Dobrogea Nouă, septembrie 1962 (Anul 15, nr. 4378-4403)
1962-09-16 / nr. 4391
Anul XV nr. 4391 Duminică 16 septembrie 1962 4 pagini 20 bani SOSIREA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A R. D. GERMANE, IN FRUNTE CU WALTER ULBRICHT, IN CAPITALA Simbătă la amiază a sosit în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane in frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar CC. al P.S.U.G, președintele Consiuiliului de Stat al R.D. Germane, care dă invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R.P. Române, face o vizită de prietenie în țara noastră. Din delegație fac parte : Bruno Leuschner, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr Lothar Bolz, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., președintele Partidului Național Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor și Silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreședinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Exterior și Intergerman, Comerțului Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, președinta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thalman“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna și Wilhelm Bick, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.D.G. in R.P. Romină. Tovarășul Walter Ulbricht este insoțit de tovarășa Lotte Ulbricht, soția sa. Aeroportul Băneasa, era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R D. Germane și R.P. Române. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarășilor Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, in limbile română și germană, urările „Bine ați venit, oaspeți dragi !“, „Trăiască prietenia frățească dintre Republica Populară Română și Republica Democrată Germană“. Pe aeroport se afla un mare număr de reprezentanți ai oamenilor muncii din Întreprinderile și instituțiile Bucureștiului, veniți să salute sosirea in țara noastră a înalților oaspeți, erau de fată tineri din R.D. Germană aflați la studii in tara noastră. In întimpinarea delegației R. D. Germane, au venit tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și literatură, ziariști romîni și străini. Erau prezenți șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R. P. Română, membrii ambasadei R. D. Germane, alți membri ai corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a călătorit delegația, escortat de avioane cu reacție românești, își face apariția deasupra aeroportului. La coborîrea din avion membrii delegației R. D. Germane, sînt intîmpinati cu puternice aplauze. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ulbricht se îmbrățișează. Conducătorii de partid și de stat ai tării noastre și membrii delegației R. D. Germane, se salută cordial, împreună cu delegația a sosit și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Române la Berlin, Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Răsună 21 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej primesc raportul și trec în revistă garda de onoare aliniat pe aeroport. Membrilor delegației le sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej adresează oaspeților o cuvîntare de salut. Răspunde tovarășul Walter Ulbricht. Cuvintările sînt subliniate de cei Prezenți pe aeroport prin aplauze îndelungi și orale. Se aud lozinci închinate prieteniei trăiești dintre cele două țări, păcii și prieteniei între popoare. Garda de onoare defilează apoi în fața persoanelor oficiale. Un grup de pionieri romîni și pionieri germani, copii ai personalului Ambasadei R. D. Germane la București, îi înconjoară pe oaspeți, îi îmbrățișează, le oferă buchete de Horn. Membrii delegației R. D. Germane și conducătorii de partid și de stat ai țării noastre iau loc în mașini care se îndreaptă apoi spre reședința oaspeților. In prima mașină deschisă, încadrată de o escortă de motocicliști, iau loc tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe întregul traseu străbătut de delegație, zeci și zeci de mii de bucureșteni au salutat cu căldură pe membrii delegației R. D. Germane și pe conducătorii partidului și statului nostru. Nenumăratele steaguri ale R. P. Române și R. D. Germane, arborate de-a lungul șoselei, miile de stegulețe și buchete de flori cu care bucureștenii au venit în Capitalei în timpinarea oaspeților dau un aspect sărbătoresc. Răsună îndelung ovații, urale. Oaspeții și conducătorii partidului și statului nostru răspund saluturilor oamenilor muncii bucureșteni. Primirea caldă, frățească, făcută de populația Capitalei membrilor delegației de partid și guvernamentale a R. D. Germane, a constituit o puternică manifestare a prieteniei trainice dintre cele două popoare. Festivitatea primirii la aeroportul Băneasa a fost transmisă de posturile române de radio și televiziune. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu - Dej Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane. La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteți-mi ca numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, în numele întregului postru popor,, să vă urez un călduros și frățesc bine ați Venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Română va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce Leagă țările și popoarele noastre. In zilele ce le veți petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroși să vă împărtășim din rezultatele muncii pe care o desfășoară cu abnegație poporul român în desăvîrșirea construcției socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare și înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă prețuire succeselor de seamă obținute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului și de întărire a primului stat german al muncitorilor și țăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consecvență o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale sub un strict control internațional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaționale litigioase. Republica Romană sprijină întrutotul Populară inițiativele Uniunii Sovietice și ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german și transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraș liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita dv. In Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre, la întărirea unității de nezdruncinat a puternicei comunități a țărilor socialiste și a mișcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. SA TRĂIASCĂ ȘI SA SE DEZVOLTE NEÎNCETAT PRIETENIA DINTRE REPUBLICA POPULARA POMINA ȘI REPUBLICA DEMOCRATA GERMANA! TRĂIASCĂ FAMILIA FRAȚEASCA A ȚARILOR SOCIALISTE ! TRAIASCA PACEA IN LUMEA ÎNTREAGA 1 Cuvîntarea Walter Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni. Dragi locuitori ai orașului București, îngăduiți-mi să vă transmit dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frățesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum și în numele tuturor partidelor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului și al populației Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarășe Gheorghe Ciheorghiu-Dej pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea țelurilor și luptei noastre. Puteți fi siguri că această prietenie, această comunitate de țeluri și de lupta este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulțumim dv., dragi locuitori ai Bucureștiului, pentru primirea atît de însuflețită, ce ne-ați făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanții frumoasei și glorioasei dv. capitale. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. țară la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Populare Române. Vă expun tovarășului Ulbricht măm mulțumirile noastre pentru această invitație la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mit să putem vedea și studia în timpu a treierii noastre noile realizări ale musfette iilor, țăranilor colectiviști și intelectualilor țării dv. socialiste. Sîntem ferm convinși că vizita noastră în țara dv. și convobirile noastre comune vor întări și intensifica relațiile politici și ecosomice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainteal construcției socialiste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în țara dv. dragi tovarăși și prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forțelor păcii pentru triumful principiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală și totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa și în lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german și lichidarea situației anormale, primejdioase din Berlinul occidental prin transformarea acestuia într-un oraș liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Romînă, precum și toate cele (Continuare în pag. a IV-a) Graficul realizărilor se înalță o dată cu blocul La începutul lunii august, in apropiere de gara nouă, un singur bloc, construit după metoda cofrajelor alunecătoare, își înălțase silueta sa zveltă spre înălțimi. Acestui „singuratic“ i s-a mai alăturat încă unul. Constructorii de la șantierul gara veche al întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H. l-au numit A 1. Dar, A 1 ere și el vecin pe A 2, care a crescut deja pînă la suprafață și se pregătește de start spre înălțimi. Și toate acestea numai în 35 de zile. Am făcut cunoștință cu A 2 la fața locului, încă din prima zi după „naștere“. Vizitînd acest bloc care se pregătește intens de glisare, am avut impresia că mă aflu în hala de montaj a unei întreprinderi industriale. Mîini îndemînatice de mecanici montau motoare electrice, mașini complicate, iar pe întreaga suprafață planșeului de lemn executat de dulagheri pricepuți, se înșirau cricuri hidraulice legate printr-un păienjeni ș de conducte flexibile. Și toate aceste mașini moderne par niște jucării în miniatură, față de colosul de beton pe care-l ridică în fiecare 24 de ore cu 3 metri la înălțimi uimitoare. Aici, printre țesătura ingenioasă de mașini, cricuri, cabluri flexibile, juguri metalice, fier-beton și cofraje, am întâlnit la lucru brigada de dulgheri condusă de candidatul de partid Stroie Ion. Cu acest harnic colectiv, mă întîlnisem de multe ori pe șantierele de construcții. L-am văzut înălțînd etaj după etaj la crama din Basarabi, la marile complexe de pe litoral, la lucrările de extindere a abatorului Constanța și în multe alte locuri, dar la glisante, nu-1 văzusem lucrînd niciodată. — Acesta este al șaptelea glisant la care lucrăm în ultimele 12 luni. La început, ne-a fost greu. Nu mai lucrasem niciodată după asemenea metodă. Primele cunoștințe le-am căpătat împreună cu colegul meu de la muncă Berea Alexandru și maistrul Balzache Ion, într-un schimb de experiență de cîteva zile la blocurile din Mamaia. Noi ne însușisem oarecum noua metodă. Tovarășii mei din brigadă încă nu. Mai întîi, am început pregătirea teoretică cu colectivul brigăzii, pe urmă, acestei pregătiri, i-a urmat (cu sprijinul șantierului) o demonstrație practică la un mic „bloculeț“ (de fapt, nu erau decât două camere în cadrul organizării de șantier). Acum, ce să vă spun, cei 26 de membri ai brigăzii lucrează de minune — îmi povestea Stroie Ion. Să lucrezi cu cofraje alunecătoare, nu e ușor. Pe lângă meseria de dulgher, trebuie să-ți însușești ceva din tainele mecanicii sau ale lăcătușeriei. Trebuie să ai cunoștințe temeinice despre proiectele tehnice și de arhitectură. O ci de mică deviere de la proiect, o omitere cu de neînsemnată din detaliile de arhitectură poate costa mult. Tocmai de aceea, în sînul brigăzii, s-a dus o muncă susținută de îmbogățire a cunoștințelor fiecărui membru. Metodele care le-a folosit acest colectiv în ridicarea pe o treaptă superioară a brigăzii sunt cunoscute. Dar, faptul că hotărîrile luate s-au aplicat cu cea mai mare exigență este un merit al lor. De pildă, ședințele de lucru se țin regulat, cunoașterea sarcinilor zilnice pe om este obligatorie, criticarea lipsurilor este o metodă de bază a brigăzii. Schimburile intră la lucru la ora fixată. Disciplina, comportarea tovărășească, buna organizare a locului de muncă sunt probleme pentru care fiecare tovarăș luptă permanent. Sigur că, în această muncă, au fost ajutați de grupa de partid, comitetul sindicatului pe secție și conducerea șantierului. Oamenii au crescut, și o dată cu ei, și nivelul brigăzii. De fapt, brigada a crescut pentru că întregul colectiv s-a preocupat de creșterea ei. In brigadă, circulă zicala , au crescut o dată cu glisantele. Și, intr-adevăr, așa este. Cînd s-a început glisarea primului bloc, acum 12 luni, Mitroi Ștefan și Vîlcea Ion aveau categoria a III-a, iar Moise Ion avea categoria a IV-a. Azi, fiecare dintre aceștia are cite o categorie în plus. Ca ei, mai sunt și alții Preocupările membrilor brigăzii sunt multiple. Cu toții au îndrăgit cărțile de la bibliotecă, revistele de specialitate, veștile cotidiene din presă, vizionarea filmelor sau pieselor de teatru. Și toate aceste preocupări se dezvoltă în cadrul întrecerii socialiste ce se desfășoară cu avînt în brigadă. Cîteva din rezultatele întrecerii le-am aflat de la conducerea șantierului. De pildă, montarea cofrajului la blocul A1 s-a făcut numai în 7 zile, față de 15 zile cât se realiza la blocurile anterioare. Dacă la celelalte blocuri, se demontau separat podina superioară și cea suspendată din interiorul camerei, acum, din inițiativa brigăzii, ea se ridică complet mecanizat. Aceasta face să se economisească material și timp. Conducătorul brigăzii, cu sprijinul colectivului, a inițiat de curînd turnarea grinzișoarelor pe pereții interiori o dată cu glisarea. Dacă îna (Continuare în pag. a II-a) Citiți în pag. a IV-a : începerea convorbirilor dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R. P. Române și R. D. Germane. S-a deschis noul an școlar Simbătă, în întreaga regiune, s-a deschis noul an școlar în învățământul de stat. In dimineața acestei zile, la toate școlile, au avut loc festivități, la care au luat parte numeroși părinți, precum și elevii, profesorii și învățătorii. Au luat parte, de asemenea, activiști de partid și de stat, care au urat tuturor lucrătorilor pe țărimul învățământului spor la învățătură. Cu prilejul deschiderii noului an școlar, a fost subliniat faptul că acesta începe în condiții și mai bune, ceea ce va favoriza obținerea unor rezultate superioare pe linia creșterii procesului instructiv-educativ. Construcțiile de școli ca și dotarea cu mobilier și material didactic creează condiții de muncă mai bune. Atît profesorii, învățătorii, părinții cit și elevii care au luat cuvîntul și-au exprimat dorința de a munci cu abnegație pentru însușirea de către copii a unui volum mai mare de cunoștințe și pentru întărirea disciplinei. Conducerile școlilor, sub îndrumarea organizațiilor de partid și cu sprijinul organizațiilor U.T.M. și de pionieri, vor munci în așa fel, nncit anul școlar 1962—1963 să constituie un pas înainte pe drumul infăptuirii mărețelor sarcini trasate de Congresul al III- lea al partidului. Lupta Împotriva mediocrității, legarea invățămlntului de predică, menținerea unui contact permanent între școală și familie, iată cîteva obiective către care, încă de la începutul anului școlar, cadrele didactice, părinții și elevii și-au îndreptat atenția. Dar, desigur, că, alături de această hotărîre, a stat la loc de cinste și entuziasmul caracteristic zilelor noastre. In pagina a IlI-a, vă prezentăm cîteva aspecte de la școlile din oraș, precum și din regiune. Aceste aspecte reprezintă doar o mică parte din ansamblul de festivități. E frumos abecedarul. Amîndoi copiii răsfoiesc cartea și se entuziasmează. Deocamdată nu-i cunosc tainele dar mai tîrziu cu ajutorul învățătorului vor reuși să le pătrundă. Un aspect de la Școala medie nr. 1 Rezultate bune în campania de toamnă Sub îndrumarea organizației de partid, membrii gospodăriei colective din comuna Tuzla obțin rezultate bune în campania de toamnă. In vederea campaniei de insămînțări, au fost luate măsuri din vreme. Astfel, întreaga suprafață de 860 ha, care va fi însămînțată cu grîu, a fost în întregime arată. Semințele au fost și ele pregătite, trimițîndu-se la laboratorul regional probele pentru determinarea calității. ■Ar La recoltarea florii-soarelui, au fost obținute, la această gospodărie, succese importante, datorită respectării regulilor agrotehnice. Colectiviștii de aici au realizat în medie, la hectar, de pe 120 ha, 1.800 kg, față de 1.500 kgj cit a fost planificat. ☆ Și la recoltarea porumbului, s-au obținut rezultate bune : în medie, 4.300 kg de boabe la hectar. La aceste rezultate, au contribuit, în mare măsură, Marin Dincă, brigadier, Matei Gheorghe, Janu Gheorghe și alții. ★ In fiecare toamnă, via aflată pe rod a dat tone de struguri de masă și mulți litri de vin. Și în toamna aceasta, colectiviștii de la Tuzla au valorificat pînă acum, de pe cele 34 ha cu vie productivă, 15.000 kg de struguri de masă, prin chioșcurile de pe litoral, realizind importante venituri. In prezent, se desfășoară recoltatul strugurilor contractați cu întreprinderea „Vinalcool“. La începerea vinificației, crama era pregătită, cumpărîndu-se butoaie în capacitate de 60 tone. In aceste acțiuni, s-au evidențiat în mod deosebit, brigadierul Jean Constantin, comunistul Filip Constantin, Jacob St. i Marin, Nică Alexandru și alții. g. PUȘCARU Pregătirea terenului pentru însămînțările de toamnă trebuie urgentată Data începerii însămînțării griului și a celorlalte culturi de toamnă, prevăzută în recomandările Consiliului agricol regional, se apropie. In prezent, toate unitățile agricole, G.A.S.uri, gospodării colective și S.M.T.uri, trebuie să fie bine pregătite, pentru începerea și executarea semănatului în timpul optim și la un nivel agrotehnic superior. Care este însă situația ? Dacă în ceea ce privește verificarea tractoarelor și a mașinilor de semănat, condiționarea semințelor și încercarea valorii lor culturale, lucrurile stau în general mai bine, pregătirea terenului trebuie urgentată. La data de 14 septembrie, în gospodăriile agricole de stat din regiune, din necesarul de arături pentru însămințările de toamnă, se realizase 68 la sută, iar în gospodăriile colective —64 la sută. Aceste cifre reprezintă arătura executată, dar nu și pregătirea ei pentru semănat. Pentru că, deși, în ultima perioiadă, condițiile de lucru la pregătirea arăturii — distrugerea bolovanilor, crearea unui bun pat germinativ — au fost bune, rezultatele obținute nu sînt satisfăcătoare. In gospodăriile agricole de stat, din suprafața arată pînă în prezent pentru însămințările de toamnă (66.416 ha), numai 28 la sută este pregătită pentru semănat, iar în gospodăriile colective, 56,80 la sută. Rezultatele cele mai bune privind pregătirea patului germinativ s-au obținut în raioanele Hîrșova și Medgidia. Gospodăriile colective din raionul Hîrșova au pregătit patul germinativ pe o suprafață de aproape 15.000 ha, ceea ce reprezintă aproape 60 la sută din suprafața planificată pentru insămînțări. In raioanele Adamclisi, Macin și in raza orașului Constanța, gospodăriile colective sînt mult rămase în urmă cu pregătirea terenului. Gospodăriile colective din raionul Macin, de pildă, au executat pînă la data de 14 septembrie numai 37 la sută din necesarul de arături pentru însămînțările de toamnă, iar din arătura executată, doar 55 la sută este pregătită pentru semănat. Dacă întîrzierea arăturii este justificată prin faptul că o parte din grîu va fi semănat în porumbiște, rămînerea în urmă la pregătirea patului germinativ pe suprafețele deja arate nu are nici o justificare. Cifrele prezentate mai sus dovedesc că nu toate S.M.T.-urile, în special din raioanele Măcin, Tulcea, Negru Vodă și Istria, dau atenția cuvenită pregătirii patului germinativ. Ploaia căzută zilele trecute ușurează în bună măsură lucrările de pregătire a solului. Organizațiile de partid și conducerile unităților agricole trebuie să ia măsuri pentru folosirea tuturor forțelor la pregătirea patului germinativ, astfel ca semănatul să poată fi executat în timpul optim și de cea mai bună calitate. La G.A.S. Ciocîrlia de Jos harnicii mecanizatori execută arături pe suprafețe tot mai mari pe care se vor însămînța în primăvară furaje sau culturi prășitoare. Imediat după arat, mecanizatorii S.M.T. Valul Traian ce deservesc G.A.C. din Basarabi, execută discuirea, o lucrare importantă în vederea pregătirii unui bun pat germinativ.