Dobrogea Nouă, martie 1962 (Anul 15, nr. 4221-4247)

1962-03-01 / nr. 4221

J­ -L Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4221 Joi 1 martie 1962 4 pagini 20 bani PENTRU UN NIVEL MAI ÎNALT AL ALEGERILOR SINDICALE Zilele trecute, biroul Comitetului regional de partid a analizat cum au fost pregătite și cum se desfășoară adunările generale și conferințele sindicale pentru dări de seamă și a­­legeri. Din analiza făcută, s-a des­prins că, în comparație cu anii din urmă, atît pregătirea cît și desfășu­rarea adunărilor de alegeri s-au fă­cut mai bine, ca urmare a răspun­derii de care au dat dovadă consi­liile locale și Consiliul regional al sindicatelor, cît și a ajutorului mai concret acordat de comitetele raio­nale și organizațiile de partid. Biroul Comitetului regional de partid a a­­preciat că dările de seamă au fost mai cuprinzătoare, tratând în multe locuri problemele principale ale pro­ducției și productivității muncii, re­ducerii prețului de cost, calității pro­duselor etc., că la adunări și confe­rințe a fost o participare mai mare a membrilor de sindicat, compara­­tiv cu anul trecut, că discuțiile au fost mai vii, mai combative, făcîn­­du-se cu acest prilej numeroase pro­puneri. Consiliul regional al sindi­catelor a dat o atenție mai mare a­­cestei acțiuni, iar comitetele raio­nale de partid, pregătind aparatul și birourile orgnizațiilor de bază, exer­­citînd controlul de partid cu mai multă operativitate, au dat un aju­tor mai eficient pentru buna desfă­șurare a adunărilor generale și a conferințelor sindicale de dări de seamă și alegeri. ☆ Analizînd această problemă, biroul Comitetului regional de partid a a­­preciat că, în pregătirea și desfășu­rarea alegerilor sindicale, se mențin încă unele deficiențe, care fac ca nivelul adunărilor și al conferințe­lor să fie sub posibilitățile existente. Și în acest an, numărul celor care au lipsit nemotivat de la adunările sindicale de dări de seamă și ale­­geri este destul de mare. Numărul —ar"­ de membri de sindicat care au lipsit numai la adunările generale și conferințe pe unități dovedesc că atît Consiliul regional al sindicatelor cît și consiliile locale s-au luat toate măsurile și pe cele mai bune, pentru a asigura­­ o participare cît mai mare. Cele mai multe lipsuri s-au ma­nifestat însă în ce privește conținu­tul dărilor de seamă și al proiecte­lor de hotărîri. In unele locuri, dă­rile de seamă au fost generale, n-au analizat în spirit critic și autocritic principalele probleme și ca urmare, ele n-au constituit o bază de discu­ții. Se manifestă tendința de a nu se scoate în evidență contribuția or­ganizației sindicale, atunci cînd se analizează cum s-au îndeplinit sar­cinile de producție. In dările de Sea­mă, mai ales în S.M.T.-uri și G.A.S.­­uri, sînt slab oglindite problemele privind sporirea producției în hec­tar, dezvoltarea sectorului zootehnic, combaterea mortalității, privind con­dițiile de muncă etc. Din adunările generale și conferin­țele sindicale ținute pînă acum, s-a desprins că atît dările de seamă cît și discuțiile au dezbătut în mică mă­sură, sub posibilități, activitatea cul­­tural-educativă. La D.S.A.P.C., de pildă, darea de seamă a oglindit su­perficial activitatea culturală, refe­­rindu-se în special la lipsa instru­mentelor muzicale, fără a face o ana­liză temeinică a faptului că, în a­­ceastă unitate, s-au întreprins puține acțiuni pentru a educa oamenii în chip nou, că aici, sunt mulți salariați cu reminiscențe ale trecutului. Mun­ca cultural-educativă este slab dez­bătută și în G.A.S.-uri și S.M.T.-uri. Durata mare a adunărilor și con­ferințelor constituie o trăsătură ne­gativă a celor ținute pînă acum. Și în acest an, în multe contracte colective din întreprinderi și mai ales din G.A.S.-uri și S.M.T.-uri, con­­tinuă să fie stabilite obiective cu ca­racter general, fără a se arăta con­­cres cînd și cum vor fi îndeplinite. Este necesar ca noile organe sindi­cale și conducerile administrative să urmărească sistematic îndeplinirea obligațiunilor reciproce din contrac­tele colective. Lipsuri s-au constatat și în ceea ce privește asigurarea compoziției mun­citorești a celor aleși in conducerea organelor sindicale. Din cei aleși pînă acum, doar 52 la sută sînt mun­citori direct productivi, deși Instruc­țiunile prevăd 70-75 la sută. (Continuare în pag. a IlI-a) Alegeri sindicale La policlinica din orașul Hîrșova, a avut loc de curând adunarea de alegere a noului comitet al sindica­tului. Cu acest prilej, membrii de sindicat de aici au făcut o analiză amănunțită a activității lor din a­nul trecut. De asemenea, membrii de sindicat din comuna Ciobanu­, cu prilejul a­­nalizei, au scos in evidentă că, pe lângă o seamă de realizări intere­sante, au existat și unele lipsuri. Astfel, membrii de sindicat din coo­perative nu s-au achitat întotdeau­na de sarcini, mai ales în ce pri­vește buna deservire a consumato­rilor. IRINA GEORGESCU și V. P., coresp. — • - Noi construcții In orașul Tulcea, a început con­strucția unei școli medii cu 16 săli de clasă. Constructorii de pe ac­el șantier s-au angajat să termine lu­crările inainte de termen. Paralel cu această acțiune, nu­meroși cetățeni ai orașului, membri ai cooperativei „ Unirea", lucrează voluntar la curățirea și nivelarea terenului pe care se va construi un complex de ateliere. M. ȚUȚUIANU, coresp. — o — Sprijin gospodăriei colective Cu un an in urmă, pionierii și școlarii din comuna Abrud, raio­nul Adamclisi, au semănat pe lo­tul școlar sămînță de glădiță și salcîm. Acum, de pe urma muncii lor, au rezultat circa 20.000 de puieți de pom, care au fost stra­tificați în grădina școlii. Acești puieți vor fi oferiți în dar gos­podăriei colective, pentru a fi plantați în perdele de protecție. Pionierii și școlarii din Abrud s-au angajat ca și plantarea puie­­ților la locul destinat să o facă tot ei, venind in acest fel și mai mult ,în sprijinul gospodăriei co­lective. M. V. coresp. Ai in fața un caiet pe care scri sau o carte pe care o citești. Nici nu bănuiești că ele au fost cindva o mină de fire de griu intr-un fan și mai apoi o mină de paie. Da, da, o mină de paie, care altădată­­ erau aruncate sau­ pur și simplu arse pentru a elibera locul. Acum, paiele sunt folosite și ele la asi­gurarea nevoilor de cultură și de ci­vilizație. Și astfel, ele devin, du­pă necesități, cărți și caiete peij­­iri, Școlari, ziare și reviste etc., etc. Drumul de la paie la hirtie este lung, dar tot pe atit de in­teresant. O călătorie pe acest flux tehnologic este insă instructivă. Iatăl baloturile de paie de cite 20— 25 kg sunt aduse și depozitate in curtea Fabricii de celuloză paie de la Palas. Atunci cind din le vine rlndul, ele intră în primul a­­telier, de­locare și­­ desprăfuire, a­­­dică in prima fază pe drumul­­ transformării în celuloză. O ban­dă transbordoare se aduce în fa­ța unei mașini cu 6 cuțite rotative, care se toacă la dimensiunile de 5 cm. In același timp, un venti­lator elimină praful din ele, care, amestecat cu apă, devine noroi și se elimină. „Toaleta aceasta se termină ceva mai departe, cind paiele sunt sortate de spice, e­­ventuale boabe și alte impurități. ,O altă bandă transbordoare se du­­­ce apoi la atelierul de fierbere. Aici, in citeva cazane uriașe, în compoziția unei leșii de sulfat de sodiu și carbonat de sodiu, la tem­peratura de 185 de grade și la presiunea de 8,5—9 atmosfere, se produce cea mai importantă tran­sformare : lignina, substanța ca­­­re unește fibrele de celuloză din paie, este îndepărtată, obținîn­­du-se o pastă de culoare galbenă. Celuloza, care conține acum o can­titate destul de mare de leșie, in­tră apoi în atelierul de spălare­­sortare. Celuloza care a ieșit din acest atelier are două drumuri: o par­te merge mai departe și este tra­tată cu clor gazos, care-i îndepăr­tează ultimele particule de ligni­­nă, se spală din nou, apoi ajunge la o mașină de tras, de unde iese m­­­­șii mari și albe, ceva mai groase,­­dar asemănătoare cu co­lile de sugativă. Din ea, se va confecționa la fabricile din Piatra Neamț, Bacău, Zărnești sau din alte părți, hîrtia velină. Cealaltă parte a celulozei rămîne așa cum a ieșit de la atelierul de sortare­­­ spălare și din ea se vor con­fecționa cartoane. Așa se transformă paiele in ce­luloză. Drumul este complicat, dar oamenii nu depun alt efort decit să supravegheze mașinile, de tablourile de comandă care sem­ia­nalizează tot ce se intimplă de-a lungul fluxului tehnologic. t­u că, în afară de atelierul Pen­de tocat-desprăfuit, toate procesele următoare sunt automatizate. Cei 17 oameni care conduc principa­lele procese intr-un schimb stau în fața tablourilor de comandă, ca in fața unor televizoare. Și totuși soarta producției de­pinde de ei. Un procent mai ma­re de umiditate la paiele intrate din neglijență la atelierul de to­­care-desprăfuire, din cauza tova­rășului Zavatin Teodor sau a ce­luilalt care lucrează aici, ar­el­eea repercusiuni mai departe, în procesul de producție al atelieru­lui de fierbere. Sau, un grad mai mare de concentrație a ieșiei la fierbere, din neatenția lui Tache Matache, care supraveghează ta­bloul atelierului de fierbere, duce la un consum mai mare de clor in procesul de albire. Orice greșeală are repercusiuni indirecte asupra calității celulo­zei și asupra consumurilor speci­fice. Or, colectivul fabricii s-a an­gajat, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale Întrecerii socialis­te, să-și depășească planul de producție, să dea produse de bună calitate și la un preț de cost mai mic. In acest scop, s-a organizat Întrecerea socialistă pe schimburi și pe ateliere. Obiectivele : flux tehnologic perfect, calitate irepro­șabilă, consumuri specifice cil mai mici, punctualitate la lucru. Și pînă în prezent, cele mai bu­ne rezultate le-a obținut schim­bul tineretului, condus de tiul comunist Petre Lucian, mars­din care merită să fie amintiți tinerii Petrea Cristu, Putea Emil, Popes­­cu Nicolae, Pantelie Emanoil, Pușcatu Victor, Marin Vasile și Negriță Ion. Și primele rezultate pe anul 1962 sunt cit se poate de bune. Numai in luna ianuarie, s-a obținut o producție cu 113 la sută mai mare decit în aceeași lu­nă a anului trecut. Și astfel, zi de zi, lună de lună,­­deșeurile agriculturii — paiele — devin materie primă pentru unul din produsele indispensabile civi­lizației — hîrtia. Un hectar griu dă astăzi nu numai 2.000­ de 3.000 kg de boabe, dar și 60.000­­ de caiete. Prin producția fabricii, se economisesc anual 125 de hec­tare de pădure de brad sau molid, pentru tăierea căreia, ar fi trebuit nu mai puțin de 70 de ani. GEORGE MIHAESCU DE LA LANUL DE GRÎU, LA CAIETELE ȘCOLARILOR, In acest schimb, la atelierul de spălare-sortare de la Fabrica de celuloză Palas, lucrează ajutom­ conductor Pavel Dumitru care supraveghează buna funcționare a utilajelor. în cuprinsul ziarului: @ Munca ai cartea la sate — la nivelul sarcinilor actuale O FOILETON — Interviu cu un robot @ Munca culturală în sprijinul producției — In fiecare zi, cîte o manifestare culturală la cămin , Locatari, locuințe și I.L.L. • Cu sprijinul sfaturilor popu­lare — Activitatea ADAS poate fi mult îmbunătățită • SPORT Comunista Lupu Maria, ma­nipulantă la silozurile D.R.N.C., se numără printre muncitoarele frun­tașe in producție. Exemplul ei în muncă este urmat și de celelalte femei din întreprindere. PENTRU BUNĂ DESFĂȘURARE A CAMPANIEI DE PRIMĂVARA Toate mașinile gata de lucru Muncitorii, inginerii și tehnicienii din secția Iglița a G.A.S. Macin au pregătit, în vederea începerii cam­paniei, tractoare, întregul parc de mașini și se evidențiază în acest sens, brigăzile de mecanizatori­i con­duse de Nicolae Dămuță­ și Vasile Samoilă, care au terminat repara­țiile cu 26 de zile și respectiv 10 zile înainte de termenul fixat. In prezent, mașinile și tractoarele, bi­ne conservate, sunt gata de lucru. BUCUR MIRCEA, coresp. Transportă gunoiul în cîmp Colectiviștii din Vadu Oii, raio­nul Hîrșova, continuă acțiunea de fertilizare a solului pe suprafețe în­tinse ce urmează a fi însămînțate cu culturi de primăvară. Numai în cursul lunii acesteia, ei au trans­portat peste 1.000 tone de gunoi bine fermentat. S-au evidențiat co­lectiviștii Dumitru Potîrniche, Gheor­­ghe Bolboceanu, Ion Crăciun, Con­stantin Potlog și alții. ZAHARIA TUDOR, coresp. Repară utilajele gospodărești Pentru a sprijini efectiv munca mecanizatorilor în apropiata campa­nie de primăvară, colectiviștii din Valea Nucarilor, raionul Tulcea, au luat măsuri în vederea reparării la timp a tuturor utilajelor gospodă­rești. Pînă în prezent, prin­ atelierele de fierărie și tîmplărie­ ale gospo­dăriei, au trecut 40 de boroane, din 60 care trebuie reparate, 5 semă­nători și 140 de pluguri, precum și un număr de peste 80 de căruțe. In același stadiu se află și co­lectiviștii din satul Calica. Ei au re­parat toate mașinile și uneltele gos­podărești și au trecut la repartizarea lor pe brigăzi. De asemenea, la G.A.C. Abrud, raionul Adamclisi, s-au reparat, în vederea bunei des­fășurări a campaniei de primăvară, toate cele 18 pluguri, 18 boroane și 2 semănători cu tracțiune hipo. T. BĂNESCU, P. CERȘEMEA, V. M., coresp. Sămînță de cea mai bună calitate La G.A.C. Urluia, raionul Adam­clisi, s-a terminat selectatul semin­ței de ovăz și măzăriche ce urmea­ză a fi însămînțate în acest an. Continuă selectatul semințelor de orz, porumb și floarea-soarelui. Se evidențiază, prin calitatea muncii depuse în această acțiune, comuniș­tii Ilie Crețu și Stan Toma. Și colectiviștii din Cotu Văii, ra­ionul Negru Vodă, au terminat în întregime curățirea și selecționarea seminței de ovăz, borceag, mazăre, floarea-soarelui etc. Ei au trecut la tratarea lor cu germisan și­ forma­­lină: GH. MUREA, GH. RICA, coresp. Ne-am pregătit temeinic Sîntem în pragul primăverii. Pes­te puțin timp, și pe ogoarele gos­podăriei colective din comuna Pe­­cineaga vor începe iar să brăzdeze tractoarele, pentru însămînțarea culturilor ce se pretează acestui a­­notimp. Organizația de partid consiliul de conducere al gospodă­ri­riei s-au străduit să pregătească a­­ceastă campanie cît mai bine. Mai întîi, consiliul de conducere a mo­bilizat colectiviștii să pună în stare de folosință toate uneltele și uti­lajele agricole. Au fost revizuite și reparate 25 de căruțe, 12 cultivatoa­re cu tracțiune animală, 10 pluguri, 30 de boroane. Au fost, de aseme­nea, confecționate 40 de grape din mărăcini, care vor fi folosite de tractoriști în timpul însămînțărilor. Colectiviștii din brigada legumico­lă, ajutați de atelierul de tîmplărie, au reparat 400 mp de focuri pentru răsadniță. De asemenea, au fost lu­ate măsuri de revizuire și reparare a hamurilor, a sa­cilor etc. De cînd lucrează pămîntul în co­mun, oamenii din Pecineaga și-au dat seama că producțiile cele mai mari se realizează nu numai dato­rită aplicării cu strictețe a regulilor agrotehnice, ci și datorită semințe­lor pe care le seamănă. Semănînd semințe de mare productivitate, bi­ne selecționate și tratate împotriva dăunătorilor, ei au obținut producții mari la ha. Și-n primăvara aceasta, colectiviștii din Pecineaga vor se­măna numai semințe bune. In acest scop, ei au condiționat întreaga can­titate de sămînță de ovăz, măzări­che și fasole. Unele din semințe, în urma analizelor executate de labo­rator, n-au corespuns din punctul de vedere al germinației. Atunci, consiliul de conducere, ajutat de secția agricolă raională, a procurat semințe bune de la „Agrosem“ sau alte unități agricole. Pînă acum, gospodăria a schimbat 20.000 kg de măzăriche, 20.000 kg de ovăz, 5.000 kg de mazăre, 1.000 kg de iar­bă de Sudan și 300 kg de lucerna. La o­­ analiză făcută recent de con­siliul de conducere, a reieșit că gos­podăria are toate cantitățile nece­sare de semințe. Pentru obținerea a 5.000 kg de porumb-boabe la ha de pe 520 ha, colectiviștii se preocupă de fertili­zarea și întreținerea solului cît mai bine. Pînă acum, ei au împrăștiat peste 5.680 tone de gunoi de grajd pe 240 ha. Cele mai mari cantități le-au transportat brigăzile conduse de comuniștii Andrei Bo­cai și Sela­­din Vaccian. Pe lingă pregătirea campaniei de însămînțare a culturilor de pri­­măvară, colectiviștii din Pecineaga au executat o serie de lucrări în vie și livadă, cum ar fi: stropitul pomilor, pregătirea și plantarea spalierelor la vița de vie etc. Se poate afirma că gospodăria este pregătită pentru începerea cam­paniei agricole de primăvară. ȘES PETRE, inginer agronom Vești din După ce au reparat și revizuit întreg uti­lajul, mulți mecaniza­tori de la stațiunea de mașini și tractoare Ba­­badaci au și plecat la gospodăriile agricole colective, fiind pregă­tiți pentru declanșarea campaniei agricole de primăvară. De aseme­nea, la gospodăriile a­­gricole colective din S. M. T. faza de activitate a stațiunii, au fost tri­mise remorci pentru transportul gunoiului de grajd pe loturile pentru 5.000 kg de porumb-boabe la hec­tar în teren neirigat. ★ In această perioadă, mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare Babadag con­ Babadag­ tinuă să participe la cursurile agricole de masă. Pînă în prezent, s-au predat 12 lecții la cursul de mecani­zare și 5 lecții la cel agrotehnic. De aseme­nea, cei 128 de cursanți au participat la 3 lec­­­­ții de organizare a muncii. C. DOLNICEANU, coresp. / COLECTIVIȘTII la școala belșugului In fiecare an, colectiviștii din Fă­clia, raionul Medgidia, obțin noi succese in întărirea economico-or­­ganizatorică a gospodăriei colecti­ve. Anul trecut, de exemplu, gos­podarii din Faclia au înregistrat producții cu care pe bună dreptate se mîndresc: 2.777 kg de porumb­­boabe, 2.322 kg de ovăz, 1.374 kg de floarea-soarelui la ha, 2.118 litri de lapte de la fiecare vacă furajată etc.­­Aceste rezultate sunt fără În­doială și o urmare a faptului că, urmînd cursurile agrozootehnice, co­lectiviștii au învățat cum să lucre­ze mai bine pămîntul, cum să fura­jele și să îngrijească mai bine ani­malele. Hotărîrea unanimă a colectiviști­lor de aici este ca, în acest an, să realizeze producții mult­ mai mari decit anul trecut. Pentru aceasta, de două ori pe săptămînă, ei se prezin­tă la sălile stabilite pentru a învă­ța noi metode de lucru care să le fie de mare folos în activitatea practică. La cele două cursuri organizate în gospodărie — agrotehnic și zoo­­tehnic — participă peste 70 de co­lectiviști. Președintele gospodăriei, împreună cu secretarul organizației de partid, participă la toate lecțiile. Acestea se predau pe bază de plan tematic. Pentru ca problemele să fie cît mai bine însușite de cursanți, pe baza lecției predate, se pun în­trebări și se fac discuții. De fiecare dată, s-a avut în vedere ca lecția respectivă să fie adecvată specificu­lui gospodăriei și legată de sarcini­le planului de producție. O problemă principală, care a stat permanent in fața lectorilor de la G.A.C. Facila este ca, aproape du­pă fiecare lecție teoretică, să se fa­că expuneri și demonstrații practi­ce la fața locului. Astfel de lecții practice au fost făcute, la amenaja­rea unei platforme de gunoi, la pre­pararea furajelor, la îngrijirea ani­malelor etc. De asemenea, mare atenție au dat colectiviștii lecției referitoare la cul­tura porumbului și în special acelei părți care se referă la lucrările ce trebuie executate pentru obținerea unei producții de 5.000 kg de po­rumb-boabe la hectar în cultură ne­irigată. Pe baza experienței de anul trecut, sectorul cursului, tov. Min­­drilă Floarea, tehnician agronom în gospodărie, a arătat că un rol deo­sebit in obținerea unei producții mari de porumb, îl au calitatea lu­crărilor și Îngrășatul terenului cu gunoi de grajd bine putrezit și cu superfosfat. In acest scop, cele 100 de ha prevăzute pentru 5.000 kg de porumb-boabe la ha au fost Îngră­șate, 25 ha cu gunoi de grajd și res­tul cu superfosfat, cite 200 kg la ha. La fiecare secție predată pînă a­­cum, colectiviștii Soare Alexandru, brigadier de cîmp, Ene Ion, Liță Gheorghe, Constantin Vasile, Cum­­pănașu Vergica, Cîineanu Dumitru, brigadier zootehnist, Drăguț Con­stantin, îngrijitor-mulgător la vaci, Cîineanu Constantin, cioban, O­­nescu Floarea și Drăguț Elena, cres­cătoare de păsări, au luat cuvîntul, fiind preocupați în însușirea cît mai deplină a lecțiilor predate. Nu încape îndoială că și in acest an, colectiviștii din Faclia vor rea­liza noi succese în întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriei colective. 1. ION Cu participarea maselor NOI REALIZĂRI DE INTERES OBȘTESC Mobilizați de Sfatul popular co­munal, locuitorii din Limanu au con­tribuit an de an la înfăptuirea a noi și noi realizări de interes ob­ștesc. Folosind cu pricepere debi­tul contribuției voluntare bănești și valorificînd resursele locale, ei au realizat, în ultimii ani, un frumos și modern cămin cultural, cu săli de bibliotecă, muzeu, cinematograf etc. Prin preocuparea colectivă a statu­lui și a alegătorilor, au mai fost realizate în satele comunei Limanu, două noi localuri de școală și au fost construite încă 4 săli de clasă. Mobilizați de realizările dobîndi­­te pînă acum, locuitorii comunei Li­manu au hotărît, în adunările popu­lare din anul acesta, să construiască prin noul debit al contribuției vo­luntare, două cămine culturale, unul în satul „2 Mai“ și altul în satul Hagieni.. Pentru aceasta,­­comitetul executiv al Sfatului popular comu­nal s-a îngrijit din timp de asigu­rarea materialelor de construcții. Astfel, la această dată, sunt asigu­rate pentru execuția căminului cul­tural din Hagieni 25 mc de cheres­tea, 48.000 kg de ciment, 1.532 kg de fier-beton și peste 70 mc de pia­tră, extrasă și transportată volun­tar de­­ cetățeni. Au fost, de aseme­nea, din vreme procurate ușile și ferestrele viitoarei construcții. Cu prilejul adunării populare, alegăto­rii s-au angajat să participe la rea­lizarea noii construcții, muncind vo­luntar la extrasul nisipului și la transportul celorlalte materiale ne­cesare. Hotărîrea lor de a participa la în­făptuirea noilor obiective votate se concretizează și în achitarea la timp a sumelor care le revin­­ din contribuția voluntară. Un exemplu bun în acest sens l-au dat înșiși de­putații. Printre fruntași în achitarea contribuției voluntare, se numără : Anghel Ilie, Gheorghe S. Ion, mem­bri de partid, Vlădescu Marin și Ar­­deleanu Niculae. Exemplul lor a fost urmat de Fulea Vasile, Pavel Ion, Leita Memet și mulți alții. Astfel, pînă nu de mult, se încasaseră pes­te 20.000 lei din debitul stabilit pentru anul acesta. VLAD MIHALCEA, coresp. ★ Realizări însemnate au fost în­făptuite prin contribuția voluntară și în comuna Albești. Astfel, nu­mai în ultima vreme, au fost reali­zate construcția unei noi școli în satul Coroana, o sală de clasă î n comună și se află în construcție, la zidărie, noul local de cămin cultu­ral. însuflețiți de realizările obți­nute pînă acum, locuitorii din Al­bești, inclusiv cei din satele subor­donate, au hotărît, în adunările populare, ca din debitul contribuției voluntare de anul acesta să termine prin cooperare construcția noului cămin cultural. In acest scop, cei mai mulți dintre cetățeni și-au și achitat sumele care le revin din contribuția voluntară. Așa au pro­cedat : Zoia Aldescu, Haralambie, Radu Nicolae, Tănăsescu Stăncu­­lescu Marin și alții. TURNEA I. NEAGU, coresp. -------------------- «sasa« •■=-------------------­ Roadele consfătuirii pe țară a colectiviștilor Pe brigadierul zootehnic Din Ni­colae de la G.A.C. Cumpăna, raionul Negru Vodă, nu-i greu să-l găsești. N­. orice oră, de dimineața pînă seara târziu (acum, în campania fătărilor la oi, chiar și nopți de-a rindul), îl găsești în mijlocul muncitorilor din ramura zootehnică, îndrumînd și con­­trolînd activitatea zilnică din fiecare fermă. Pentru activitatea depusă și rezul­tatele bune obținute în anul trecut, colectiviștii și organizația de partid din gospodărie l-au delegat la Con­sfătuirea pe țară a țăranilor colec­tiviști.­­Reîntors în mijlocul tovară­șilor săi de muncă, el le-a arătat acestora toate învățămintele reieșite la Consfătuire. In anul trecut, gospodăria colec­tivă din Cumpăna a realizat 2.485 litri de lapte de la fiecare vacă din cele 180, care a avut ferma și 3,1 kg de lină pe cap de oaie, a crescut peste 22.000 de păsări și a vîndut statului 300 de porci grași. Sprijinul substanțial dat de inginerul zooteh­nist Tătaru Liviu și controlul efec­tuat în permanență de consiliul de conducere au dus la obținerea în anul trecut a unui venit din ramura zootehnică de peste 1,2 milioane lei. Rezultatele acestea bune au bucurat pe toți colectiviștii. Dar, brigadierul Din Nic­olae și-a dat seama că nu s-a făcut totul, că mai sunt multe rezerve interne nevalorificate. Și-a revăzut încă o dată însemnările de la Consfătuire ce și le făcuse cu multă grijă într-un carnețel, le-a în­semnat pe acelea care a crezut că se pot­­ aplica în sectorul pe care-l conduce și s-a prezentat în fața­ or­ganizației de partid și a consiliului de conducere pentru a face o serie de propuneri, în scopul îmbunătăți­rii muncii.­­ Faptul că, anul trecut, noi nu ne-am putut îndeplini sarcină con­tractuală privind livrarea de porci se datorește în mare măsură și lip­sei unei bucătării în cadrul fermei de porcine .— a spus brigadierul Din Nicolae. Brigadierul a arătat­ influența ne­gativă a administrării la porci, în timpul iernii, a hranei reci. Aceasta, pe lângă faptul că nu este consumată în totalitate, nu este pe deplin va­lorificată, și sporul mediu zilnic în greutate nu se îndeplinește. Briga­dierul a propus să se creeze o bu­cătărie în care hrana porcilor să fie preparată spre a fi administrată cal­dă. Propunerea a fost­ primită de con­siliul de conducere, și astfel, cei 200 de porci puși în prezent la îngrășat primesc hrană caldă, sporul zilnic în greutate de 600 gr fiind în con­tinuă creștere. De asemenea, brigadierul a propus să se crească anul acesta mai multe păsări, deoarece, fiind așezată în zo­nă preorășenească, gospodăria își poate desface cu ușurință produsele. El a propus să se crească 50.000 de păsări din puii obținuți de la cele 5 incubatoare proprii. Prima serie de pui a și fost scoasă. In gospodăria colectivă din Cum­păna, s-a folosit în anii din urmă sfecla furajeră în hrana animalelor, dar nu în mod rațional. Acest furaj se dădea în rădăcini întregi, uneori necurățate de pămînt, fapt ce făcea ca vacile să nu le consume cu plă­cere. Brigadierul a propus ca, în hrana vacilor, să fie introdusă sfecla de zahăr, care este mai hrănitoare decit cea furajeră, și ea să se dea sub formă de tăiței și amestecată cu pleavă de grîu sau concentrate. Propunerea a prins viață. Pentru anul 1962, în planul de producție, a fost planificat să se cultive 10 hec­tare cu sfeclă de zahăr. Referitor la creșterea vițeilor, gos­podăria are o bună experiență,­ îngri­jitorii Cocoș Gheorghe și Cocoș Ni­­culina cunosc bine regulile de creș­tere a tineretului taurin. Trebuie să arătăm însă că tineretul taurin peste 6 luni nu se bucură de o bună în­grijire. Pe baza învățămintelor de la Consfătuire, însă, s-au luat mă­suri ca toți vițeii să fie furajați cu furaje complexe, deoarece numai în acest fel gospodăria va obține pro­ducții și mai mari de lapte în viitor. In cadrul unei adunări generale cu colectiviștii, comunistul Dan Nicolae a propus să se organizeze pentru pă­sări și porci tabere de vară pe lu­­cerniere. In acest scop, s-a trecut la confecționarea de cotețe mobile și la mărirea suprafeței însămînțate cu lucernă. De asemenea, a mai propus folosirea în alăptarea purceilor, scroafelor doici, batalizarea a 600 de a berbecuți etc. Toate aceste propuneri au fost fă­cute de brigadierul Din Nicolae în lumina învățămintelor reieșite la Consfătuirea pe țară a colectiviș­tilor. Roadele lor se oglindesc în cele 2,2 milioane lei venituri pe­­ care colectiviștii din Cumpăna și-au pro­pus să le realizeze în acest an din ramura zootehnică. ȘT. V. MIHAI

Next