Dobrogea Nouă, martie 1962 (Anul 15, nr. 4221-4247)
1962-03-01 / nr. 4221
J -L Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4221 Joi 1 martie 1962 4 pagini 20 bani PENTRU UN NIVEL MAI ÎNALT AL ALEGERILOR SINDICALE Zilele trecute, biroul Comitetului regional de partid a analizat cum au fost pregătite și cum se desfășoară adunările generale și conferințele sindicale pentru dări de seamă și alegeri. Din analiza făcută, s-a desprins că, în comparație cu anii din urmă, atît pregătirea cît și desfășurarea adunărilor de alegeri s-au făcut mai bine, ca urmare a răspunderii de care au dat dovadă consiliile locale și Consiliul regional al sindicatelor, cît și a ajutorului mai concret acordat de comitetele raionale și organizațiile de partid. Biroul Comitetului regional de partid a apreciat că dările de seamă au fost mai cuprinzătoare, tratând în multe locuri problemele principale ale producției și productivității muncii, reducerii prețului de cost, calității produselor etc., că la adunări și conferințe a fost o participare mai mare a membrilor de sindicat, comparativ cu anul trecut, că discuțiile au fost mai vii, mai combative, făcîndu-se cu acest prilej numeroase propuneri. Consiliul regional al sindicatelor a dat o atenție mai mare acestei acțiuni, iar comitetele raionale de partid, pregătind aparatul și birourile orgnizațiilor de bază, exercitînd controlul de partid cu mai multă operativitate, au dat un ajutor mai eficient pentru buna desfășurare a adunărilor generale și a conferințelor sindicale de dări de seamă și alegeri. ☆ Analizînd această problemă, biroul Comitetului regional de partid a apreciat că, în pregătirea și desfășurarea alegerilor sindicale, se mențin încă unele deficiențe, care fac ca nivelul adunărilor și al conferințelor să fie sub posibilitățile existente. Și în acest an, numărul celor care au lipsit nemotivat de la adunările sindicale de dări de seamă și alegeri este destul de mare. Numărul —ar" de membri de sindicat care au lipsit numai la adunările generale și conferințe pe unități dovedesc că atît Consiliul regional al sindicatelor cît și consiliile locale s-au luat toate măsurile și pe cele mai bune, pentru a asigura o participare cît mai mare. Cele mai multe lipsuri s-au manifestat însă în ce privește conținutul dărilor de seamă și al proiectelor de hotărîri. In unele locuri, dările de seamă au fost generale, n-au analizat în spirit critic și autocritic principalele probleme și ca urmare, ele n-au constituit o bază de discuții. Se manifestă tendința de a nu se scoate în evidență contribuția organizației sindicale, atunci cînd se analizează cum s-au îndeplinit sarcinile de producție. In dările de Seamă, mai ales în S.M.T.-uri și G.A.S.uri, sînt slab oglindite problemele privind sporirea producției în hectar, dezvoltarea sectorului zootehnic, combaterea mortalității, privind condițiile de muncă etc. Din adunările generale și conferințele sindicale ținute pînă acum, s-a desprins că atît dările de seamă cît și discuțiile au dezbătut în mică măsură, sub posibilități, activitatea cultural-educativă. La D.S.A.P.C., de pildă, darea de seamă a oglindit superficial activitatea culturală, referindu-se în special la lipsa instrumentelor muzicale, fără a face o analiză temeinică a faptului că, în această unitate, s-au întreprins puține acțiuni pentru a educa oamenii în chip nou, că aici, sunt mulți salariați cu reminiscențe ale trecutului. Munca cultural-educativă este slab dezbătută și în G.A.S.-uri și S.M.T.-uri. Durata mare a adunărilor și conferințelor constituie o trăsătură negativă a celor ținute pînă acum. Și în acest an, în multe contracte colective din întreprinderi și mai ales din G.A.S.-uri și S.M.T.-uri, continuă să fie stabilite obiective cu caracter general, fără a se arăta concres cînd și cum vor fi îndeplinite. Este necesar ca noile organe sindicale și conducerile administrative să urmărească sistematic îndeplinirea obligațiunilor reciproce din contractele colective. Lipsuri s-au constatat și în ceea ce privește asigurarea compoziției muncitorești a celor aleși in conducerea organelor sindicale. Din cei aleși pînă acum, doar 52 la sută sînt muncitori direct productivi, deși Instrucțiunile prevăd 70-75 la sută. (Continuare în pag. a IlI-a) Alegeri sindicale La policlinica din orașul Hîrșova, a avut loc de curând adunarea de alegere a noului comitet al sindicatului. Cu acest prilej, membrii de sindicat de aici au făcut o analiză amănunțită a activității lor din anul trecut. De asemenea, membrii de sindicat din comuna Ciobanu, cu prilejul analizei, au scos in evidentă că, pe lângă o seamă de realizări interesante, au existat și unele lipsuri. Astfel, membrii de sindicat din cooperative nu s-au achitat întotdeauna de sarcini, mai ales în ce privește buna deservire a consumatorilor. IRINA GEORGESCU și V. P., coresp. — • - Noi construcții In orașul Tulcea, a început construcția unei școli medii cu 16 săli de clasă. Constructorii de pe acel șantier s-au angajat să termine lucrările inainte de termen. Paralel cu această acțiune, numeroși cetățeni ai orașului, membri ai cooperativei „ Unirea", lucrează voluntar la curățirea și nivelarea terenului pe care se va construi un complex de ateliere. M. ȚUȚUIANU, coresp. — o — Sprijin gospodăriei colective Cu un an in urmă, pionierii și școlarii din comuna Abrud, raionul Adamclisi, au semănat pe lotul școlar sămînță de glădiță și salcîm. Acum, de pe urma muncii lor, au rezultat circa 20.000 de puieți de pom, care au fost stratificați în grădina școlii. Acești puieți vor fi oferiți în dar gospodăriei colective, pentru a fi plantați în perdele de protecție. Pionierii și școlarii din Abrud s-au angajat ca și plantarea puieților la locul destinat să o facă tot ei, venind in acest fel și mai mult ,în sprijinul gospodăriei colective. M. V. coresp. Ai in fața un caiet pe care scri sau o carte pe care o citești. Nici nu bănuiești că ele au fost cindva o mină de fire de griu intr-un fan și mai apoi o mină de paie. Da, da, o mină de paie, care altădată erau aruncate sau pur și simplu arse pentru a elibera locul. Acum, paiele sunt folosite și ele la asigurarea nevoilor de cultură și de civilizație. Și astfel, ele devin, după necesități, cărți și caiete peijiri, Școlari, ziare și reviste etc., etc. Drumul de la paie la hirtie este lung, dar tot pe atit de interesant. O călătorie pe acest flux tehnologic este insă instructivă. Iatăl baloturile de paie de cite 20— 25 kg sunt aduse și depozitate in curtea Fabricii de celuloză paie de la Palas. Atunci cind din le vine rlndul, ele intră în primul atelier, delocare și desprăfuire, adică in prima fază pe drumul transformării în celuloză. O bandă transbordoare se aduce în fața unei mașini cu 6 cuțite rotative, care se toacă la dimensiunile de 5 cm. In același timp, un ventilator elimină praful din ele, care, amestecat cu apă, devine noroi și se elimină. „Toaleta aceasta se termină ceva mai departe, cind paiele sunt sortate de spice, eventuale boabe și alte impurități. ,O altă bandă transbordoare se duce apoi la atelierul de fierbere. Aici, in citeva cazane uriașe, în compoziția unei leșii de sulfat de sodiu și carbonat de sodiu, la temperatura de 185 de grade și la presiunea de 8,5—9 atmosfere, se produce cea mai importantă transformare : lignina, substanța care unește fibrele de celuloză din paie, este îndepărtată, obținîndu-se o pastă de culoare galbenă. Celuloza, care conține acum o cantitate destul de mare de leșie, intră apoi în atelierul de spălaresortare. Celuloza care a ieșit din acest atelier are două drumuri: o parte merge mai departe și este tratată cu clor gazos, care-i îndepărtează ultimele particule de lignină, se spală din nou, apoi ajunge la o mașină de tras, de unde iese mșii mari și albe, ceva mai groase,dar asemănătoare cu colile de sugativă. Din ea, se va confecționa la fabricile din Piatra Neamț, Bacău, Zărnești sau din alte părți, hîrtia velină. Cealaltă parte a celulozei rămîne așa cum a ieșit de la atelierul de sortare spălare și din ea se vor confecționa cartoane. Așa se transformă paiele in celuloză. Drumul este complicat, dar oamenii nu depun alt efort decit să supravegheze mașinile, de tablourile de comandă care semianalizează tot ce se intimplă de-a lungul fluxului tehnologic. tu că, în afară de atelierul Pende tocat-desprăfuit, toate procesele următoare sunt automatizate. Cei 17 oameni care conduc principalele procese intr-un schimb stau în fața tablourilor de comandă, ca in fața unor televizoare. Și totuși soarta producției depinde de ei. Un procent mai mare de umiditate la paiele intrate din neglijență la atelierul de tocare-desprăfuire, din cauza tovarășului Zavatin Teodor sau a celuilalt care lucrează aici, areleea repercusiuni mai departe, în procesul de producție al atelierului de fierbere. Sau, un grad mai mare de concentrație a ieșiei la fierbere, din neatenția lui Tache Matache, care supraveghează tabloul atelierului de fierbere, duce la un consum mai mare de clor in procesul de albire. Orice greșeală are repercusiuni indirecte asupra calității celulozei și asupra consumurilor specifice. Or, colectivul fabricii s-a angajat, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale Întrecerii socialiste, să-și depășească planul de producție, să dea produse de bună calitate și la un preț de cost mai mic. In acest scop, s-a organizat Întrecerea socialistă pe schimburi și pe ateliere. Obiectivele : flux tehnologic perfect, calitate ireproșabilă, consumuri specifice cil mai mici, punctualitate la lucru. Și pînă în prezent, cele mai bune rezultate le-a obținut schimbul tineretului, condus de tiul comunist Petre Lucian, marsdin care merită să fie amintiți tinerii Petrea Cristu, Putea Emil, Popescu Nicolae, Pantelie Emanoil, Pușcatu Victor, Marin Vasile și Negriță Ion. Și primele rezultate pe anul 1962 sunt cit se poate de bune. Numai in luna ianuarie, s-a obținut o producție cu 113 la sută mai mare decit în aceeași lună a anului trecut. Și astfel, zi de zi, lună de lună,deșeurile agriculturii — paiele — devin materie primă pentru unul din produsele indispensabile civilizației — hîrtia. Un hectar griu dă astăzi nu numai 2.000 de 3.000 kg de boabe, dar și 60.000 de caiete. Prin producția fabricii, se economisesc anual 125 de hectare de pădure de brad sau molid, pentru tăierea căreia, ar fi trebuit nu mai puțin de 70 de ani. GEORGE MIHAESCU DE LA LANUL DE GRÎU, LA CAIETELE ȘCOLARILOR, In acest schimb, la atelierul de spălare-sortare de la Fabrica de celuloză Palas, lucrează ajutom conductor Pavel Dumitru care supraveghează buna funcționare a utilajelor. în cuprinsul ziarului: @ Munca ai cartea la sate — la nivelul sarcinilor actuale O FOILETON — Interviu cu un robot @ Munca culturală în sprijinul producției — In fiecare zi, cîte o manifestare culturală la cămin , Locatari, locuințe și I.L.L. • Cu sprijinul sfaturilor populare — Activitatea ADAS poate fi mult îmbunătățită • SPORT Comunista Lupu Maria, manipulantă la silozurile D.R.N.C., se numără printre muncitoarele fruntașe in producție. Exemplul ei în muncă este urmat și de celelalte femei din întreprindere. PENTRU BUNĂ DESFĂȘURARE A CAMPANIEI DE PRIMĂVARA Toate mașinile gata de lucru Muncitorii, inginerii și tehnicienii din secția Iglița a G.A.S. Macin au pregătit, în vederea începerii campaniei, tractoare, întregul parc de mașini și se evidențiază în acest sens, brigăzile de mecanizatorii conduse de Nicolae Dămuță și Vasile Samoilă, care au terminat reparațiile cu 26 de zile și respectiv 10 zile înainte de termenul fixat. In prezent, mașinile și tractoarele, bine conservate, sunt gata de lucru. BUCUR MIRCEA, coresp. Transportă gunoiul în cîmp Colectiviștii din Vadu Oii, raionul Hîrșova, continuă acțiunea de fertilizare a solului pe suprafețe întinse ce urmează a fi însămînțate cu culturi de primăvară. Numai în cursul lunii acesteia, ei au transportat peste 1.000 tone de gunoi bine fermentat. S-au evidențiat colectiviștii Dumitru Potîrniche, Gheorghe Bolboceanu, Ion Crăciun, Constantin Potlog și alții. ZAHARIA TUDOR, coresp. Repară utilajele gospodărești Pentru a sprijini efectiv munca mecanizatorilor în apropiata campanie de primăvară, colectiviștii din Valea Nucarilor, raionul Tulcea, au luat măsuri în vederea reparării la timp a tuturor utilajelor gospodărești. Pînă în prezent, prin atelierele de fierărie și tîmplărie ale gospodăriei, au trecut 40 de boroane, din 60 care trebuie reparate, 5 semănători și 140 de pluguri, precum și un număr de peste 80 de căruțe. In același stadiu se află și colectiviștii din satul Calica. Ei au reparat toate mașinile și uneltele gospodărești și au trecut la repartizarea lor pe brigăzi. De asemenea, la G.A.C. Abrud, raionul Adamclisi, s-au reparat, în vederea bunei desfășurări a campaniei de primăvară, toate cele 18 pluguri, 18 boroane și 2 semănători cu tracțiune hipo. T. BĂNESCU, P. CERȘEMEA, V. M., coresp. Sămînță de cea mai bună calitate La G.A.C. Urluia, raionul Adamclisi, s-a terminat selectatul seminței de ovăz și măzăriche ce urmează a fi însămînțate în acest an. Continuă selectatul semințelor de orz, porumb și floarea-soarelui. Se evidențiază, prin calitatea muncii depuse în această acțiune, comuniștii Ilie Crețu și Stan Toma. Și colectiviștii din Cotu Văii, raionul Negru Vodă, au terminat în întregime curățirea și selecționarea seminței de ovăz, borceag, mazăre, floarea-soarelui etc. Ei au trecut la tratarea lor cu germisan și formalină: GH. MUREA, GH. RICA, coresp. Ne-am pregătit temeinic Sîntem în pragul primăverii. Peste puțin timp, și pe ogoarele gospodăriei colective din comuna Pecineaga vor începe iar să brăzdeze tractoarele, pentru însămînțarea culturilor ce se pretează acestui anotimp. Organizația de partid consiliul de conducere al gospodăririei s-au străduit să pregătească această campanie cît mai bine. Mai întîi, consiliul de conducere a mobilizat colectiviștii să pună în stare de folosință toate uneltele și utilajele agricole. Au fost revizuite și reparate 25 de căruțe, 12 cultivatoare cu tracțiune animală, 10 pluguri, 30 de boroane. Au fost, de asemenea, confecționate 40 de grape din mărăcini, care vor fi folosite de tractoriști în timpul însămînțărilor. Colectiviștii din brigada legumicolă, ajutați de atelierul de tîmplărie, au reparat 400 mp de focuri pentru răsadniță. De asemenea, au fost luate măsuri de revizuire și reparare a hamurilor, a sacilor etc. De cînd lucrează pămîntul în comun, oamenii din Pecineaga și-au dat seama că producțiile cele mai mari se realizează nu numai datorită aplicării cu strictețe a regulilor agrotehnice, ci și datorită semințelor pe care le seamănă. Semănînd semințe de mare productivitate, bine selecționate și tratate împotriva dăunătorilor, ei au obținut producții mari la ha. Și-n primăvara aceasta, colectiviștii din Pecineaga vor semăna numai semințe bune. In acest scop, ei au condiționat întreaga cantitate de sămînță de ovăz, măzăriche și fasole. Unele din semințe, în urma analizelor executate de laborator, n-au corespuns din punctul de vedere al germinației. Atunci, consiliul de conducere, ajutat de secția agricolă raională, a procurat semințe bune de la „Agrosem“ sau alte unități agricole. Pînă acum, gospodăria a schimbat 20.000 kg de măzăriche, 20.000 kg de ovăz, 5.000 kg de mazăre, 1.000 kg de iarbă de Sudan și 300 kg de lucerna. La o analiză făcută recent de consiliul de conducere, a reieșit că gospodăria are toate cantitățile necesare de semințe. Pentru obținerea a 5.000 kg de porumb-boabe la ha de pe 520 ha, colectiviștii se preocupă de fertilizarea și întreținerea solului cît mai bine. Pînă acum, ei au împrăștiat peste 5.680 tone de gunoi de grajd pe 240 ha. Cele mai mari cantități le-au transportat brigăzile conduse de comuniștii Andrei Bocai și Seladin Vaccian. Pe lingă pregătirea campaniei de însămînțare a culturilor de primăvară, colectiviștii din Pecineaga au executat o serie de lucrări în vie și livadă, cum ar fi: stropitul pomilor, pregătirea și plantarea spalierelor la vița de vie etc. Se poate afirma că gospodăria este pregătită pentru începerea campaniei agricole de primăvară. ȘES PETRE, inginer agronom Vești din După ce au reparat și revizuit întreg utilajul, mulți mecanizatori de la stațiunea de mașini și tractoare Babadaci au și plecat la gospodăriile agricole colective, fiind pregătiți pentru declanșarea campaniei agricole de primăvară. De asemenea, la gospodăriile agricole colective din S. M. T. faza de activitate a stațiunii, au fost trimise remorci pentru transportul gunoiului de grajd pe loturile pentru 5.000 kg de porumb-boabe la hectar în teren neirigat. ★ In această perioadă, mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare Babadag con Babadag tinuă să participe la cursurile agricole de masă. Pînă în prezent, s-au predat 12 lecții la cursul de mecanizare și 5 lecții la cel agrotehnic. De asemenea, cei 128 de cursanți au participat la 3 lecții de organizare a muncii. C. DOLNICEANU, coresp. / COLECTIVIȘTII la școala belșugului In fiecare an, colectiviștii din Făclia, raionul Medgidia, obțin noi succese in întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. Anul trecut, de exemplu, gospodarii din Faclia au înregistrat producții cu care pe bună dreptate se mîndresc: 2.777 kg de porumbboabe, 2.322 kg de ovăz, 1.374 kg de floarea-soarelui la ha, 2.118 litri de lapte de la fiecare vacă furajată etc.Aceste rezultate sunt fără Îndoială și o urmare a faptului că, urmînd cursurile agrozootehnice, colectiviștii au învățat cum să lucreze mai bine pămîntul, cum să furajele și să îngrijească mai bine animalele. Hotărîrea unanimă a colectiviștilor de aici este ca, în acest an, să realizeze producții mult mai mari decit anul trecut. Pentru aceasta, de două ori pe săptămînă, ei se prezintă la sălile stabilite pentru a învăța noi metode de lucru care să le fie de mare folos în activitatea practică. La cele două cursuri organizate în gospodărie — agrotehnic și zootehnic — participă peste 70 de colectiviști. Președintele gospodăriei, împreună cu secretarul organizației de partid, participă la toate lecțiile. Acestea se predau pe bază de plan tematic. Pentru ca problemele să fie cît mai bine însușite de cursanți, pe baza lecției predate, se pun întrebări și se fac discuții. De fiecare dată, s-a avut în vedere ca lecția respectivă să fie adecvată specificului gospodăriei și legată de sarcinile planului de producție. O problemă principală, care a stat permanent in fața lectorilor de la G.A.C. Facila este ca, aproape după fiecare lecție teoretică, să se facă expuneri și demonstrații practice la fața locului. Astfel de lecții practice au fost făcute, la amenajarea unei platforme de gunoi, la prepararea furajelor, la îngrijirea animalelor etc. De asemenea, mare atenție au dat colectiviștii lecției referitoare la cultura porumbului și în special acelei părți care se referă la lucrările ce trebuie executate pentru obținerea unei producții de 5.000 kg de porumb-boabe la hectar în cultură neirigată. Pe baza experienței de anul trecut, sectorul cursului, tov. Mindrilă Floarea, tehnician agronom în gospodărie, a arătat că un rol deosebit in obținerea unei producții mari de porumb, îl au calitatea lucrărilor și Îngrășatul terenului cu gunoi de grajd bine putrezit și cu superfosfat. In acest scop, cele 100 de ha prevăzute pentru 5.000 kg de porumb-boabe la ha au fost Îngrășate, 25 ha cu gunoi de grajd și restul cu superfosfat, cite 200 kg la ha. La fiecare secție predată pînă acum, colectiviștii Soare Alexandru, brigadier de cîmp, Ene Ion, Liță Gheorghe, Constantin Vasile, Cumpănașu Vergica, Cîineanu Dumitru, brigadier zootehnist, Drăguț Constantin, îngrijitor-mulgător la vaci, Cîineanu Constantin, cioban, Onescu Floarea și Drăguț Elena, crescătoare de păsări, au luat cuvîntul, fiind preocupați în însușirea cît mai deplină a lecțiilor predate. Nu încape îndoială că și in acest an, colectiviștii din Faclia vor realiza noi succese în întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. 1. ION Cu participarea maselor NOI REALIZĂRI DE INTERES OBȘTESC Mobilizați de Sfatul popular comunal, locuitorii din Limanu au contribuit an de an la înfăptuirea a noi și noi realizări de interes obștesc. Folosind cu pricepere debitul contribuției voluntare bănești și valorificînd resursele locale, ei au realizat, în ultimii ani, un frumos și modern cămin cultural, cu săli de bibliotecă, muzeu, cinematograf etc. Prin preocuparea colectivă a statului și a alegătorilor, au mai fost realizate în satele comunei Limanu, două noi localuri de școală și au fost construite încă 4 săli de clasă. Mobilizați de realizările dobîndite pînă acum, locuitorii comunei Limanu au hotărît, în adunările populare din anul acesta, să construiască prin noul debit al contribuției voluntare, două cămine culturale, unul în satul „2 Mai“ și altul în satul Hagieni.. Pentru aceasta,comitetul executiv al Sfatului popular comunal s-a îngrijit din timp de asigurarea materialelor de construcții. Astfel, la această dată, sunt asigurate pentru execuția căminului cultural din Hagieni 25 mc de cherestea, 48.000 kg de ciment, 1.532 kg de fier-beton și peste 70 mc de piatră, extrasă și transportată voluntar de cetățeni. Au fost, de asemenea, din vreme procurate ușile și ferestrele viitoarei construcții. Cu prilejul adunării populare, alegătorii s-au angajat să participe la realizarea noii construcții, muncind voluntar la extrasul nisipului și la transportul celorlalte materiale necesare. Hotărîrea lor de a participa la înfăptuirea noilor obiective votate se concretizează și în achitarea la timp a sumelor care le revin din contribuția voluntară. Un exemplu bun în acest sens l-au dat înșiși deputații. Printre fruntași în achitarea contribuției voluntare, se numără : Anghel Ilie, Gheorghe S. Ion, membri de partid, Vlădescu Marin și Ardeleanu Niculae. Exemplul lor a fost urmat de Fulea Vasile, Pavel Ion, Leita Memet și mulți alții. Astfel, pînă nu de mult, se încasaseră peste 20.000 lei din debitul stabilit pentru anul acesta. VLAD MIHALCEA, coresp. ★ Realizări însemnate au fost înfăptuite prin contribuția voluntară și în comuna Albești. Astfel, numai în ultima vreme, au fost realizate construcția unei noi școli în satul Coroana, o sală de clasă î n comună și se află în construcție, la zidărie, noul local de cămin cultural. însuflețiți de realizările obținute pînă acum, locuitorii din Albești, inclusiv cei din satele subordonate, au hotărît, în adunările populare, ca din debitul contribuției voluntare de anul acesta să termine prin cooperare construcția noului cămin cultural. In acest scop, cei mai mulți dintre cetățeni și-au și achitat sumele care le revin din contribuția voluntară. Așa au procedat : Zoia Aldescu, Haralambie, Radu Nicolae, Tănăsescu Stănculescu Marin și alții. TURNEA I. NEAGU, coresp. -------------------- «sasa« •■=------------------- Roadele consfătuirii pe țară a colectiviștilor Pe brigadierul zootehnic Din Nicolae de la G.A.C. Cumpăna, raionul Negru Vodă, nu-i greu să-l găsești. N. orice oră, de dimineața pînă seara târziu (acum, în campania fătărilor la oi, chiar și nopți de-a rindul), îl găsești în mijlocul muncitorilor din ramura zootehnică, îndrumînd și controlînd activitatea zilnică din fiecare fermă. Pentru activitatea depusă și rezultatele bune obținute în anul trecut, colectiviștii și organizația de partid din gospodărie l-au delegat la Consfătuirea pe țară a țăranilor colectiviști.Reîntors în mijlocul tovarășilor săi de muncă, el le-a arătat acestora toate învățămintele reieșite la Consfătuire. In anul trecut, gospodăria colectivă din Cumpăna a realizat 2.485 litri de lapte de la fiecare vacă din cele 180, care a avut ferma și 3,1 kg de lină pe cap de oaie, a crescut peste 22.000 de păsări și a vîndut statului 300 de porci grași. Sprijinul substanțial dat de inginerul zootehnist Tătaru Liviu și controlul efectuat în permanență de consiliul de conducere au dus la obținerea în anul trecut a unui venit din ramura zootehnică de peste 1,2 milioane lei. Rezultatele acestea bune au bucurat pe toți colectiviștii. Dar, brigadierul Din Nicolae și-a dat seama că nu s-a făcut totul, că mai sunt multe rezerve interne nevalorificate. Și-a revăzut încă o dată însemnările de la Consfătuire ce și le făcuse cu multă grijă într-un carnețel, le-a însemnat pe acelea care a crezut că se pot aplica în sectorul pe care-l conduce și s-a prezentat în fața organizației de partid și a consiliului de conducere pentru a face o serie de propuneri, în scopul îmbunătățirii muncii. Faptul că, anul trecut, noi nu ne-am putut îndeplini sarcină contractuală privind livrarea de porci se datorește în mare măsură și lipsei unei bucătării în cadrul fermei de porcine .— a spus brigadierul Din Nicolae. Brigadierul a arătat influența negativă a administrării la porci, în timpul iernii, a hranei reci. Aceasta, pe lângă faptul că nu este consumată în totalitate, nu este pe deplin valorificată, și sporul mediu zilnic în greutate nu se îndeplinește. Brigadierul a propus să se creeze o bucătărie în care hrana porcilor să fie preparată spre a fi administrată caldă. Propunerea a fost primită de consiliul de conducere, și astfel, cei 200 de porci puși în prezent la îngrășat primesc hrană caldă, sporul zilnic în greutate de 600 gr fiind în continuă creștere. De asemenea, brigadierul a propus să se crească anul acesta mai multe păsări, deoarece, fiind așezată în zonă preorășenească, gospodăria își poate desface cu ușurință produsele. El a propus să se crească 50.000 de păsări din puii obținuți de la cele 5 incubatoare proprii. Prima serie de pui a și fost scoasă. In gospodăria colectivă din Cumpăna, s-a folosit în anii din urmă sfecla furajeră în hrana animalelor, dar nu în mod rațional. Acest furaj se dădea în rădăcini întregi, uneori necurățate de pămînt, fapt ce făcea ca vacile să nu le consume cu plăcere. Brigadierul a propus ca, în hrana vacilor, să fie introdusă sfecla de zahăr, care este mai hrănitoare decit cea furajeră, și ea să se dea sub formă de tăiței și amestecată cu pleavă de grîu sau concentrate. Propunerea a prins viață. Pentru anul 1962, în planul de producție, a fost planificat să se cultive 10 hectare cu sfeclă de zahăr. Referitor la creșterea vițeilor, gospodăria are o bună experiență, îngrijitorii Cocoș Gheorghe și Cocoș Niculina cunosc bine regulile de creștere a tineretului taurin. Trebuie să arătăm însă că tineretul taurin peste 6 luni nu se bucură de o bună îngrijire. Pe baza învățămintelor de la Consfătuire, însă, s-au luat măsuri ca toți vițeii să fie furajați cu furaje complexe, deoarece numai în acest fel gospodăria va obține producții și mai mari de lapte în viitor. In cadrul unei adunări generale cu colectiviștii, comunistul Dan Nicolae a propus să se organizeze pentru păsări și porci tabere de vară pe lucerniere. In acest scop, s-a trecut la confecționarea de cotețe mobile și la mărirea suprafeței însămînțate cu lucernă. De asemenea, a mai propus folosirea în alăptarea purceilor, scroafelor doici, batalizarea a 600 de a berbecuți etc. Toate aceste propuneri au fost făcute de brigadierul Din Nicolae în lumina învățămintelor reieșite la Consfătuirea pe țară a colectiviștilor. Roadele lor se oglindesc în cele 2,2 milioane lei venituri pe care colectiviștii din Cumpăna și-au propus să le realizeze în acest an din ramura zootehnică. ȘT. V. MIHAI