Dobrogea Nouă, septembrie 1962 (Anul 15, nr. 4378-4403)

1962-09-16 / nr. 4391

A­nul XV nr. 4391­­ Duminică 16 septembrie 1962 4 pagini 20 bani SOSIREA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE A R. D. GERMANE, IN FRUNTE CU WALTER ULBRICHT, IN CAPITALA Simbătă la amiază a sosit în Ca­pitală delegația de partid și guver­namentală a Republicii Democrate Germane in frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar CC. al P.S.U.G, președintele Consi­ui­liului de Stat al R.D. Germane, ca­re dă invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R.P. Române, face o vizită de prietenie în țara noa­stră. Din delegație fac parte : Bruno Leus­chner, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr Lothar Bolz, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, mi­nistrul Afacerilor Externe al R.D.G., președintele Partidului Național De­mocrat din Germania, Hans Reich­­elt, ministrul Agriculturii, Colectă­rilor și Silviculturii, Gunther Wysch­­ofsky, vicepreședinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Exterior și Intergerman, Comerțului Johannes König, adjunct al ministrului Afa­cerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, președinta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thal­­man“ din Bennewitz, raionul Wur­zen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ul­bricht“ — Leuna și Wilhelm Bick, ambasador extraordinar și plenipo­tențiar al­ R.D.G. in R.P. Romină. Tovarășul Walter Ulbricht este insoțit de tovarășa Lotte Ulbricht, soția sa. Aeroportul Băneasa, era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R D. Germane și R.P. Române. Pe clădi­rea aerogării se aflau portretele to­varășilor Walter Ulbricht și Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pan­carte erau scrise, in limbile română și germană, urările „Bine ați venit, oaspeți dragi !“, „Trăiască prietenia frățească dintre Republica Populară Română și Republica Democrată Germană­­“. Pe aeroport se afla un mare nu­măr de reprezentanți ai oamenilor muncii din Întreprinderile și insti­tuțiile Bucureștiului, veniți să salu­te sosirea in țara noastră a înalților oaspeți, erau de fată tineri din R.D. Germană aflați la studii in tara noastră. In întimpinarea delegației R. D. Germane, au venit tovarășii Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Chivu Stoi­ca, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul Aface­rilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai institu­țiilor centrale și ai organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și literatură, ziariști romîni și străini. Erau prezenți șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R. P. Ro­mâ­nă, membrii ambasadei R. D. Germane, alți membri ai corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a călătorit delegația, escortat de a­­vioane cu reacție românești, își fa­ce apariția deasupra aeroportului. La coborîrea din avion membrii delegației R. D. Germane, sînt in­­tîmpinati cu puternice aplauze. To­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ulbricht se îmbrățișează. Conducătorii de partid și de stat ai tării noastre și membrii delegației R. D. Germane, se salută cordial, împreună cu delegația a sosit și ambasadorul extraordinar și pleni­potențiar al R. P. Române la Berlin, Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale R. D. Germane și R. P. Ro­mâne. Răsună 21 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorg­hiu-Dej primesc raportul și trec în revistă garda de onoare alinia­t pe aeroport. Membrilor delegației le sunt pre­zentați apoi șefii misiunilor diplo­matice și celelalte persoane oficia­le venite în întîmpinare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej adresează oaspeților o cuvîntare de salut. Răspunde tovarășul Walter Ulbricht. Cuvintările sînt subliniate de cei Prezenți pe aeroport prin aplauze îndelungi și orale. Se aud lozinci închinate prieteniei trăiești dintre cele două țări, păcii și prieteniei între popoare. Garda de onoare defilează apoi în fața persoanelor oficiale. Un grup de pionieri romîni și pionieri germani, copii ai persona­lului Ambasadei R. D. Germane la București, îi înconjoară pe oaspeți, îi îmbrățișează, le oferă buchete de Horn. Membrii delegației R. D. Germa­ne și conducătorii de partid și de stat ai țării noastre iau loc în ma­șini care se îndreaptă apoi spre reședința oaspeților. In prima mași­­nă deschisă, încadrată de o escor­tă de motocicliști, iau loc tovară­șii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe întregul traseu străbătut de delegație, zeci și zeci de mii de bucureșteni au salutat cu căldură pe membrii delegației R. D. Ger­mane și pe conducătorii partidului și statului nostru. Nenumăratele steaguri ale R. P. Române și R. D. Germane, arborate de-a lungul șose­lei, miile de stegulețe și buchete de flori cu care bucureștenii au ve­nit în Capitalei în timpinarea oaspeților dau un aspect sărbătoresc. Răsună îndelung ovații, urale. Oas­peții și conducătorii partidului și statului nostru răspund saluturilor oamenilor muncii bucureșteni. Primirea caldă, frățească, făcută de populația Capitalei membrilor delegației de partid și guvernamen­tale a R. D. Germane, a constituit o puternică manifestare a priete­niei trainice dintre cele două po­poare. Festivitatea primirii la aeropor­tul Băneasa a fost transmisă de posturile române de radio și tele­viziune. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu - Dej Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai delega­ției de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane. La sosirea dumneavoastră pe pă­­mîn­tul patriei noastre, permiteți-mi ca­­ numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Rom­âne, în nu­­mele­ întregului postru popor,, să vă urez un călduros și frățesc bine ați Venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Română va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdrun­cinat ce Leagă țările și popoarele noastre. In zilele ce le veți petrece în mij­locul nostru vom fi bucuroși să vă împărtășim din rezultatele muncii pe care o desfășoară cu abnegație po­porul român în desăvîrșirea construc­ției socialismului, înfăptuind neabă­tut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pen­tru continua dezvoltare și înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă pre­țuire succeselor de seamă obținute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Ger­mană, în opera de construire a so­cialismului și de întărire a primului stat german al muncitorilor și țăra­nilor. Statele noastre, împreună cu cele­lalte state socialiste duc cu consec­vență o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistența pașnică a state­lor cu sisteme sociale diferite, pen­tru înfăptuirea dezarmării generale și totale sub un strict control interna­țional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internațio­nale litigioase. Republica Romană sprijină întrutotul Populară inițiati­vele Uniunii Sovietice și ale Repu­blicii Democrate Germane pentru li­chidarea rămășițelor celui de-al doi­lea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german și trans­formarea pe această bază a Berlinu­lui occidental în oraș liber, demili­tarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita dv. In Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre, la întărirea unității de ne­zdruncinat a puternicei comunități a țărilor socialiste și a mișcării comu­niste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a a­­păra pacea. SA TRĂIASCĂ ȘI SA SE DEZ­VOLTE NEÎNCETAT PRIETENIA DINTRE REPUBLICA POPULARA POMINA ȘI REPUBLICA DEMO­CRATA GERMANA! TRĂIASCĂ FAMILIA FRAȚEASCA A ȚARILOR SOCIALISTE ! TRAIASCA PACEA IN LUMEA ÎNTREAGA 1 Cuvîntarea Walter Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni. Dragi locuitori ai orașului Bucu­rești, îngăduiți-mi să vă transmit dum­­neavoastră și prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frățesc în numele Partidului Socialist Unit din Germa­nia, precum și în numele tuturor partidelor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului și al populației Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarășe Gheorghe Ciheorghiu-Dej pentru cor­dialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de ne­zdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea țelurilor și luptei noastre. Puteți fi siguri că a­­ceastă prietenie, această comunitate de țeluri și de lupta este foarte a­­propiată inimilor noastre. Vă mulțumim dv., dragi locuitori ai Bucureștiului, pentru primirea atît de însuflețită, ce ne-ați făcut. Sa­lutăm în persoana dv. pe reprezen­tanții frumoasei și glorioasei dv. ca­pitale. Delegația de partid și guvernamen­tală a Republicii Democrate Ger­mane a sosit în frumoasa dv. țară la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Con­siliului de Stat și a guvernului Re­publicii Populare Române. Vă expun­ tovarășului Ulbricht măm mulțumirile noastre pentru a­­ceastă invitație la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm m­i­t să putem vedea și studia în timpu­ a treierii noastre noile realizări ale musfette iilor, ță­ranilor colectiviști și intelectualilor țării dv. socialiste. Sîntem ferm convinși că vizita noastră în țara dv. și convo­birile noastre comune vor întări și inten­sifica relațiile poli­ti­ci și ecos­omice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte­al con­strucției socialiste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în țara dv. dragi to­varăși și prieteni, are loc într-o pe­rioadă de luptă încordată a tuturor forțelor păcii pentru triumful princi­piilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală și totală, pen­tru asigurarea unei păci trainice în Europa și în lumea întreagă. In a­­ceastă luptă, are o însemnătate deo­sebită încheierea Tratatului de pace german și lichidarea situației anor­male, primejdioase din Berlinul oc­cidental prin transformarea acestuia într-un oraș liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica De­mocrată Germană, Republica Popu­lară Romînă, precum și toate cele­ (Continuare în pag. a IV-a) Graficul realizărilor se înalță o dată cu blocul La începutul lunii august, in apro­piere de gara nouă, un singur bloc, construit după metoda cofrajelor a­­lunecătoare, își înălțase silueta sa zveltă spre înălțimi. Acestui „singu­ratic“ i s-a mai alăturat încă unul. Constructorii de la șantierul gara veche al întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H. l-au numit A 1. Dar, A 1 ere și el vecin pe A 2, care a cres­cut deja pînă la suprafață și se pre­gătește de start spre înălțimi. Și toate acestea numai în 35 de zile. Am făcut cunoștință cu A 2 la fața locului, încă din prima zi după „naș­tere“. Vizitînd acest bloc care se pregătește intens de glisare, am avut impresia că mă aflu în hala de mon­taj a unei întreprinderi industriale. Mîini îndemînatice de mecanici mon­tau motoare electrice, mașini compli­cate, iar pe întreaga suprafață planșeului de lemn executat de dul­a­gheri pricepuți, se înșirau cricuri hi­draulice legate printr-un păienjeni ș d­e conducte flexibile. Și toate aceste mașini moderne par niște jucării în miniatură, față de colosul de beton pe care-l ridică în fiecare 24 de ore cu 3 metri la înălțimi uimitoare. Aici, printre țesătura ingenioasă de mașini, cricuri, cabluri flexibile, juguri metalice, fier-beton și cofraje, am întâlnit la lucru brigada de dul­gheri condusă de candidatul de par­tid Stroie Ion. Cu acest harnic co­lectiv, mă întîlnisem de multe ori pe șantierele de construcții. L-am vă­zut înălțînd etaj după etaj la crama din Basarabi, la marile complexe de pe litoral, la lucrările de extindere a abatorului Constanța și în multe alte locuri, dar la glisante, nu-1 vă­­zusem lucrînd niciodată.­­ — Acesta este al șaptelea glisant la care lucrăm în ultimele 12 luni. La început, ne-a fost greu. Nu mai lucrasem niciodată după asemenea metodă. Primele cunoștințe le-am că­pătat împreună cu colegul meu de l­a muncă Berea Alexandru și maistrul Balzache Ion, într-un schimb de ex­periență de cîteva zile la blocurile din Mamaia. Noi ne însușisem oare­­­cum noua metodă. Tovarășii mei din­­ brigadă încă nu. Mai întîi, am înce­put pregătirea teoretică cu colecti­vul brigăzii, pe urmă, acestei pregă­tiri, i-a urmat (cu sprijinul șantie­rului) o demonstrație practică la un mic „bloculeț“ (de fapt, nu erau de­cât două camere în cadrul organi­zării de șantier). Acum, ce să vă spun, cei 26 de membri ai brigăzii lucrează de minune — îmi povestea Stroie Ion. Să lucrezi cu cofraje alunecătoa­re, nu e ușor. Pe lângă meseria de dulgher, trebuie să-ți însușești ceva din tainele mecanicii sau ale lăcătu­­șeriei. Trebuie să ai cunoștințe te­­­meinice despre proiectele tehnice și de arhitectură. O ci­ de mică deviere de la proiect, o omitere cu­ de ne­însemnată din detaliile de arhitectură poate costa mult. Tocmai de aceea, în sînul brigăzii, s-a dus o muncă susținută de îmbogățire a cunoștin­țelor fiecărui membru. Metodele care le-a folosit acest colectiv în ridicarea pe o treaptă superioară a brigăzii sunt cunoscute. Dar, faptul că hotărîrile luate s-au aplicat cu cea mai mare exigență este un merit al lor. De pildă, ședin­țele de lucru se țin regulat, cunoaș­terea sarcinilor zilnice pe om este obligatorie, criticarea lipsurilor este o metodă de bază a brigăzii. Schim­burile intră la lucru la ora fixată. Disciplina, comportarea tovărășească, buna organizare a locului de muncă sunt probleme pentru care fiecare tovarăș luptă permanent. Sigur că, în această muncă, au fost ajutați de grupa de partid, comi­tetul sindicatului pe secție și con­ducerea șantierului. Oamenii au cres­cut, și o dată cu ei, și nivelul bri­găzii. De fapt, brigada a crescut pen­tru că întregul colectiv s-a preocu­pat de creșterea ei. In brigadă, cir­culă zicala , au crescut o dată cu glisantele. Și, intr-adevăr, așa este. Cînd s-a început glisarea primului bloc, acum 12 luni, Mitroi Ștefan și Vîlcea Ion aveau categoria a III-a, iar Moise Ion avea categoria a IV-a. Azi, fiecare dintre aceștia are cite o categorie în plus. Ca ei, mai sunt și alții Preocupările membrilor bri­găzii sunt multiple. Cu toții au în­drăgit cărțile de la bibliotecă, revis­tele de specialitate, veștile cotidiene din presă, vizionarea filmelor sau pieselor de teatru. Și toate aceste preocupări se dezvoltă în cadrul în­trecerii socialiste ce se desfășoară cu avînt în brigadă. Cîteva din rezultatele întrecerii le-am aflat de la conducerea șantie­rului. De pildă, montarea cofrajului la blocul A­1 s-a făcut numai în 7 zile, față de 15 zile cât se realiza la blocurile anterioare. Dacă la cele­lalte blocuri, se demontau separat podina superioară și cea suspendată din interiorul camerei, acum, din ini­țiativa brigăzii, ea se ridică complet mecanizat. Aceasta face să se eco­nomisească material și timp. Conducătorul brigăzii, cu sprijinul colectivului, a inițiat de curînd tur­narea grinzișoarelor pe pereții inte­riori o dată cu glisarea. Dacă îna­ (Continuare în pag. a II-a) Citiți în pag. a IV-a : începerea convorbirilor dintre de­­­­­legațiile de partid și guvern­amen­­­­­tale ale R. P. Române și R. D. Germane. S-a deschis noul an școlar Simbătă, în întreaga regiune, s-a deschis noul an școlar în în­­vățământul de stat. In dimineața acestei zile, la toate școlile, au a­­vut loc festivități, la care au luat parte numeroși părinți, precum și elevii, profesorii și învățătorii. Au luat parte, de asemenea, activiști de partid și de stat, care au urat tuturor lucrătorilor pe țărimul în­­vățământului spor la învățătură. Cu prilejul deschiderii noului an școlar, a fost subliniat faptul că acesta începe în condiții și mai bune, ceea ce va favoriza obține­rea unor rezultate superioare pe linia creșterii procesului instruc­­tiv-educativ. Construcțiile de școli ca și dotarea cu mobilier și mate­rial didactic creează condiții de muncă mai bune. Atît profesorii, învățătorii, părinții cit și elevii care au luat cuvîntul și-au expri­mat dorința de a munci cu abne­gație pentru însușirea de către co­pii a unui volum mai mare de cu­noștințe și pentru întărirea disci­plinei. Conducerile școlilor, sub îndru­marea organizațiilor de partid și cu sprijinul organizațiilor U.T.M. și de pionieri, vor munci în așa fel, nncit anul școlar 1962—1963 să constituie un pas înainte pe drumul infăptuirii mărețelor sar­cini trasate de Congresul al III- lea al partidu­lui. Lupta Împotriva mediocrității, legarea invățămln­­tului de predică, menținerea unui contact permanent între școală și familie, iată cîteva obiective către care, încă de la începutul anului școlar, cadrele didactice, părinții și elevii și-au îndreptat atenția. Dar, desigur, că, alături de aceas­tă hotărîre, a stat la loc de cinste și entuziasmul caracteristic zilelor noastre. In pagina a IlI-a, vă prezentăm cîteva aspecte de la școlile din o­­raș, precum și din regiune. Aces­te aspecte reprezintă doar o mică parte din ansamblul de festivități. E frumos abecedarul. Amîndoi copiii răsfoiesc cartea și se entu­ziasmează. Deocamdată nu-i cunosc tainele dar mai tîrziu cu ajutorul învățătorului vor reuși să le pătrun­dă. Un aspect de la Școala medie nr. 1 Rezultate bune în campania de toamnă Sub îndrumarea organizației de partid, membrii gospodăriei colecti­ve din comuna Tuzla obțin rezul­tate bune în campania de toamnă. In vederea campaniei de insămînțări, au fost luate măsuri din vreme. Astfel, întreaga suprafață de 860 ha, care va fi însămînțată cu grîu, a fost în întregime a­­rată. Semințele au fost și ele pregătite, trimițîndu-se la laboratorul regional probele pentru determinarea cali­tății. ■Ar La recoltarea florii-soarelui, au fost obținute, la a­­ceastă gospodărie, succese importante, datorită respec­tării regulilor agrotehnice. Colectiviștii de aici au rea­lizat în medie, la hectar, de pe 120 ha, 1.800 kg, față de 1.500 kgj cit a fost planificat. ☆ Și la recoltarea porumbului, s-au obținut rezultate bune : în medie, 4.300 kg de boabe la hectar. La aces­te rezultate, au contribuit, în mare măsură, Marin Din­­că, brigadier, Matei Gheorghe, Janu Gheorghe și alții. ★ In fiecare toamnă, via aflată pe rod a dat tone de struguri de masă și mulți litri de vin. Și în toamna aceasta, colectiviștii de la Tuzla au valorificat pînă acum, de pe cele 34 ha cu vie productivă, 15.000 kg de struguri de masă, prin chioșcurile de pe litoral, rea­­lizind importante venituri. In prezent, se desfășoară recoltatul strugurilor contractați cu întreprinderea „Vin­­alcool“. La începerea vinificației, crama era pregătită, cumpărîndu-se butoaie în capacitate de 60 tone. In aceste acțiuni, s-au evidențiat în mod deosebit, brigadierul Jean Constantin, comunistul Filip Constan­tin, Jacob St. i Marin, Nică Alexandru și alții. g. PUȘCARU Pregătirea terenului pentru însămînțările de toamnă trebuie urgentată Data începerii însămînțării griului și a celorlalte culturi de toamnă, pre­văzută în recomandările Consiliului agricol regional, se apropie. In pre­zent, toate unitățile agricole, G.A.S.­­uri, gospodării colective și S.M.T.­­uri, trebuie să fie bine pregătite, pentru începerea și executarea se­mănatului în timpul optim și la un nivel agrotehnic superior. Care este însă situația ? Dacă în ceea ce privește verifi­carea tractoarelor și a mașinilor de semănat, condiționarea semințelor și încercarea valorii lor culturale, lu­crurile stau în general mai bine, pre­gătirea terenului trebuie urgentată. La data de 14 septembrie, în gospo­dăriile agricole de stat din regiune, din necesarul de arături pentru în­­sămințările de toamnă, se realizase 68 la sută, iar în gospodăriile co­lective —­­64 la sută. Aceste cifre reprezintă arătura­­ executată, dar nu și pregătirea ei pentru semănat. Pen­tru că, deși, în ultima perioiadă, con­dițiile de lucru la pregătirea­ arătu­rii — distrugerea bolovanilor, crea­rea unui bun pat germinativ — au fost bune, rezultatele obținute nu sînt satisfăcătoare. In gospodăriile agricole de stat, din suprafața arată pînă în prezent pentru însămințările de toamnă (66.416 ha), numai 28 la sută este pregătită pentru semănat, iar în gospodăriile colective, 56,80 la sută. Rezultatele cele mai bune privind pregătirea patului germina­tiv s-au obținut în raioanele Hîrșova și Medgidia. Gospodăriile colective din raionul Hîrșova au pregătit patul germinativ pe o suprafață de aproa­pe 15.000 ha, ceea ce reprezintă a­­proape 60 la sută din suprafața pla­nificată pentru insămînțări. In­­ raioanele Adamclisi, Macin și in raza orașului Constanța, gospodă­riile colective sînt mult rămase în urmă cu pregătirea terenului. Gos­podăriile colective din raionul Ma­cin, de pildă, au executat pînă la data de 14 septembrie numai 37 la sută din necesarul de arături pentru însămînțările de toamnă, iar din a­­rătura executată, doar 55 la sută este pregătită pentru semănat. Dacă întîrzierea arăturii este jus­tificată prin faptul că o parte din grîu va fi semănat în porumbiște, rămînerea în urmă la pregătirea pa­tului germinativ pe suprafețele deja arate nu are nici o justificare. Cifre­le prezentate mai sus dovedesc că nu toate S.M.T.-urile, în special din raioanele Măcin, Tulcea, Negru Vo­dă și Istria, dau atenția cuvenită pregătirii patului germinativ. Ploaia căzută zilele trecute ușu­rează în bună măsură lucrările de pregătire a solului. Organizațiile de partid și conducerile unităților agri­cole trebuie să ia măsuri pentru fo­losirea­ tuturor forțelor la pregătirea patului germinativ, astfel ca semă­natul să poată fi executat­­ în timpul optim și de cea mai bună calitate. La G.A.S. Ciocîrlia de Jos har­nicii mecanizatori execută arături pe suprafețe tot mai mari pe care se vor însămînța în primăvară furaje sau culturi prășitoare. Imediat după arat, mecanizatorii S.M.T. Valul Traian ce deservesc G.A.C. din Basarabi, execută discui­rea, o lucrare importantă în vederea pregătirii unui bun pat germinativ.

Next