Dobrogea Nouă, noiembrie 1961 (Anul 14, nr. 4119-4144)

1961-11-01 / nr. 4119

Organ al Comitetului regional P. M­. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 4119 Miercuri 1 noiembrie 1961 4 pagini 20 bani Punerea în funcțiune la termen a capacităților de producție, obiectivul muncii organelor noastre Congresul al III-lea a subliniat că cel mai important indicator al pla­nului de investiții este planul de pu­nere în funcțiune. Asupra acestui in­dicator și-au concentrat atenția în anul 1961 și organele Băncii de In­vestiții Constanța, chemate să par­ticipe direct la urmărirea c$1­$five și eficientă a modului de realiza­re a planului pe șantierele de con­strucții. Unul din documentele bancare a­­vute în vedere la stabilirea meto­delor care se vor aplica în anul 1961 pentru atingerea scopului propus — asigurarea realizării la term­en a pla­nului de punere în funcțiune pe șan­tierele mari — a fost contractul de antrepriză, care cuprinde, centralizat și sintetic, toate elementele pe baza cărora se poate urmări respectarea indicatorilor de plan. Aplicind con­secvent metoda urmăririi operative a realizării planului de punere în funcțiune cu ajutorul contr­actelor de antrepriză și al dărilor de seamă statistice lunare, la unitățile Sfatului popular al orașului Constanța, s-au obținut rezultate satisfăcătoare, reu­­șindu­-se ca unele lucrări să fie reali­zate și puse în funcțiune chiar îna­inte de termenul prevăzut în planul de stat. Îm­părindu-se contractarea la timp a lucrărilor de construcții-montaj, s-a obținut la finele trimestrului III/1961 un indice de admitere la fi­nanțare de peste 95 la sută. Pentru obținerea acestor rezultate, trebuie remarcat faptul că, prin conducerea direcției operative a Băncii de In­vestiții Constanța, au fost inițiate șe­dințe la nivelul comitetului execu­tiv al Sfatului­­ popular al orașului Constanța, unde s-au luat măsuri ficace pentru contractarea lucrărilor de construcție prevăzute în planul de investiții. Astfel, s-a reușit să se obțină contractarea și admiterea la finanțare a spațiilor comerciale de la parterul blocurilor de locuințe și a altor lucrări, pentru care con­tractarea era tergiversată din cauza unor divergențe între beneficiari și constructori, f­olosind contractul de antrepriză ca sor mijloc de analiză a asigurării con­dițiilor necesare executării și pu­nerii în funcțiune a capacită­ților din planul de stat, s-a con­statat că unele lucrări din planul Sfatului popular al orașului Constan­ța nu au asigurate fonduri suficien­te, valoarea devizelor pentru capaci­tățile planificate la operativul „ali­mentare cu apă a orașului Constan­ța“, spre exemplu, fiind superioară cu peste 2,5 milioane lei valorii pre­văzute în planul de investiții. In a­­ceastă situație, au mai fost și lu­crările „dispensar medical din car­tierul Coiciu“ și „amenajări la plaja Muncitorul". Banca a sesizat sfatu­lui popular aceste insuficiențe de fonduri, reușindu-se ca prin supli­mentarea planului de investiții să se asigure condiții de executare inte­grală a lucrărilor cuprinse în devize. O condiție principală pentru asi­gurarea respectării planului de stat este și încadrarea termenelor con­tractuale de execuție și de predare a lucrărilor în termenele finale de punere în funcțiune prevăzute în plan. Acest lucru se urmărește cu o deosebită atenție de către organe­le de analiză și control ale băncii, intervenindu-se cu hotărire în toate cazurile nerespectării sarcinilor de plan. La întreprinderea de locuințe și localuri Constanța, spre exemplu, întreprinderea de construcții a pre­văzut un contractul pentru executa­rea blocurilor de locuințe din ora­șul Constanța termenul de 31.XII.1961, pentru toate obiectivele, fără a ține seama de durata normală de exe­cuție prevăzută de ordinul respectiv. Fără a întrerupe finanțarea lucrări­lor, banca a intervenit și a obținut modificarea contractului de execuție, în sensul stabilirii unor termene in­termediare, în concordanța cu preve­derile ordinului. S-a urmărit, de a­­semenea, ca unele lucrări cu ter­mene­­ de punere în funcțiune in tri­mestrele III și IV/1961 să se con­tracteze și să se execute de cotre T.C.E.H. Constanța pînă la deschide­rea sezonului de vară, ca de exem­plu : „reconstrucția centrului Efo­rie", „băile reci de nămol Techir­­ghiol“, „modernizarea drumului Schi­tu—Coslinești“ etc. Prin controalele operative făcute de organele băncii în lunile aprilie, mai și iunie, s-a urmărit in primul rînd dacă șantie­rele au asigurate condiții de lucru, dacă aprovizionarea cu materiale se face ritmic și la timp și dacă forța de muncă existentă este suficientă pentru predarea lucrărilor înainte de termen. Cu această ocazie, s-a mai constatat că pe șantierul de recon­strucție a zonei centrale din Eforie nu se demolaseră încă toate clădi­rile de pe amplasamentele noilor lu­crări, neasigurîndu-se astfel front de lucru continuu. La intervenția băncii, amplasamentele au fost eliberate. O altă greutate pe care o întîmpina șantierul era aprovizionarea cu ma­teriale (profile metalice pentru maga­zine), aceasta fiind înlăturată, de a­­semenea, prin intervenția făcută de bancă la furnizor (I.P.M.C. Constan­ța). Din realizările raportate lunar de titularii de plan, s-a constatat că, la unele lucrări, ritmul de execuție este nesatisfăcător, neasigurîndu-se condiții pentru respectarea termenu­lui din planul de punere în funcțiu­ne. In această situație, s-au progra­mat controale operative pe șantiere, cu care ocazie, s-au depistat cauzele rămînerilor în urmă și s-au luat mă­suri pentru eliminarea acestor cau­ze. Putem cita cazul lucrărilor șco­lii medii de 24 săli de clasă din Constanța, care la 31 mai 1961 se (Continuare în pag. a II-a) PENTRU DECLANȘAREA IN CONDIȚII BUNE A CAMPANIEI DE RECOLTARE A STUFULUI Zilele trecute, secretariatul Comi­tetului regional de partid Dobrogea a analizat stadiul pregătirii campa­niei de recoltare a stufului care va începe în curînd în Delta Dunării. Cu acest prilej, a­­ ieșit în evidență ci, sub conducerea organizațiilor de partid, oamenii muncii din cadrul unităților de exploatare stafială și de reparații ale T.A.V.S. Tulcea s-au r­ânduit să traducă în viață indica­țiile Comitetului regional de partid șl Comitetului raional de partid și să aplice la timp cea mai mare parte din măsurile prevăzute în planul de pregătiri. Conducerea Trustului de amenajări și valorificare a stafului și conducerile unităților din deltă au muncit cu mai mult entuziasm și pricepere, reușind să încheie înainte de termen majoritatea lucrărilor pre­gătitoare. In urma prospectării fondului stu­­ficol, au fost pregătite pentru recol­tare terenurile stuficole, efectuîn­­du-se un important volum de lucrări de amenajare. O atenție mai mare decît în trecut s-a acordat pregăti­rii cadrelor, fiind școlarizați 150 de mecanizatori și organizîndu-se cursuri de specializare pentru cele­lalte cadre. Calitatea lucrărilor de reparație a utilajelor s-a îmbunătă­țit, obținindu-se totodată reducerea costului acestora prin recondiționa­­rea pieselor și prin organizarea mai bună a activității atelierelor. Și în direcția asigurării condițiilor de trai necesare pe timpul campa­niei, au fost obținute rezultate bune. S-au pregătit mijloacele de cazare, s-au reorganizat cantinele, s-au luat din vreme măsuri de aprovizionare cu alimente, au fost amenajate clu­burile și colțurile roșii și s-au pre­văzut unele acțiuni culturale în pe­­­­rioada următoare. Secretariatul Comitetului regional de partid a stabilit că, în activitatea desfășurată la T.A.V.S. în vederea declanșării campaniei, mai există încă o serie de lipsuri, ce trebuie grabnic lichidate. Așa, de exemplu, datorită lipsei spiritului de răspun­dere manifestat de conducerea T.A.V.S. și de mecanicul șef, ing. Șerban Constantin, s-a întocmit in­complet lista cu piese de schimb. Din acest motiv, repararea a 47 de tractoare și 10 remorci de transport este întîrziată. Insuficientă s-a do­vedit preocuparea conducerii tehnice (respectiv ing. șef Ugran Gavrilă) pentru asigurarea la timp a unor noi u­tilaje, ca : rampe de spălat trac­toarele, grupuri electrogene de su­dură, remorci cisterne de combusti­­t­­­, instalații electrice mobile de ilu­minat, ateliere mobile și altele, ce trebuia să intre în dotația coloane­lor la începutul campaniei. Cu toate că reparațiile mașinilor și utilajelor sînt în progres față de anii trecuți d­in punctul de vedere al calității, totuși, acestea nu s-au desfășurat la nivelul posibilităților existente, fiind î­nregistrate respingeri frecvente ia recepție și trebuind să se facă unele remedieri ulterioare. In problemele de organizare și de desfășurare a procesului tehnologic preconizat pentru apropiata campa­nie, se remarcă, de asemenea unele deficiențe. De pildă, mecanizarea stă­vilirii și balotării stufului este mult rămasă în urmă și s-a constituit o preocupare mai atentă din partea conducerii trustului. Același lucru se poate spune și despre elaborarea unor măsuri practice, menite să în­lăture la maximum pierderile de stuf la recoltare și transport, care se ri­dică la aproape 35 la sută. In scopul remedierii imediate a deficiențelor existente și pentru des­fășurarea corespunzătoare a campa­niei de recoltare pe 1961/1962, se­cretariatul Comitetului regional de partid Dobrogea a dat indicații efi­ciente. Astfel, s-a indicat conduce­rii T.A.V.S. să înființeze un colectiv de muncitori fruntași, maiștri și in­gineri, care să studieze temeinic problema reducerii prețului de cost pe tona de stuf prin eliminarea pier­derilor, prin folosirea mai bună a terenurilor și prin mecanizarea ope­rațiunilor de stivuire și balotare. Tot pentru reducerea costurilor de pro­ducție, s-a indicat experimentarea autofinanțării unei coloane de lucru. In timpul scurt care a mai rămas pînă la începerea campaniei, condu­cerea trustului trebuie să ia toate măsurile în vederea punerii în func­țiune a mașinilor și utilajelor nere­parate. Cu sprijinul Comitetului ra­ional d­e partid Tulcea, organizațiile de par­tid și comitetele sindicale ale unităților de exploatare din deltă, precu­m și conducerea T.A.V.S. au primit sarcina de a se preocupa cu mai multă grijă de îmbunătățirea condițiilor de trai material și cultu­ral al oamenilor muncii ce vor ac­tiva în campanie. Secretariatul Comitetului regional de partid și-a exprimat convingerea că oamenii muncii de la T.A.V.S. nu vor precupeți eforturile și vor desfă­șura o însuflețită activitate produc­tivă în campania de recoltare, care va începe în curînd, dovedindu-și prin fapte hotărîrea de a îndeplini cu succes sarcinile trasate de Con­gresul al III-lea al P.M.R. M. COSTIN Peste c­iteva zile, in Delta Du­nării, va Începe campania de re­coltare a stufului pe 196111962. Așa după cum și-au propus oa­menii muncii din unitățile de ex­ploatare stuficolă ale T.A.V.S. Tulcea, in viitoarea campanie, procentul recoltării va atinge 80 la sută,mecanizate Iată în fotografie un aspect care va putea fi intim­it din nou in curind în deltă: recoltarea me­canizată a stufului. 1 Printre fruntașele secției de fi­nisaj mobilă de la I.M.P.L., se nu­mără și muncitoarea Mihăilă Anca. Organizindu-și bine locul de mun­că, ea iși depășește lunar planul de producție cu 10 la sută. ANMESM­A­R ! Aritmetica milioanelor Tovarășul Marin Corcea, președintele gospodăriei a­­gricole colective din Traia­­nu, face niște calcule com­plicate. Socotește recolta celor 150 de hectare de sfe­clă de zahăr cultivată pe pă­­mîntul smuls nu de mult bălților și furiei Dunării re­vărsate. E greu, dar nu de neizbu­tit. Mai greu a fost asaltul acela unanim împotriva băl­ților, înălțarea marelui cor­don de pămînt care înlănțuie furia Dunării. Mai greu a fost să se transforme balta în ogor să se sape marile canale principale, din care aspersoarele revarsă vara, pe pămîntul infierbîn­­tat, jeturi dătătoare de viată. Dar, cum nimic nu poate fringe du­zenia înfrățită a oamenilor con­duși de partid, nimic nu i-a putut opri nici pe colectiviștii din Traianu, să-și ducă la împlinire planul lor se­meț. De cițiva ani, pe terenurile smulse apei, se cultivă sfeclă de zahăr, grîu și porumb, se culeg re­colte neînscrise în istoria satului de la poalele Hercinicilor. Anul acesta, bucuria recoltei e și mai deplină. Pe cele 150 de hectare de sfeclă de zahăr, se obțin în medie 38.000 kg la hectar. La temelia re­zultatului, au stat faptele. Sfecla a urmat după grîu și porumb. S-a se­mănat intr-un pămînt îngrășat, ali­nat prin lucrări pregătitoare, primind patru prașile și două priviri. Cam a­­­cesta ar fi in linii mari secretul ce­lor 38.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar. „Secrete" dețin in felul lor și colectiviștii Ion Solonaru, Costache Mocanu, Iulia Coandă și Andrei O­­nofrei, care au realizat de pe loturi­le lucrate în acord individual 62.000, 58.000, 54.000 și respectiv 51.000 kg de sfeclă la hectar. Dar, calculele președintelui nu vi­zează aceste diferențieri. Vizează venitul net pe care-l va obține gos­podăria, prin livrarea sfeclei de pe cele 150 de hectare, înmulțește 38.000 cu­­ prețul­­ unui kilogram de sfeclă. Rezultatul se înmulțește cu­ 150 de hectare. Produsul final e de­ ordinul milioanelor. Peste două milioane și jumătate. Prin urmare, o aritmetică a milioanelor. Simplă, dar plină de semnificație, ca și­­ faptele care i-au hotărit geneza. La Traianu, se calculează, rodul smuls pămîntu­­lui , in milioane. Și după cum­­ ne asigură președintele gospodăriei, a­­cesta nu e decît un început. Te­meinicia afirmației o asigură fapte­le. Faptele de ieri, de azi și­ de miive ale colectiviștilor din Traianu. Și faptele vor rodi nemijlocit. Ca tot ce își are rădăcina in marea învăță­tură a partidului. N. FATU CONGRESUL AL XXII-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE ȘI-A ÎNCHEIAT LUCRĂRILE MOSCOVA 31 (Angerpres) TASS transmite : In ședința, din dimineața din 31 octombrie Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. Demicev, președintele Comi­siei pentru numărătoarea voturilor cu privire la­­ rezultatele alegerilor în­­ organele centrale ale partidului. Delegații­­ la­­ Congres au întîmpinat prin­­ aplauze furtunoase,­­ prelungite informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanți ai C.C., a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarășul N. S. Hrușciov a sub­liniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului do­vedește încă o dată unitatea și co­eziunea de monolit a partidului. In numele tovarășilor aleși, el mulțu­mește delegaților la Congres pentru înalta lor încredere. Marți după amiază, sub președinția lui N. S. Hrușciov a avut loc ședin­ța de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elabo­rarea rezoluției cu privire la rapor­tul de activitate al Comitetului Cen­tral a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Congresu­lui spre dezbatere și aprobare pro­iectul de rezoluție. Rezoluția cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central fost adoptată in unanimitate. Rezo­­­luția aprobă în întregime linia poli­tică și activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne și externe. Delegatul Boris Ponomariov a su­­dus apoi spre examinare Congresu­lui proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Program P.C.U.S. a fost publicat in presă pen­al­tru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimita­te noul Program al P.C.U.S., ca pro­gram marxist-leninist de luptă pen­tru crearea primei societăți comunis­te din lume. Comisia a examinat toate propu­nerile și completările la proiectul de Program și supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. In rezoluție se spune : Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audie­rea raportului lui Nikita Hrușciov cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăște­­ să fie adoptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovații. Delegații și in­vitații la Congres se ridică în pi­cioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII- lea a aprobat în unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al U­­niunii Sovietice prezentat spre exa­minare de Comitetul Central al par­tidului. A luat cuvîntul N. S. Hrușciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegații la Congres că a avut loc o plenară a Comitetu­lui Central care a ales organele­­ de conducere. N.S. Hrușciov a rostit cuvîntarea de închidere a Congresului, care a fost primită cu puternice și înde­lungi aplauze. Apoi N.S. Hrușciov a declarat închis Congresul al XXII- lea. Delegații și invitații la Congres intonează imnul clasei muncitoare „Internaționala“. Din toate colțurile sălii răsună a­­clamații : „Pentru Congresul al XXII- lea al P.C.U.S. — Ura!; „Slavă Par­tidului leninist !“ ; „Trăiască Progra­mul leninist al partidului. Ura !“ . ..Pentru partidele marxist-leniniste frățești — Ura!“; „Pentru lagărul sa­ (Continuare in pag. a IV-a) =****####= Pe sil­ le li inii toIutoIi" • Colectiviștii "de la gospodăria agricolă colectivă din comuna Dul­­gheru, raionul Hirșova, antrenați în întrecerea socialistă, însămîn­­țează de zot culturile de toamnă Pînă în prezent, au reușit să însă­­mînțeze 501 ha cu grîu (plan 650 ha), 105 ha cu secară furajeră (plan 105 ha), 30 ha cu secară-boa­­be (plan 30 ha), 47 ha cu orz-boa­­be (plan 80 ha) și 30 ha cu orz pentru fin (clar . 30 ha). Srau evi­dențiat în această privință, tovară­șii : Nicu Drăgoi, Radu Custură, Mitrei Moșoiu și alții.­­ Folosind fiecare moment bun de lucru, colectiviștii din comuna Dulgheru, raionul Hirșova, au reu­șit să recolteze pina in prezent po­rumbul de pe 200 de ha, avînd In plan 620 ha. Ei au realizat o pro­ducție de 3.000 kg la ha. Fruntași în această acțiune s-au situat tov. Maria Ionescu, M­aria Ion, Maria Coja și mulți alții LEPĂDAȚII GH. ION: « La G.A.C. Năvodari, după cum­ ne informează coresponden­tul nostru DONICĂ ION, colecti­viștii au terminat de însămintat toate cele 300 ha de grin‘ planifica­te și 120 ha cu secară. In prezent, colectiviștii dau zor cu recoltatul ultimelor 40 ha de porumb-boabe, din 220 ha planificate. La semănat, s-au evidențiat tractoriștii Badea Angliei, Kfrim Matei și Nichifor Vasile de la S.M.T. Sibioara. • Corespondentul V­AN­C­E­A GHEORGHE ne scrie că la G.A.C. Topalu din raionul Hirșova, din 1.000 ha cu porumb, s-au recoltat peste 842 ha, realizîndu-se produc­ții între 4.000 și 5.000 kg la ha. De asemenea, colectiviștii din Topalu au sprijinit și G.A.C. Stupina la recoltarea a 300 ha cu­ porumb. « Insămințările culturilor de toamnă sunt terminate și la G.A.S. Stupina, pe cele 3.800 ha planifi­cate, ne informează coresponden­tul CHIOARU ALEXANDRU. S-au evidențiat tractoriștii din brigăzile lui Cernica Radu, Baltă Valeriu, Burea Ion și Optică Matei. • Tractoriștii din brigada de tractoare ce deservește G.A.C Mihail Kogălniceanu din raionul Tulcea, ajutați de colectiviști, au însămînțat aproape 400 ha cu grîu, din 520 ha planificate, ne scrie to­­­varășul ZACHITEANU GHEORGHE, dar trebuie arătat însă că, la a­­ceastă gospodărie, recoltatul po­­­­rumbului este rămas mult in urmă. Cocător fruntaș In luna octombrie, cocătorii secției cuptoare a Fabricii de ciment din Medgidia, au participat cu entuziasm sporit la întrecerea socialistă. In această întrecere, cele mai frumoa­se rezultate le-a obținut jucătorul comunist Zanet Ion, care deservește cuptoarele nr. 5 și 6. In fiecare schimb, el și-a depășit sarcina de plan cu cel puțin 4 la sută, realizînd totodată importante economii. RADU ION, coresp. COMUNICAT Cu privire la plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII -lea al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice. Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență: Membri ai Prezidiului : BREJ­NEV S. I., HRUȘCIOV N. S., KO­­SIGHIN A. N. KOZLOV F. R. KU USINEN O. V., MIKOIAN A. I., PODGORNII N. V., POLEANSKI D. S., SUSLOV M. A., ȘVERNIK N. M., VORONOV G. I. Membri supleanți ai Prezidiului: GRIȘIN V. V., RAȘIDOV Ș. R., MA­ZUROV K. T., MJAVANADZE V. P., ȘCERBIȚKI V. V. Plenara a ales Secretariatul C. C. al P.C.U.S. în următoarea com­ponență : HRUȘCIOV N. L. — prim secretar al C.C. al P.C.U.S., KOZ­LOV F. R., DEMICEV P. N., ILICEV I. F., KUUSINEN C. V., PONOMA­RIOV B. N. SPIRIDONOV I. V., SUSLOV M. A., ȘELEPIN A. N. Plenaru l-a ales pe ȘVERNIK N. M., președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe lângă C.C. al P.C.U.S. iar pe SERDIUK Z. T. prim-vicepreședinte al Comitete­lui Controlului de Partid. Din partea Comisiei centrale de revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La 31 octombrie 196! a avut loc ședința Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Comisia Centrală de Revizie a ales pe MURAVIOVA N. A. pre­ședinte al comisiei. Biroul C. C. al P. C. U. S. pentru R. S. F. S. R. Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a con­firmat Biroul CC. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. în următoarea componen­ță : HRUȘCIOV N. L. — președinta , VORONOV G. I. — prim vice, președinte. LOMAKO P. F. — vicepreședin te. Membri ai Biroului : ABRAMOV G. G„ CIURAEV V. M„ EFREMOV L. N.t IASNOV M. A., KIRILENKO A. P., ORGANOV N. N„ POLEAN­­SKI D. S„ ROMANOV A. V. Luna marii prietenii Manifestări în cadrul lunii La cinematograful „Farul­" din Mangalia, a avut loc recent un simpozion medical, la care au par­ticipat numeroși oameni ai muncii din oraș. Cu această ocazie, tov. dr. Bunescu Rodion, directorul Sa­natoriului balnear Mangalia, vorbit despre „Medicina sovietică a in slujba vieții". Expunerea a fost urmată de filmele : „In slujba vie­ții" și „Din nou împreună". Tot în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, la cinematogra­­f­ul „Farul" din Mangalia, tov. profesor Robu V. a ținut în fața unui număr mare de participanți conferința „Omul epocii comunis­te", care a fost urmată de filmul „Omul nu se predă". In general, toate filmele prezen­tate in cadrul Lunii prieteniei au fost precedate de expuneri sau re­cenzii referitoare la filmul respec­tiv. 1. DELIMAN, coresp. ☆ In cadrul Lunii prieteniei romî­no-sovietice, de curînd, la Baba­dag, a avut loc un concurs de po­pice cu participarea asociațiilor sportive „Stăruința" Babadag și C.F.R. Zebil. Mai bine pregătiți, s-au prezentat tinerii din asociația sportivă „Stăruința". C. M., coresp. La sanatoriul T.B.C. Vasile Roai­­tă, au avut loc în cadrul Lunii prie­teniei romîno-sovietice numeroase acțiuni. Astfel, tovarășii dr. Ne­grea și­ Ghimbcescu Radu au con­ferențiat in fața bolnavilor inter­nați și a muncitorilor sanitari despre „Munca omului în comu­nism", „Totul­­ in numele omului și pentru fericirea lui" și „Spre cel mai înalt nivel de trai". La stafia de radioamplificare a sanatoriului, tovarășii dr. Iacob Victor și Olaru Georgeta au vorbit despre impre­siile lor din Uniunea Sovietică, culese cu ocazia vizitării orașelor Kiev și Moscova. Mai amintim dintre acțiuni, era microfonică or­ganizată de grupa a IV-a sindica­lă, pe tema: „Comunismul și știința". De asemenea, librăria ,,Cartea rusă" din Constanța, la propune­rea organizației de partid și cu sprijinul cercului A.R.L.U.S. din instituție, a organizat un stand de cărți în incinta sanatoriului, de un­de s-au cumpărat, in decurs de numai 2 zile, cărți in valoare de peste 1.600 lei, acțiune la care și-au dat concursul surorile Giul­­io Sava și Marcu Ana. BRĂGOI TEODOR, coresp. Pentru cel puțin 5.000 kg de porumb-boabe la ha în cultură neirigată Părerea noastră Anul acesta, în gospodăria noastră colectivă, au fost cultivate 410 ha cu porumb. Ținînd cont de experien­ța căpătată în anii din urmă cât și de indicațiile organelor raionale de partid și de stat, tot terenul a fost arat din toamnă la adîncimea de peste 30 cm, iar pe o mare supra­față, am aplicat gunoi de grajd, cite 20 de tone la hectar. Terenul a fost întreținut atît în toamnă cit și în pri­măvară, pentru a nu se evapora din sol nici un strop de apă, înainte de semănat cu o zi—două, am aplicat o lucrare de cultivație, ceea ce a dus la alinarea solului și la pregă­tirea unui bun pat germinativ. A urmat după acestea, semănatul, care s-a desfășurat în numai 8 zile de lucru. Pentru ca boabele de po­rumb să intre mai bine în contact cu satul, întreaga suprafață a fost tăvălugită. La cîteva zile după se­mănat, am dat o lucrare cu sapa ro­tativă, iar cînd porumbul a avut 2—3 frunze, am aplicat prima prași­­lă mecanică. Tot terenul cu porumb a fost repartizat egal pe cele două brigăzi de cîmp, iar în cadrul lor, pe echipe și individual. Pe toată su­prafața, am aplicat 3 prașile meca­nice și două manuale. Ca urmare a măsurilor luate de noi, am reușit ca pe cele 250 de hectare recoltate pînă acum să ob­ținem o producție medie de 4.700 kg de porumb-știuleți la hectar Avem însă colectiviști, ca Vlad Gheorghe, Iacob Haciu, Cosmenco Niculina,­­Bal­­tă Ștefan și alții, care au obținut de pe solele lucrate de ei între 5.400 și 5.700 kg de porumb/ha. Aceasta, pen­tru că acești colectiviști au făcut lucrări de foarte bună calitate și au respectat densitatea stabilită la hec­tar — 28.000—30.000 de plante. Dar, avem colectiviști,­ca Jipa N. Anton, Val­i. Ioana, Bădilă Elena și mulți alții, care au obținut de pe solele lucrate de ei, producții de numai 3.200—3.500 kg de porumb-știuleți la ha, adică cu circa 2.000 de kg la ha mai puțin ca cei care s-au situat în rîndul fruntașilor. Și aceasta, nu pentru că terenul lor ar avea o fer­tilitate mai slabă sau că pe solele lucrate de ei ar fi căzut puține ploi, ci pentru că ei nu au executat toate lucrările de bună calitate și în pri­mul rînd nu au respectat densita­tea stabilită la hectar. Pe solele lu­crate de ei, densitatea la hectar a fost de 22.000—­25.000 de plante. Iată ce se întîmplă cînd nu toți colectiviștii execută lucrări de bună (Continuare în pag. a IlI-a) SA FOLOSIM TOATE REGU­LILE AGROTEHNICE, PENTRU OBȚINEREA PE TERENURI NE­IRIGATE, A CEL PUȚIN 5.000 kg porumb­­boake"­la hó

Next