carcasiu, care a executat prima prașilă pe întreaga suprafață de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și porumb-boabe și pe 60 la sută din suprafața de porumb­­siloz. De asemenea, G.A.C. Pecineaga a executat prasilele I si a ll-a pe cele 300 ha cu floarea-soarelui, 100 ha cu sfeclă de zahăr și 40 ha cu cartofi­, prima prașilă pe întreaga suprafață de porumb-siloz de 217 ha, iar la porumb-boabe, s-a aplicat prima pra­­șilă pe 911 ha, din cele 1.000 ha în­­sămînțate cu această cultură. Exemplele amintite ne arată că deși au fost multe ploi în această pe­rioadă, dacă se folosea orice zi bună de lucru fiecare ceas, îngrijirea cul­turilor, pe raion, ajungea la un pro­cent de peste 90 la sută la porumbul­­boabe, nu numai 73 la sută cit a fost la data de 30 mai, și numai 63 'a sută la porumb-siloz. La gospodăriile colective din Pisica și „23 August“, nu s-a terminat pra­șila 1 nici la floarea-soarelui, iar pe raion, prașila a 1l-a la floarea-soare­lui nu s-a realizat decit în procent de 16 la sută. Aceasta înseamnă că nu a existat suficientă preocupare pen­tru mobilizarea tuturor colectiviștilor la executarea prașilei, pentru folosirea timpului prielnic la executarea acestei lucrări. Unele gospodării agricole colective, în loc să folosească prașila manuală numai pe rînd, iar între rînduri, pe terenurile mecanizabile, să se facă mecanic cu forțele S.M.T.-ului, imediat ce timpul permite lucrul cu tractorul sau cu prășttoarea tractată de animale (pe terenul nemecanizabil), au aplicat prașila manuală și între rînduri, fă­­cînd astfel ca această lucrare să meargă într-un ritm prea lent și tot­odată să se mărească exagerat nu­mărul de zile-muncă. Astfel, la gospodăria colectivă din Jijila, din suprafața de 632 ha cu po­rumb-boabe, nu s-a aplicat prașila­r decît pe 395 ha. Toată suprafața este însă perfect plană, semănatul făcut la distanța de 1 m între rînduri per­­mițînd prășitul mecanic în foarte bune condiții. Totuși, nu s-a prășit mecanic nici un hectar, finind seama că la prășitul unui hectar cu porumb numai manual pe rînd și între rînduri este nevoie de 8 oameni, iar la un ha prășit manual pe rînd de numai 4 oameni, înseamnă că la G.A.C. Jijila, la această dată, prașila I ar fi fost terminată pe întreaga suprafață de porumb-boabe și siloz și s-ar fi în­ceput și prașila a ll-a la floarea-soare­lui, unde nu s-a prășit nici un hectar pînă în prezent. De asemenea, dacă ar fi prășit mecanic, cu mijloacele S.M.T.-ului, cele 395 ha cu porumb (și prașila manuală numai pe rînduri), G.A.C. Jijila ar fi făcut o economie de cel puțin 2.000 de zile-muncă și ar fi dat pentru munci S.M.T. numai cantitatea de 4.400 kg de porumb­­boabe, în afară de faptul că prașila s-ar fi făcut la timp și s-ar fi putut obține o producție de porumb-boabe mai mare la hectar. Acest aspect, aplicarea prașilei ma­nuale și între rînduri, îl găsim și la G.A.C. Luncavița și în alte gospodării din raionul Măcin, unde există ten­dința de a se folosi cît mai puțin pra­șila mecanică. (Continuare în pag. a IlI-a) La transportul peștelui Harnicii marinari ai întreprinderii de in­dustrializare și desfa­cere a peștelui Tulcea desfășoară din în aceste zile o­­ muncă spornică pentru a asi­gura transportul timp și în bune con­tn­diții al peștelui, de la cherhanalele din del­tă la întreprindere. In întrecerea socialistă, succese frumoase a ob­ținut echipajul barca­zului cu motor „Peri­­prava“, care în luna mai și-a depășit pla­nul cu 86 la sută, e­­conomisind în același timp și 800 kg de mo­torină. Cu multă rîvnă au muncit în această perioadă comuniștii Alexe Vasile și Hal­­chin Feodor. Și bar­cazul „Uzlina", con­dus de Constantinov Nicolae, a obținut suc­cese importante. El și-a depășit planul cu 10 la sută, economi­sind în același timp 700 kg de motorină. ȚUȚUIANU MARIOARA, postul de corespon­denți de la I.I.D.P. Tulcea Dineu în cinstea președintelui Sukarno Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romins, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit miercuri seara, la Pala­tul R. P. Române, un dineu în cinstea președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniștri și alte per­soane oficiale indoneziene care înso­țesc pe președintele Indoneziei in vi­zita pe care o face în țara noastră. Au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mă­nescu, ministrul Afacerilor Externe, mi­niștri și alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București, precum și Pavel Silard, am­basadorul R. P. Romîne la Djakarta. In timpul dineului președintele Con­siliului de Stat al R. P. Române, Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfășurat într-o atmos­feră cordială. =WWV= 'Du­tidzLt he Liu Qii LuL­ g r'mimmimmmin­ Să fi visat oare cineva din Pe- 5­troșani, cu un deceniu în urmă,­­ cînd oamenii duceau de unul sin­­g­­ur,'lupta cu pămîntul, sec și pie- 5­tros, cînd fondul zootehnic al­­ comunei se reducea la cîteva su­­­­te de oi și cam tot pe­­ atîtea ca­­g­ere, cîteva perechi de boi de­­ muncă, și cîțiva măgari, că va­r veni o vreme cînd se vor crește, g aici, la ei, vaci „ Pintzgau și Roșii “ de stepă, oi Me­­s­rinos, porci Lan­­g drace și gîște­g de Novgorod P E g foarte puțin pro­­­­babil. Visele nu o încolțesc decît o­­ dată cu apariția g premiselor împli­­n ?urii lor. Și baza g materială a unor g­azare vise s-a­u clădit ceva mai­­ tîrziu, o dată cu g dispariția haturilor și înființarea g gospodăriei colective, o dată cu g apariția biruitoare a K.D.-urilor, E atunci cînd strădania stingheră­­ s-a contopit în efortul unanim al g g colectiviștilor. In primii ani de existență a g gospodăriei colective, sectorul g zootehnic n-a crescut prea mult.­­ Oamenii, antrenați într-o veșni­­ci­că răfuială cu pămîntul, pe care­­ nu-l biruiseră niciodată cu plu­­g­gul tras de junei costelivi, se re­st­ranșau acum cu ajutorul tractoru­­­­lui, al superfosfatului al științei g­agrotehnice aplicate. Și-au dat­­ seama de veniturile însemnate pe­­ care le-ar putea obține din creș­­­­terea animalelor, atunci cînd lup­­­­ta pentru a obține de pe ogoa­­­­rele lor mai multă pîine. mai­­ mult zahăr și-a pierdut din dezlăn­­g­­uirea începutului, cîștigind în­­ schimb o organizare mai judici­os­oasă, o siguranță mai calmă și 5 mai deplină. g Dezvoltarea sectorului zooteH­­g­nie a început cu ramura care ar g vea cit de cit tradiție — oile. Au­­ urmat apoi vacile și porcii și în­­ ultima fază, păsările. Gospodă­­­­ria, care pînă atunci avusese uri­i aspect unilateral — cultura cerea­­­­lelor și a plantelor industriale„• E a devenit o producătoare curentă­­ de bunuri animaliere: lapte, car­­­­ne și lună.­­ An de an, o dată cu sporirea­­ efectivelor, cu extinderea supra­­­­fețelor destinate unor culturi fu­­­­rajere productive și consistente,­­ cu asigurarea unor adăposturi­­ corespunzătoare, a sporit și pro­­­­ductivitatea animalelor, ceea ce­­ a determinat creșterea veniturilor­­ realizate în acest sector. In pre­­­­zent, în gospodăria colectivă din­­ Petroșani, în satul în care vaca­­ era aproape necunoscută, sunt­­­ crescute în condiții optime 164 l de taurine, dintre care 108 vaci­­ din rase de mare productivitate:­­ Pintzgau, Switz și Roșie de ste­­pă, a căror producție se află în plină creștere (de la 1.400 l pe cap de vacă furajată, în 1960, la 1.700 l planificați în 1961). Mai veche decît prima, ferma a­ llillllllllllllllllllliili vinelor a ajuns în acest an șiîi cuprindă 4.000 de oi spânei și o țigăî, în plin proces de melino­­g­zare, de la care se va obține în­­ acest an (conform planificării) , cite 2.500 kg de lună semifinăȘ și cite­ 38 l de lapte. O dezvoltare similară au cunos­­­­cut și fermele de porci și păsări: g gospodăria va crește în acest an g 850 de porci, din g care va livra g statului 450, pre­­­­cum și 11.000 g de găini și 3.200 g de gîște. Rădă­­­­­ina acestei dez­­­­voltări a zooteh­­g­­iei stă în înțele­­­ger­ea de colectiviștii către g din E Petroșani, îndru­­g­mați în permă­­­ nență de către or­­g­­anizația de par­ S economice a tid, a importan­ g acestui sector,­­ De aici și grija lor pentru asi­g­­urarea unor condiții de furajare. E adăpostire și îngrijire cît mai­­ bune. Descoperirea adevăratelor iz­­­­voare de venituri pe care le poa­­­­te aduce creșterea animalelor a­u determinat crearea tuturor con­­­­dițiilor amintite. Cele 90 ha de jjlj secară furajeră, 124 ha de po­­­­rumb-siloz, 127 ha de borceag- g fîn, însemnate suprafețe cultiva­­­­te cu iarbă de Sudan și porumb - siloz în cultură dublă, grajduri­­­­le noi, saivanele, maternitățile, g halele de ouat și puternițele, sunt­­ o expresie directă a acestei în­­­­ț­elegeri. Și, paralel cu asigurarea bazei­­ materiale propriu-zise, a crescut­­ nivelul calificării profesionale a­­ crescătorilor de vaci, oi, porci și­­ păsări, însușirea de către toți lu­­g crătorii sectorului zootehnic a me­­­­todelor noi și ef­iciente in mun­­­­­că: Se detașează, pînă în prezent, g în întrecerea pentru respectarea­­ tuturor normelor științifice de fu­­­­rajere și îngrijire, pentru aplica­­­­rea metodelor noi, științifice, me­­­nite să ducă la creșterea produc i­­tivității animalelor, comunistul E Ștefan Boancă și Ștefan Samoira.­Z­mulgători, care obțin zilnic de­­ la vacile îngrijite de ei un spor­t de 1,5-2 litri de lapte pe cap de o vacă mulsă, comunistul Constan­­­­tin Marinescu și Ch­eorghe Tușa, g șefi de ferme la ovine, prin gri­­g­­a cărora mortalitățile la fătările g din acest an au fost reduse la­­ 0,002 la sută, crescătoarea de­­ păsări Alexandrina Giuglea, in­g al cărei lot de pui nu s-a înre­­­­gistrat nici o mortalitate, Victo­­­­ria Nedelea, care îngrijește sin­­g­­ură de cele 3.200 de gîște, ob-­g finind rezultate remarcabile.­­ Și desigur, rezultatele din a­­q­cest an, în sectorul zootehnic, nu­­ reprezintă decît începutul. O­­ primă treaptă în întrecerea pen­­t­­ru făurirea belșugului,, pentru a continua înflorire­a gospodăriei­­ colective din satul în care altă- g­­ată nu reținea atenția nimic, g N. r­, I­ței umiummmm­imimimimmmmin?

Next