Dobrogea Nouă, iunie 1961 (Anul 14, nr. 3989-4014)
1961-06-01 / nr. 3989
> A A Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 3989 Joi 1 Iunie 1961 4 pagini 20 bani 1 Iunie— Ziua internațională a copilului Dacă este adevărat că cel mai frumos cuvînt din lume este cuvîntul mamă, nu mai puțin adevărat este faptul că ceea ce dă măreția mamei, este copilul. Dacă ar fi numai să socotim aită varietate, aită bogăție de cuvinte are limba pentru a exprima dragostea față de copil, am găsi o gamă nesfîrșită de expresii, care arată cum de-a lungul timpurilor, poeți și părinți s-au străduit să-și exprime dragostea pentru copil. Și dacă dintotdeauna, sentimentul acesta era firesc oricărui părinte, astăzi, în patria noastră, dragostea pentru copil a devenit una din cele mai însemnate preocupări ale Partidului Muncitoresc Român, ale colectivității, ale întregului nostru popor. Ocrotirea mamei și a copilului a devenit la noi o problemă de stat. Guvernul alocă fonduri importante pentru creșe, cămine, case de naștere și maternități, iar la sate, s-au creat grădinițe sezoniere. Astăzi, femeile nasc sub supraveghere medicală, în condiții din cele mai bune. Dacă înainte vreme abea găseai un medic la zeci de sate, astăzi, prin mărirea considerabilă a numărului de medici, se asigură asistența medicală și apărarea sănătății populației. Astfel, numai numărul medicilor pediatri a crescut pe întreaga țară, de la 347 în 1945, la 2.200, în 1950. In regiunea noastră, unde în trecut lipsea aproape total ocrotirea sănătății, astăzi, sunt 570 de medici și funcționează 73 de case de naștere. Datorită grijii părintești manifestate de partidul și guvernul nostru pentru ocrotirea mamei și a copilului, funcționează în regiunea noastră două spitale de copii, 7 secții de specialitate, 10 staționare de copii etc. Statul nostru democrat-popular vine în ajutorul familiei pentru creșterea și educarea copiilor, prin alocația de stat pentru copii, prin crearea celor mai bune condiții de învățătură și cultură. Semnificativ este faptul că, în anul acesta, a fost prevăzută în bugetul țării noastre, pentru plata alocației de stat pentru copii și a ajutorului familial de stat, suma de 1,8 miliarde lei. In regiunea noastră, sute și sute de mame s-au bucurat de acest ajutor. Numai în anul 1960, peste 6.670 de familii au primit 3.335.000 lei, drept ajutor familial de stat. Respectînd și prețuind munca modestă și plină de abnegație a mamei, statul a răsplătit mii de mame cu titluri și medalii. Peste 4.000 de femei din regiunea Dobrogea au fost distinse cu ordine și medalii pentru merite obținute în producție sau în domeniul creșterii și ocrotirii copiilor, dovedindu-se stima și respectul de care se bucură femeia în patria noastră. ] O deosebită atenție a acordat și acordă statul nostru democrat-popular educării copiilor. In acest scop, au fost create o serie de instituții cultural-educative. In regiunea noastră, funcționează 5 case ale pionierilor, unde tinerele vlăstare își dezvoltă aptitudinile, petrec zile minunate. In trecut, singurele locuri de joacă ale copiilor oamenilor muncii erau maidanele infectate de gunoaie și ulițele. Pentru colectivistele din regiunea noastră, s-au creat condiții minunate, in vederea participării lor la muncă. In cele 319 grădinițe sezoniere, copiii primesc hrană substanțială, și se pun la dispoziție săli, dormitoare, cadre didactice care le dau o educație sănătoasă, în anii regimului democrat-popular, prin grija partidului și guvernului, învățămîntul de toate gradele a căpătat o deosebită dezvoltare. In bugetul din anul acesta este prevăzută — pentru cheltuielile necesare învățămîntului — suma de 4,1 miliarde lei. Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la gratuitatea manualelor pentru toți elevii din clasele I—VII inclusiv este o dovadă în plus a grijii privind crearea de condiții din ce în ce mai bune pentru copiii celor ce muncesc. Prin procesul de învățămînt, se urmărește nu numai înarmarea tinerei generații cu cunoștințe teoretice și practice, ci și educarea acesteia în spiritul devotamentului față de partid și de patria socialistă, în spiritul dragostei de muncă, ca cetățeni curajoși și cinstiți, harnici constructori ai societății socialiste, apărători consecvenți ai păcii. Părinții și școala trebuie să dezvolte dragostea și devotamentul nemărginit pentru poporul muncitor și cuceririle sale revoluționare, pentru Partidul Muncitoresc Român, continuatorul Celor mai glorioase tradiții de luptă ale poporului muncitor. Grija asigurării unei vieți luminoase și îmbelșugate pentru copii este caracteristică tuturor țărilor din lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru care copiii reprezintă viitorul de aur. Astăzi, în țara noastră, ca și în lumea întreagă, Ziua internațională a copilului se sărbătorește în condiții de luptă împotriva cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea dezarmării, pentru coexistență pașnică. Sărbătorind ziua de 1 Iunie - Ziua internațională a copilului, să muncim cu avînt sporit, pentru a contribui la îndeplinirea sarcinilor puse de partid și guvern, pentru desăvîrșirea construcției socialismului și apărarea păcii. Să depunem toate eforturile pentru a crea generației care se ridică o copilărie plină de bucurii, cu perspective de viitor tot mai luminoase. Copiii noștri, copiii lumii întregi au nevoie de pace, pentru o viață cu adevărat frumoasă și îmbelșugată. De la Medgidia, corespondentul nostru, RADU ION ne-a trimis unele vești în legătură cu succesele în muncă ale cimentiștilor. întrecerea morarilor continuă Alături de celelalte echipe de muncitori de la Fabrica de ciment din Medgidia, în plină și avîntată întrecere socialistă, se află și colectivul secției nori brute, care pe zi ce trece își înscrie la activul său noi și importante succese. In 22 de zile din luna mai, de pildă, morarii de aici și-au depășit sarcinile de plan cu 2 la sută, realizînd în același timp un procent de apă în pastă de numai 35 la sută, ceea ce înseamnă că au asigurat acestui semiprodus o calitate superioară. Pe primul loc în întrecere, se află brigada condusă de comunistul Mudin Amet, care a realizat un indice intensiv mediu de folosire a morilor de 29 de tone/oră (față de 28,5 ori era planificat). Cei mai harnici oameni din brigadă, sunt morarii Moise Nicolae și Biru Ștefan, ca și lăcătușul Oprica Radu. Fruntașul secției In ultimele luni, in secția cuptoare, se desfășoară o însuflețită întrecere pe profesie, pentru cucerirea titlului de cel mai bun cucător. Toți muncitorii au căutat în această perioadă să-și însușească mai bine tainele meseriei, să obțină în producție - în tura în care sunt de serviciu — parametri tehnologici superiori. Aprecierile unanime ale colectivului secției, cînd a fost vorba să se desemneze cel mai bun dintre cei buni, s-au oprit asupra comunistului Ilie Ion, care, datorită conștiinciozității cu care lucrează și pregătirii superioare pe care o are, a reușit sa obțină cele mai frumoas rezultate în muncă. El reușește să-și depășească planul de producție zilnic cu cel puțin 3 la sută și, printr-o bună alimentare a cuptorului de clincher și prin menținerea constantă a temperaturii, să realizeze o economie de 2 kg de combustibil la tona de clincher. Pentru rezultatele obținute în întrecere, comitetul sindicatului și conducerea secției i-au înmânat comunistului Ilie Ion fanionul de cucător fruntaș in producție. ÎOOOOOO? Președintele Indoneziei dr. Sukarno II A ^ ■ ■IV a sosit in Capitala Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție românești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romina urarea: „Trăiască prietenia între poporul indonezian și poporul român!". In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeropovt se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat R.P. Româno, Ion Gheorghe Mauaster, președintele Consiliului de Miniștrii al R. P. Româno, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan,ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, Dremim si Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romano la Diakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pe președintele Indoneziei. (Agerpres) . Miercuri după-amiază președintele Indoneziei, dr. Sukarno, împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoțesc, au făcut o vizită prin București. înaltul oaspete a fost însoțit de tovarășii Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat al R. P. Române, Ilie Murgulescu, ministrul Invățămîntului și Culturii, Aurel Mălnășan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, președintele Comitetului de Stat pentru construcții, arhitectură și sistematizare, Vasile Lixandru, vicepreședinte al Sfatului Popular al Capitalei și alte persoane oficiale. De asemenea oaspeții au fost însoțiți de Sukrisno, ambasadorul Indoneziei la București și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Româno la Djakarta. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukarno împreună cu persoanele care îl însoțesc au vizitat sala Palatului R. P. Româno. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Proiect“ — București a dat oaspeților explicații despre arhitectura sălii și a prezentat instalațiile cu care este înzestrată. In continuare oaspeții au vizitat sala de concerte a radioteleviziunii și clădirea Consiliului de Miniștri. In cursul vizitei președintele Indoneziei s-a interesat îndeaproape de arhitectura construcțiilor. Dr. Sukamno și persoanele care îl însoțesc au fost salutați călduros de numeroși bucureșteni. (Agerpres) CU TOATE FORȚELE la întreținerea culturilor Pe primul plan — calitatea în numeroasele scrisori sosite la redacție, in care se vorbește despre întreținerea culturilor prășitoare, corespondenții voluntari arată că principalul obiectiv al întrecerii socialiste în care sunt antrenați mecanizatorii și colectiviștii este calitatea prașitului. Aceasta înseamnă executarea lucrării la timp, distrugerea completă a buruienilor, o densitate normală de plante la hectar etc. La gospodăria colectivă din Cocargea, raionul Adamclisi, ne scrie tov. CHIREA NICOLAE, prima prașilă la porumb s-a terminat pe întreaga suprafață de 360 hectare, în prezent, executîndu-se prașila a ll-a la floareasoarelui. Printre colectiviștii care au terminat primii prașila I la porumb și prașila a ll-a la floarea-soarelui, sînt : Gh. Mînea, Zoița C. Lică, Lica M. Stoica, Vasilica V. Lazăr și alții. Tovarășa COMAN ACELA arată în scrisoarea trimisă redacției că întrecerea pentru calitatea bună a prășitului și executarea acestei lucrări în timpul optim la gospodăria colectivă din Pecineaga, raionul Negru Vodă, a fost cîștigată de brigada de cîmp condusă de Zaman Ion. Atît la porumb și floarea-soarelui cit și la celelalte culturi - fasole, năut și sfeclă, colectiviștii din această brigadă au lucrat cu multă atenție, pentru a asigura plantelor condiții cit mai bune de dezvoltare și a obține astfel sporuri mari de recoltă. La gospodăria colectivă din Petroșani, raionul Adamclisi ne scrie tov. UNGUREANU P. pînă în prezent, în fruntea întrecerii, se află brigada de cîmp nr. 4, care a terminat de prășit 232 hectare cu porumb pentru boabe și siloz, floarea-soarelui și fasolea și a executat această lucrare și pe o suprafață de 34 hectare la gospodăria agricolă de stat din Cocargea. Femeile din gospodăria colectivă „I. L. Caragiale“ din Macin participă zi de zi la întreținerea culturilor. Ele fac lucrări de bună calitate, străduindu-se să fie primele pe gospodărie în această privință. De altfel, după cum reiese din scrisoarea trimisă redacției de tov. VASILE ȘTEFAN, echipa de femei din cadrul brigăzii I este fruntașă pe gospodărie, executând la timp și de bună calitate toate lucrările. Paralel cu executarea lucrărilor de întreținere la porumb și floarea-soarelui, colectiviștii muncesc în grădina de legume, în livadă și în vie. La gospodăria colectivă din Slava Cercheza, raionul Istria, s-a executat prășitul in vie și stropitul împotriva manei. Corespondentul nostru N. ȘIROCA ne informează că Nistor Larion, Dementei Gavrilă, Andie Anfim și alți colectiviști muncesc cu multă însuflețire la întreținerea viei. IN FOTO . Comunistul Casapu Cristu tractorist, organizatorul grupei de partid nr. 4 din S. M. T. Castelu citește tovarășilor săi de muncă într-o pauză articole din foaia volantă sosită de curînd. La Brigadă a sosit foaia volantă. De fiecare dată ea este citită cu multă atenție de tractoriști. In raionul Macin, mai multă atente îngrijirii culturilor Folosind perioadă, conducere zilele bune din această majoritatea consiliilor de ale gospodăriilor agricole colective din raionul Macin, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au mobilizat toate forțele la executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, în vederea obținerii de producții sporite la hectar. Rezultate bune a obținut, până la data de 25 mai, G.A.C. Carcasiu, care a executat prima prașilă pe întreaga suprafață de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și porumb-boabe și pe 60 la sută din suprafața de porumbsiloz. De asemenea, G.A.C. Pecineaga a executat prasilele I si a ll-a pe cele 300 ha cu floarea-soarelui, 100 ha cu sfeclă de zahăr și 40 ha cu cartofi, prima prașilă pe întreaga suprafață de porumb-siloz de 217 ha, iar la porumb-boabe, s-a aplicat prima prașilă pe 911 ha, din cele 1.000 ha însămînțate cu această cultură. Exemplele amintite ne arată că deși au fost multe ploi în această perioadă, dacă se folosea orice zi bună de lucru fiecare ceas, îngrijirea culturilor, pe raion, ajungea la un procent de peste 90 la sută la porumbulboabe, nu numai 73 la sută cit a fost la data de 30 mai, și numai 63 'a sută la porumb-siloz. La gospodăriile colective din Pisica și „23 August“, nu s-a terminat prașila 1 nici la floarea-soarelui, iar pe raion, prașila a 1l-a la floarea-soarelui nu s-a realizat decit în procent de 16 la sută. Aceasta înseamnă că nu a existat suficientă preocupare pentru mobilizarea tuturor colectiviștilor la executarea prașilei, pentru folosirea timpului prielnic la executarea acestei lucrări. Unele gospodării agricole colective, în loc să folosească prașila manuală numai pe rînd, iar între rînduri, pe terenurile mecanizabile, să se facă mecanic cu forțele S.M.T.-ului, imediat ce timpul permite lucrul cu tractorul sau cu prășttoarea tractată de animale (pe terenul nemecanizabil), au aplicat prașila manuală și între rînduri, făcînd astfel ca această lucrare să meargă într-un ritm prea lent și totodată să se mărească exagerat numărul de zile-muncă. Astfel, la gospodăria colectivă din Jijila, din suprafața de 632 ha cu porumb-boabe, nu s-a aplicat prașilar decît pe 395 ha. Toată suprafața este însă perfect plană, semănatul făcut la distanța de 1 m între rînduri permițînd prășitul mecanic în foarte bune condiții. Totuși, nu s-a prășit mecanic nici un hectar, finind seama că la prășitul unui hectar cu porumb numai manual pe rînd și între rînduri este nevoie de 8 oameni, iar la un ha prășit manual pe rînd de numai 4 oameni, înseamnă că la G.A.C. Jijila, la această dată, prașila I ar fi fost terminată pe întreaga suprafață de porumb-boabe și siloz și s-ar fi început și prașila a ll-a la floarea-soarelui, unde nu s-a prășit nici un hectar pînă în prezent. De asemenea, dacă ar fi prășit mecanic, cu mijloacele S.M.T.-ului, cele 395 ha cu porumb (și prașila manuală numai pe rînduri), G.A.C. Jijila ar fi făcut o economie de cel puțin 2.000 de zile-muncă și ar fi dat pentru munci S.M.T. numai cantitatea de 4.400 kg de porumbboabe, în afară de faptul că prașila s-ar fi făcut la timp și s-ar fi putut obține o producție de porumb-boabe mai mare la hectar. Acest aspect, aplicarea prașilei manuale și între rînduri, îl găsim și la G.A.C. Luncavița și în alte gospodării din raionul Măcin, unde există tendința de a se folosi cît mai puțin prașila mecanică. (Continuare în pag. a IlI-a) La transportul peștelui Harnicii marinari ai întreprinderii de industrializare și desfacere a peștelui Tulcea desfășoară din în aceste zile o muncă spornică pentru a asigura transportul timp și în bune contndiții al peștelui, de la cherhanalele din deltă la întreprindere. In întrecerea socialistă, succese frumoase a obținut echipajul barcazului cu motor „Periprava“, care în luna mai și-a depășit planul cu 86 la sută, economisind în același timp și 800 kg de motorină. Cu multă rîvnă au muncit în această perioadă comuniștii Alexe Vasile și Halchin Feodor. Și barcazul „Uzlina", condus de Constantinov Nicolae, a obținut succese importante. El și-a depășit planul cu 10 la sută, economisind în același timp 700 kg de motorină. ȚUȚUIANU MARIOARA, postul de corespondenți de la I.I.D.P. Tulcea Dineu în cinstea președintelui Sukarno Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romins, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit miercuri seara, la Palatul R. P. Române, un dineu în cinstea președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniștri și alte persoane oficiale indoneziene care însoțesc pe președintele Indoneziei in vizita pe care o face în țara noastră. Au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, miniștri și alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romîne la Djakarta. In timpul dineului președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. =WWV= 'DutidzLt he Liu Qii LuL g r'mimmimmmin Să fi visat oare cineva din Pe- 5troșani, cu un deceniu în urmă, cînd oamenii duceau de unul singur,'lupta cu pămîntul, sec și pie- 5tros, cînd fondul zootehnic al comunei se reducea la cîteva sute de oi și cam tot pe atîtea cagere, cîteva perechi de boi de muncă, și cîțiva măgari, că var veni o vreme cînd se vor crește, g aici, la ei, vaci „ Pintzgau și Roșii “ de stepă, oi Mesrinos, porci Lang drace și gîșteg de Novgorod P E g foarte puțin probabil. Visele nu o încolțesc decît o dată cu apariția g premiselor împlin ?urii lor. Și baza g materială a unor gazare vise s-au clădit ceva mai tîrziu, o dată cu g dispariția haturilor și înființarea g gospodăriei colective, o dată cu g apariția biruitoare a K.D.-urilor, E atunci cînd strădania stingheră s-a contopit în efortul unanim al g g colectiviștilor. In primii ani de existență a g gospodăriei colective, sectorul g zootehnic n-a crescut prea mult. Oamenii, antrenați într-o veșnicică răfuială cu pămîntul, pe care nu-l biruiseră niciodată cu pluggul tras de junei costelivi, se restranșau acum cu ajutorul tractorului, al superfosfatului al științei gagrotehnice aplicate. Și-au dat seama de veniturile însemnate pe care le-ar putea obține din creșterea animalelor, atunci cînd lupta pentru a obține de pe ogoarele lor mai multă pîine. mai mult zahăr și-a pierdut din dezlănguirea începutului, cîștigind în schimb o organizare mai judiciosoasă, o siguranță mai calmă și 5 mai deplină. g Dezvoltarea sectorului zooteHgnie a început cu ramura care ar g vea cit de cit tradiție — oile. Au urmat apoi vacile și porcii și în ultima fază, păsările. Gospodăria, care pînă atunci avusese urii aspect unilateral — cultura cerealelor și a plantelor industriale„• E a devenit o producătoare curentă de bunuri animaliere: lapte, carne și lună. An de an, o dată cu sporirea efectivelor, cu extinderea suprafețelor destinate unor culturi furajere productive și consistente, cu asigurarea unor adăposturi corespunzătoare, a sporit și productivitatea animalelor, ceea ce a determinat creșterea veniturilor realizate în acest sector. In prezent, în gospodăria colectivă din Petroșani, în satul în care vaca era aproape necunoscută, sunt crescute în condiții optime 164 l de taurine, dintre care 108 vaci din rase de mare productivitate: Pintzgau, Switz și Roșie de stepă, a căror producție se află în plină creștere (de la 1.400 l pe cap de vacă furajată, în 1960, la 1.700 l planificați în 1961). Mai veche decît prima, ferma a llillllllllllllllllllliili vinelor a ajuns în acest an șiîi cuprindă 4.000 de oi spânei și o țigăî, în plin proces de melinogzare, de la care se va obține în acest an (conform planificării) , cite 2.500 kg de lună semifinăȘ și cite 38 l de lapte. O dezvoltare similară au cunoscut și fermele de porci și păsări: g gospodăria va crește în acest an g 850 de porci, din g care va livra g statului 450, precum și 11.000 g de găini și 3.200 g de gîște. Rădăina acestei dezvoltări a zootehgiei stă în înțelegerea de colectiviștii către g din E Petroșani, îndrugmați în permă nență de către organizația de par S economice a tid, a importan g acestui sector, De aici și grija lor pentru asigurarea unor condiții de furajare. E adăpostire și îngrijire cît mai bune. Descoperirea adevăratelor izvoare de venituri pe care le poate aduce creșterea animalelor au determinat crearea tuturor condițiilor amintite. Cele 90 ha de jjlj secară furajeră, 124 ha de porumb-siloz, 127 ha de borceag- g fîn, însemnate suprafețe cultivate cu iarbă de Sudan și porumb - siloz în cultură dublă, grajdurile noi, saivanele, maternitățile, g halele de ouat și puternițele, sunt o expresie directă a acestei înțelegeri. Și, paralel cu asigurarea bazei materiale propriu-zise, a crescut nivelul calificării profesionale a crescătorilor de vaci, oi, porci și păsări, însușirea de către toți lug crătorii sectorului zootehnic a metodelor noi și eficiente in muncă: Se detașează, pînă în prezent, g în întrecerea pentru respectarea tuturor normelor științifice de furajere și îngrijire, pentru aplicarea metodelor noi, științifice, menite să ducă la creșterea produc itivității animalelor, comunistul E Ștefan Boancă și Ștefan Samoira.Zmulgători, care obțin zilnic de la vacile îngrijite de ei un sport de 1,5-2 litri de lapte pe cap de o vacă mulsă, comunistul Constantin Marinescu și Cheorghe Tușa, g șefi de ferme la ovine, prin griga cărora mortalitățile la fătările g din acest an au fost reduse la 0,002 la sută, crescătoarea de păsări Alexandrina Giuglea, ing al cărei lot de pui nu s-a înregistrat nici o mortalitate, Victoria Nedelea, care îngrijește singură de cele 3.200 de gîște, ob-g finind rezultate remarcabile. Și desigur, rezultatele din aqcest an, în sectorul zootehnic, nu reprezintă decît începutul. O primă treaptă în întrecerea pentru făurirea belșugului,, pentru a continua înflorirea gospodăriei colective din satul în care altă- gată nu reținea atenția nimic, g N. r, Iței umiummmmimimimimmmmin?