Dobrogea Nouă, decembrie 1961 (Anul 14, nr. 4145-4171)
1961-12-01 / nr. 4145
y r Y Amil XIV nr. 4145 Vineri 1 decembrie 1961 4 pagini 20 bani REDUCEREA PREȚULUI DE COST. IN ATENȚIA CONSTRUCTORILOR Pentru anul 19S1, Trustul de construcții edilitare și hidrotehnice primit o sarcină de reducere a prețului de cost față de deviz cu 2,45 la sută, sarcină care, analizată la timpul potrivit, a avut un efect mobilizator pentru colectivul nostru, atit comparativ cu sarcinile anilor precedenți cit și în comparație cu posibilitățile existente pe șantiere și întreprinderi. Sarcina de reducere a prețului de cost a fost defalcată pe întreprinderi încă din luna decembrie 1960, astfel incit, fiecare unitate a avut timpul necesar să-și întocmească planurile de măsuri tehnico-organizatorice, care să conducă la îndeplinirea acestui principal indicator de plan. Pe primele 10 luni ale anului 196), unitățile din cadrul T.C.E.H. au obținut realizări bune pe linia reducerii prețului de cost, așa după cum rezultă din următoarele cifre : întreprinderea nr. 1 a înregistrat economii la prețul de cost peste plan în valoare de 334.000 lei, întreprinderea nr. 2, în valoare de 728.000 lei, iar Baza de utilaj și transporturi — 371.000 lei. Din cele de mai sus, rezultă că T.C.E.H. a realizat în primele 10 luni ale anului economii peste plan în valoare de 1.422.000 lei, îndeplinindu-și și depășindu-și în acest fel atît sarcina de plan cît și angajamentul inițial luat de a obține peste plan economii în valoare de 680.000 lei. Cele mai importante economii s-au organizat la capitolul „cheltuieli indirecte“, economii care reprezintă 22,47 la sută din volumul cheltuielilor planificate prin prețul de deviz. Aceste economii au fost posibile datorită actualei structuri organizatorice și controlului preventiv exercitat în angajarea oricăror cheltuieli, începînd de la șantier și pînă la trust. Organizarea șantierelor pe principiul gospodăriei interne și, respectiv, defalcarea tuturor indicatorilor de plan pe fiecare șantier în parte au făcut posibil ca sarcinile ce reveneau prin planul de stat, inclusiv sarcina de reducere a prețului de cost, să fie viu dezbătute de colectivele șantierelor, care, cu ajutorul conducerilor întreprinderilor și trustului, au găsit soluțiile pentru a reducerea permanentă a volumului de cheltuieli indirecte. Cu toate greutățile inerente perioadei inițiale, cînd am trecut la forma organizatorică de trust coordonator, noi am reușit să facem ca planurile de cheltuieli indirecte pe fiecare șantier să fie realizate și, în final, să obținem economiile enunțate mai sus. Este edificativ să arătăm că, în comparație cu anul precedent, volumul cheltuielilor indirecte efectuate de aparatul central din trust a scăzut de la 3,9 la sută, la 0,72 la sută, față de valoarea producției realizate. Și la cheltuielile directe, s-au realizat importante economii, dintre care economia la materiale se ridică la 1.535.000 lei, ceea ce reprezintă 2,54 la sută față de totalul costurilor de deviz. Aceste economii au fost (Continuare în pag. a 2-a) Colectiviștii din Viile Noi au prevăzut în planul de producție ca la sfîrșitul acestui an numărul taurinelor din gospodăria lor să ajungă la 485 de capete, din care 140 vaci cu lapte. Această prevedere a fost deja realizată. De asemenea, pînă la 15 noiembrie a.c., gospodăria colectivă a obținut din sectorul zootehnic un venit de peste 830.000 Iei, din care 489.000 tei din creșterea taurinelor. A crescut simțitor și producția de lapte pe cap de vacă furajată, ajungînd pînă la data amintită mai sus la 2.455 litri pe cap de vacă furajată. Fruntași s-au situat mulgătorii: Pop Ilie și Călin Elena, care au realizat 2.400 și respectiv peste 2.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată. ♦ : CEI TREI Nu sînt de aceeași virstă. Nici prieteni de cînd lumea nu sînt. Prietenia lor s-a legat, aici, in preajma îngrășătoriilor de porci ale G.A.S.-ului Baia. Au venit aici încă ilirt clipa cînd, din proaspăta construcție, abia lăsată din mistrie și pensulă, s-a deslușit grohăitul nu feluș întărîtat și metalic al „locatarilor“ dolofani. N-au venit cu meseria „la buzunarul ceasului“, au învățat-o aici. Direct în procesul de producție, ajutîndu-se unul pe altul și învățînd cu toții. Cine și-ar fi închipuit atunci că din blondul Neofit Listrat, ori din Daniel Haim sau din Grigore Silvestru, vor ieși vestiții crescători de porci, despre care se știe în tot raionul ? Și totuși, faptele lor au hotărit asta. Faptele i-au făcut cunoscuți. Era la începutul anului 1961... !arcinile gospodăriei în domeniul livrărilor de carne au crescut simțitor... Sutele de tone de carne care trebuia să pornească de la G.A.S. Baia spre piază implicau de la sine , o sporire a eforturilor. Totul trebuia recalculat, îmbunătățit, rentabilizat. Totul, de la folosirea judicioasă a spațiului de hrănire și cazare, pînă la întreținerea zilnică, pe baza programului. Dar, dacă în ceea ce privește asigurarea materială a noului salt, măsurile luate au creat posibilitatea tuturor îndeplinirilor, din acest mers înainte, lipsea un singur element, și acesta esențial, omul. Dublarea numărului de animale aduse pentru îngrășare impunea de la sine și dublarea numărului de lucrători in acest sector. Un lucru nu tocmai ușor de rezolvat, dacă ne gîndim la lanțul că recrutarea oamenilor necesari, calificarea lor, ar fi costat, în timp, exact un semestru. Atunci, a intervenit inițiativa lui Grigore Silvestru cu spontană, nu izvorîtă din pura dorință de a face-o pe grozavul. Notărirea a fost, dimpotrivă, gîndită. După ce a discutat îndeaproape, la amănunt, cu tovarășii din biroul organizației de partid, Grigore Silvestru s-a înființat la directorul gospodăriei și i-a spus : — Tovarășe director, am venit in legătură cu porcii... M-am tot gîndit eu așa, ca amu’... Am discutat și cu ceilalți... Stiu ce zic eu ? Zic că aș putea, pînă una-alta, să fac treabă de doi oameni. ■ Adică, să-mi mai dați în primire încă o sută de grăsuni. Ce ziceți, gîndiți că-i bine ? —! Nu e bine, tovarășe Silvestru, e foarte bine... Dacă reușimm problema asta a dumitale, rezolvăm problema necesarului de cadre... Și asta Înseamnă foarte mult. A plecat Grigore Silvestru s-a înființat la brigadierul zootehși nici — Am discutat cu conducerea... Așa e cum am zis eu... îmi mai dai o sută de grăsuni. Era în cererea asta dragostea lui pentru bunul care intr-un fel era și al lui, dar cu adevărat al lui, și pe care conștiința lui i-o cerea să-l crească, să-l desăvirșească, pe fiece zi. Cu toate puterile lui. Credefi că a rămas Grigore Silvestru singurul Îngrijitor cu 200 de porci în primire ? Aș... Atît au așteptat, Daniel Haim și Neofit Listrat, să-l vadă pe el dublîndu-și norma. A doua zi, treceau și ei în noua metodă. Ar fi fost de așteptat ca rezultatele în producție să șchioapete întrucîtva. Una-i să Îngrijești de o sută de porci, asta-i să îngrijești de două sute... Și totuși, n-a fost așa. Dimpotrivă, un loc de scăderi, au apărut creșteri. Cum au putut apare creșterile, ne-o spune chiar Grigore Silvestru : — Vezi dumneata, totu i , să vrei... La început, e drept, m-am cam speriat cînd i-am văzut cît de multi sînt. Da’, mai pe urmă, m-am obișnuit. Metode ? Ce metode noi ? Metoda e acolo, prinsă in perete. Se cheamă program de grajd. Acolo i scris tot ce trebuie să facem și cind să facem. 11re?■ **************** **♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]* peci, n-ai nici o bătaie de cap cu * porcii. Sigur, e mai greu să le faci ♦ pe toate la timp, dacă ai in primi •* re porci mai mulți. Da', ne mai ajutăm și noi cu cite o măsură. De * pildă, pînă nu de mult, căram uriluiala și tot ce mai dăm noi de * mîncare porcilor, tocmai de la ma *gazie, cu spinarea. Acuma, nu. ’A ♦ cuma, vine căruța de cu seară, a * duce ce ne trebuie, punem urluiala in camera de păstrare, că ne-am * făcut, nn îngrășătorie, un fel de cămară, și dimineața, doar ce-o * distribuim. Și așa, la fiecare tamn. * Nici din privința făcutului curate ♦ nici nu-i cine știe ce greutate în * plus. Am mai făcut și aici eite ce ♦va, ca să ne înlesnească munca... * Rezultatele obținute sunt dintre ♦ cele mai bune. Sporul zilnic de * creștere la grupele de tineret a ajuns de 321 grame, față de 250, * planificat, iar la cei mari, 496 grame, fată de 480. In același timp, * printr-o administrare rațională a * furajelor, s-a reușit ca pentru ob * ținerea unui kilogram de carne să ♦ se „cheltuiască“ doar 4,9 unități * nutritive, față de 6,20 U.N. cît F * prevăzut. * Și rezultatele sînt încă în efervescenta desăvîrșirii. In ceea ce * privește inițiativa lui Grigore Silvestru, ea a depășit stadiul iniția *tivei. A devenit obișnuit. Toți cei * 13 lucrători din îngrășătoria de porci a G.A.S.-ului Bala îngrijesc* un număr dublu de porci. Cu re- ♦ ■’.uitate dintre cele mai bune. Da * lirtă muncii lor neobosite G.A.S. J Bala a livrat statului în acest an * 176 tone de carne de porc, depășindu-și cu 2 tone sarcina planifi * cată și înregistrînd un beneficiu de 352.000 lei. ♦ Am fost, de curînd, martorul unei discuții interesante. Se discuta ♦ despre sarcinile sectorului porcin * în anul 1962. Se discuta, printre ♦ altele, și despre dublarea număru * lui de porci. Asta presupune, prin * tre altele, și oameni. Atunci, a * vorbit și Grigore Silvestru. Calm e sigur pe sine, ca de obicei . * — Știi, tovarășe brigadier, mă * gîndesc și eu ca omul. Mă gîndesc ♦ că la anul să-ți mai cer vreo isută * de grăsumi..■ * Am înțeles că necesarul de oa * meni, în raport cu dublarea sarci *nilor de plan în îngrășetorii, era ♦ aici, la post. Și se pregătea să în* timpine calm și firesc noua răs- * pundere. ♦ NICOLAE FĂTUȚ VESTI DIN INDUSTRIE In întrecerea socialistă, colectivul de oameni ai muncii de la I.P.M.C. obține noi și frumoase succese. Pină acum, au fost realizate peste planul anual lucrări în valoare de 3.666.000 lei. S-a depășit planul anual la prefabricate de beton armat vibrat cu 1.481 mc, la beton precomprimat cu 419 mc, la prefabricate din beton simplu cu 1.623 mc etc. In fruntea întrecerii, se situează echipa condusă de Hampu Gheorghe (secția de prefabricate Palas) sectorul de precomprimate, condus de Moldoveanu Constantin și colectivul liniei a III-a de fabricație, condus de comunistul Timaru Ion. GRECU GHEORGHE, coresp. ☆ Colectivul unității nr. 36 din Năvodari a cooperativei ,,îmbrăcămintea“ și-a depășit planul pe luna trecută cu 9.000 de lei. S-au evidențiat Corban Ton, Răducanu Ilie și Bounegru Petre. DONIC : iQN, coresp. ☆ La întreprinderea de panificație Constanța, a fost analizată recent activitatea sindicală desfășurată în ultimii doi ani. Pe marginea dării de seamă, preze rtă de Francett Stavru, președintele comitetului sindicatului, au luat cuvîntul numeroși participanți, care au expus unele realizări și au făcut propuneri pentru Înlăturarea lipsurilor. Apoi a fost ales noul comitet al sindicatului. NEAGU CALU, coresp. ☆ Brigăzile de muncă patriotică de la Fabrica de ciment din Medgidia acordă o atenție deosebită colectării fierului vechi. Anul acesta, aceste brigăzi au colectat cantitatea de 632.420 kg de fier vechi. Cele mai mari cantitați au fost colectate de brigăzile secțiilor cuptoare și cazane de aburi. ILIE ION, coresp. ☆ La începutul anului, colectivul de cooperatori meșteșugari de la :,Infrățirea“ Medgidia s-a angajat să-și îndeplinească planul anual cu 15 zile înainte de termen. Datorită măsurilor luate de conducerea cooperativei, precum și prin participarea tuturor meșteșugarilor la Întrecerea socialistă, colectivul de la „Infrățirea“ a reușit să-și îndeplinească sarcina anuală de plan la data de 20 noiembrie. Numai în primele trei trimestre, s-au obținut beneficii peste plan în valoare de 252.000 lei și economii peste plan în sumă de 9.000 lei. Cel mai mare aport la obținerea acestui succes l-au adus colectivul atelierului nr. 16 de confecții (responsabil — Istudor Vasile), al atelierului de reparații de încălțăminte (responsabil—Murat Said), al atelierului de radiofonie (responsabil — Naghi Alexandru) etc. CRISTU COSTEL, coresp. Intr-una din pauzele consfătuirii, un grup de participanți se interesează despre metodele folosite de colectiviștii de la G.A.C. Tătaru în obținerea de producții mari de porumb, inginerul Cătuneanu Romeo, agronomul G.A.C.ului Tătaru, vorbește participanților despre producția diferitelor soiuri de porumb cultivate în gospodăria lor. Pentru 5.000 kg porumbboabe la hectar în cultură neirigată (Din experiența fruntașilor recoltelor bogate) De la 4.400 kg la 5.000 kg de porumb-boabe la ha pe întreaga suprafață Partidul și guvernul acordă o mare importanță culturii porumbului, care constituie principalul furaj (boabe și masă verde) în hrana animalelor, materie primă pentru industrie și, în același timp, este folosit ca aliment în hrana oamenilor. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. privind planul de dezvoltare a economiei naționale în anii 1960-1965 trasează ca sarcină agriculturii mărirea suprafețelor cultivate cu porumb, astfel ca, în următorii ani, să ajungă la peste 4 milioane ha. Se prevede ca, în anul 1965 să se obțină o producție totală de 8-9 milioane tone de porumb-boabe. Colectiviștii din satul Tătaru, luptînd pentru îndeplinirea sarcinilor mărețe trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului, acordă o deosebită atenție creșterii producției medii la ha. In acest an, gospodăria noastră a cultivat porumb pentru boabe pe o suprafață de 424 ha, obținînd o producție medie de 4.394 kg de boabe la ha. O primă măsură luată de consiliul de conducere al gospodăriei, la indicația organizației de partid, pentru realizarea acestei producții, a fost stabilirea sotelor ce urmau să fie însămînțate cu porumb încă din vara anului trecut. S-a avut în vedere ca terenul destinat culturii porumbului să fie după bune premergătoare și să nu fie infestat de dăunători. Alegerea timpurie a terenului a dat posibilitate brigăzilor de cîmp să se ocupe din timp de îngrășarea sotelor cu fertilitate scăzută sau mai slabă și să execute, cu ajutorul mecanizatorilor, arătură adîncă adecvată culturii porumbului, ale cărei rădăcini se înfig adînc în pămînt. Astfel, pe 200 din cele 424 ha cultivate cu porumb, s-au administrat cîte 20 tone de îngrășăminte naturale, iar pe 120 ha, cîte 200 kg de superfosfați la ha. Noi am observat, în anii trecuți, că arătura de vară, executată la adîncimea de 28-30 cm, asigură sporuri mai mari de producție față de arătura adîncă de toamnă și, ca urmare, cea mai mare parte din suprafața cultivată în acest an cu porumb a fost arată în vara anului trecut. In primăvară, imediat cînd s-a putut lucra la cîmp, pe acest teren, s-a aplicat o lucrare cu grapele reglabile, după care au urmat două lucrări cu polidiscul, una perpendiculară pe cealaltă. După ultima discuțre, s-a aplicat o nouă lucrare cu grapa, pentru netezirea terenului înainte de semănat. Semănatul a început zi, data de 11 aprilie și a fost terminat la 28 aprilie, depășindu-se timpul optim. S-a folosit numai sămînță H.D. 402 (p 383), soi care s-a dovedit cel mai productiv în condițiile climatice locale. Pentru a se asigura o densitate normală de plante la ha, în condițiile gospodăriei noastre, porumbul s-a semănat în rînduri drepte, la distanțe de 0,90 m între rînduri, dîndu-se cîte 21 kg de sămînță la ha. Pe întreaga suprafață, adîncimea de semănat a fost de 10-12 cm. După 4-6 zile de la semănat, s-a executat o lucrare cu grupa cu colți reglabili perpendicular pe direcția rîndurilor, urmată de o lucrare cu sapa rotativă. Pe o suprafață de 150 ha, pe care această lucrare s-a executat mai devreme și se formase o crustă groasă, înainte de prima prașică, s-a mai executat o lucrare cu sapa rotativă. După semănatul porumbului, în cadrul fiecărei brigăzi de cîmp, s-a făcut repartizarea solelor pe echipe și brațe de muncă, în vederea aplicării acordului individual și a retribuției pentru depășirea producției. Ea prima prașilă, s-a făcut răritul plantelor pe rînd, asigurîndu-se 28.700—29.800 de plante la ha. Următoarele prașile s-au dat, de asemenea, la timp, asigurîndu-se condiții optime de dezvoltare a plantelor. In timpul executării prașilelor, în gospodărie, a funcționat o comisie pentru verificarea calității lucrărilor și a densității plantelor la ha. (Continuare în pag. a III-a) Arătura adinei, lucrare de bază pentru creșterea producției de porumb In anul trecut, gospodăriile colective deservite de S.M.T. Cobadin au obținut 3.003 kg de porumbboabe la hectar, iar în acest an, cu 770 kg mai mult față de anul trecut. Anul acesta a fost însă un an secetos, perioada de secetă fiind destul de lungă, cuprinzînd lunile în care porumbul trebuia să se dezvolte și să lege. Deci, în acest an, condițiile naturale au fost mai rele decit în anul trecut, dar producțiile au fost, în general, mult mai mari. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că mecanizatorii au executat majoritatea lucrărilor agricole la un nivel agrotehnic superior anului trecut, au încadrat mai bine fiecare lucrare agricolă în timpul optim, iar între brigăzile de tractoare și cele de cîmp, a existat o mai strînsă legătură. In ultimul timp, la indicația organelor de partid și de stat, au luat o mare extindere arăturile executate cu pluguri prevăzute cu scormonitoare de subsol. Deși brăzdarul plugului nu a întors brazda decît pipă la 27—28 și în unele locuri chiar la 30 și peste 30 cm, cu ajutorul scormonitoarelor, pămîntul a fost afinat la o adîncime de 35—36 cm, iar pe solele pe care și în anii trecuți s-a arat adinc, chiar pînă la 37—38 cm. O asemenea arătură s-a făcut în toamnă, astfel că, în timpul iernii și al primăverii, în sol, s-a înmagazinat o mare cantitate de apă. Arătura executată cu pluguri cu scormonitor este lucrarea cea mai indicată pentru a mări capacitatea de înmagazinare a apei în sol, mai ales pentru anii cu veri secetoase. La gospodăriile colective din Cobadin, Viișoara și Ciocîrlia, pe terenurile pe care arătura s-a executat cu pluguri cu scormonitoare, s-au realizat sporuri de producție de 300- 400 kg la hectar, față de terenurile pe care arătura s-a făcut obișnuit. O arătură bună, fără „spinări“, fără bolovani asigură executarea de bună calitate și a celorlalte lucrări agricole, în special a semănatului și prășitului. In vara acestui an, ca și toamna, la arături, au fost folosite toate plugurile prevăzute cu scormonitoare, lucrindu-se cu ele suprafețele ce au fost repartizate de gospodăriile colective pentru cultura porumbului. Terminarea arăturii adînci pe toată suprafața ce va fi insămînțată in primăvară, calitatea bună a acestei lucrări sunt acum principalele sarcini ale fiecărui mecanizator. In timpul iernii, paralel cu executarea reparațiilor la tractoare și la mașinile agricole, mecanizatorii vor fi instruiți asupra regulilor privind executarea lucrărilor de întreținere a arăturii pînă la semănatul porumbului, privind semănatul și lucrările de întreținere a culturii de porumb cu grapele reglabile, sapele rotative și cultivatoarele. în anul viitor, prin executarea tuturor lucrărilor agricole la timp și la un înalt nivel agrotehnic, mecanizatorii sunt hotărîți ca, alături de colectiviști, să contribuie la obținerea unei producții de 5.000 kg de porumb-boabe la hectar, de pe suprafețe cît mai mari. Experiența fruntașilor - bun al tuturor Pămînții de la Cobadin este bun, iar clima este favorabilă culturii porumbului. Gospodăria noastră a și înregistrat, de altfel, rezultate bune în ce privește creșterea producției la hectar la această cultură. In acest an, s-a obținut o producție medie de porumbboabe care depășește cu peste 300 kg la hectar producția medie din anul trecut. In anul trecut, cînd producția medie a fost de 3.175 kg de boabe la hectar, au fost echipe, ca cele conduse de Neagu Corneanu, Abdula Safie și altele, care au obținut producții medii de 3.500—3.300 kg de porumb-boabe la hectar, iar în cadrul acestor echipe, au fost colectiviști care au realizat peste 4.000 și chiar peste 4.500 kg de porumbboabe la hectar. în anul trecut însă, numai o parte din suprafața cultivată cu porumb a fost repartizată pe brațe de muncă, din care cauză, pe unele sale, lucrările de întreținere manuale nu s-au executat la timp și nici de cea mai bună calitate. Analizînd diferitele aspecte ale muncii depuse anul trecut pentru creșterea producției de porumb, activitatea comuniștilor din brigăzile de cîmp, precum și rezultatele obținute de brigăzi și echipe, organizația de partid a luat o serie de măsuri care să ducă la creșterea producției de porumb-boabe în acest an. O mare atenție s-a acordat cunoașterii și generalizării experienței și metodelor folosite de echipele și colectiviștii fruntași, precum și organizării întrecerii socialiste. Pentru ca toți colectiviștii să poată participa, în cadrul întrecerii, la lupta pentru creșterea producției de porumb la hectar, organizația de partid a îndrumat consiliul de conducere să repartizeze întreaga suprafață cultivată cu porumb pe echipe și pe brațe de muncă, să stabilească producția la hectar în funcție de fertilitatea solului și să asigure, prin brigadierii de cîmp, executarea tuturor lucrărilor mecanice în timpul optim și de bună calitate. La cursurile agricole din iarna anului trecut, colectiviștilor li s-a explicat agrotehnica culturii porumbului în condițiile gospodăriei noastre, scoțîndu-se în evidență importanța îngrășămintelor naturale și chimice, precum și a lucrărilor de întreținere, în creșterea producției de porumb la hectar. La gazeta de perete, au fost scrise articole care vorbeau despre munca depusă de colectiviștii fruntași, despre rezultatele obținute de ei. S-a scris, de pildă, un articol, în care s-a arătat că membrii echipei conduse de Neagu Corneanu, prin lucrări de întreținere repetate, care să împiedice creșterea buruienilor și formarea crustei, au asigurat plantelor condiții bune de dezvoltare. Ei și-au depășit producția planificată cu 1.500 kg de porumb la hectar, primind pentru această depășire aproape 6.000 lei premiu. Ca rezultat, în acest an, producția de porumb-boabe a fost, în medie, de aproximativ 3.500 kg la hectar, existtnd unele sole și numeroase parcele de pe care s-au recoltat aproape 5.000 kg de porumbboabe la hectar. Pe o solă, la noi, s-a experimentat semănatul porumbului la diferite distanțe între rînduri: 80 cm, 90 cm și 100 cm, producțiile cele mai mari obțintndu-se unde distanța între rînduri a fost de 90 cm. Anul acesta poate fi socotit în multe gospodării colective anulșcoală în ceea ce privește cultura porumbului. Și aceasta, pentru că, deși crescut în condiții de secetă, porumbul a dat rod bogat, cu toate că nu peste tot a fost semănat în teren îngrășat și întreținut bine în timpul vegetației. Colectiviștii din echipa condusă de Rasim Badin, precum și Cadîr Sucurie, Duță Tudora, Mustafa Leila și numeroși alții sunt cei care au dovedit că existau posibilități să obținem cîte 5.000 kg de porumb-boabe la hectar încă din acest an, dacă pe toată suprafața se asigura o densitate normală de plante, iar lucrările de întreținere, mai ales prășitul manual, se executau la timp și de bună calitate. Colectiviștii noștri au hotărit ca, în anul viitor, să obțină, pe o suprafață de 440 hectare, 5.000 kg de porumb-boabe producție medie la hectar. Biroul organizației de bază, în scopul organizării încă de pe acum a întrecerii pentru atingerea acestui obiectiv, a propus consiliului de conducere ca suprafața destinată culturii porumbului să fie repartizată din toamna aceasta pe echipe membrii acestora, în frunte cu șefii de echipe și sub îndrumarea brigadierilor, ocupîndu-se de îngrășarea satelor, de calitatea lucrărilor etc. In prezent, în gospodăria noastră, se face o largă popularizare a colectiviștilor fruntași la cultura porumbului. De altfel, biroul organizației de partid a hotărât ca, în cinstea fruntașilor, în preajma acordării retribuției bănești pentru depășirea producției planificate, să se editeze un număr special al gazetei de perete, în care să se vorbească despre munca și rezultatele obținute de ei. Această măsură va da un nou avînt întrecerii socialiste și va duce la îndeplinirea angajamentului luat privind realizarea, de pe o suprafață de 449 hectare, a 5.009 kg de porumbboabe la hectar în anul viitor. N. GIATONE, secretarul organizației P.M.R. de la G.A.C. Cobadin