Dobrogea Nouă, decembrie 1962 (Anul 15, nr. 4456-4482)

1962-12-01 / nr. 4456

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAI Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4456 Sîmbăta 1 decembrie 1962 4 pagini 20 bani PROIECTE LA TIMP PEMTMU 1963­ în repetate rînduri și cu dife­rite ocazii s.a vorbit de necesi­tatea elaborării proiectelor cu m­ult înainte de începerea lucră­rilor de către întreprinderile de construcții. Acest lucru duce la avizarea lor în termen și dă po­sibilitatea constructorilor să se studieze pentru însușirea lor te­meinică și dacă e cazul, să ceară unele modificări de soluții, detalii etc. Decalajul care trebuie să e­­xiste între faza de proiectare și cea de execuție duce la îmbună­tățirea calitativă a lucrărilor, pen­tru că altfel se lucrează după un proiect complet și astfel se lucrea­ză după proiecte parțiale care, de cele mai multe ori, fiind făcute în grabă, conțin omisiuni, greșeli etc. Pe această linie, colectivul de la D.S.A.P.C. a înregistrat în acest an succese față de anii precedenți, succese ce se concretizează în faptul că majoritatea proiectelor pentru obiectivele care urmează să se construiască în prima parte a anului viitor, fie că sunt termi­nate, fie că sunt într-o fază îna­intată de elaborare. Pentru satis­facerea acestei nevoi imperioase și pentru a se evita lipsurile ani­lor precedenți, proiectanții de la D.S.A.P.C. au fost îndrumați de organele de partid și de stat să asigure în primul rînd, documen­tația pentru prima fază de lucru a anului viitor. Și la ora actuală, întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H. este in posesia proiectelor complete ale blocu­rilor A.3, A.4, A.5 și A.6 care ur­mează să se construiască în pri­mul trimestru al anului 1963, în complexul Gara veche. Aceasta­­ înseamnă că întreprinderea are front de lucru deschis și se poate lucra încontinuu. Există documen­tație pentru continuarea frontului de lucru în primul trimestru al anului 1963 și pe șantierele blocu­rilor de locuințe de la Medgidia și Tulcea. S-au predat, de aseme­­nea, documentațiile pentru conti­nuarea amenajării rețelei de tro­leibuze și pentru canalizarea ora­șului Tulcea, sunt gata proiectele pentru alimentarea cu apă a 13 străzi din cartierul Anadolchioi din Constanța și se află în ultima fază de execuție unele proiecte pentru obiective ce se vor con­strui tot în prima fază a anului viitor. Printre acestea, se numără și complexul de blocuri de la Efo­­rie­ Sud pentru care s-a predat deja documentația a 2 blocuri, urmînd ca restul să fie gata pînă la finele acestui an. în prezent, problema principală de care se ocupă colectivul D.S.A.P.C. este asigurarea documentației pentru etapa următoare de construcție din anul viitor. Aceasta implică în primul rînd, elaborarea proiec­telor de sistematizare, atît a an­samblului de locuințe din zona cazărmilor de pe bulevardul Tomis din Constanța, cit și a centrelor orașelor Tulcea (la care lucrează arh. Corneliu Dan) și Medgidia (la care lucrează arh. Franț Ion). Totuși, socotind că între faza proiectului de sistematizare și e­­xecuția obiectivelor respective care trebuie să înceapă în anul viitor există un volum mare de lucru pentru proiectanți și un timp destul de scurt, se impune urgen­tarea acestor lucrări mai ales, că situația existentă nu este de­loc satisfăcătoare. In această privință, este necesar un sprijin mai con­sistent din partea sfaturilor popu­lare orășenesc și regional, și a beneficiarilor noilor construcții. Dacă lucrările nu vor fi urgen­tate și se vor tărăgăna, s-ar pu­tea să se repete situația de la șantierul Gara veche, cînd, pro­iectele și detaliile blocurilor au fost elaborate pe faze, ducînd la consecințe dăunătoare în privința calității, a prețului de cost și a termenului de execuție. In acest sens, va trebui să ia unele măsuri și organizația de partid și condu­cerea D.S.A.P.C. G. MIHAESCU CU CAPE­NE MINDPIM Tudor Gelu Tudor Gelu nu este băștinaș din Dobrogea. A venit din Ardeal în urmă cu aproape doi ani, adus de un prieten și s-a stabilit la gospo­dăria colectivă din Gura Dobrogei, raionul Medgidia. Gospodăria­ avea nevoie de oameni. A cerut să lucre­ze în sectorul zootehnic. Președinte­le gospodăriei l-a măsurat insistent din priviri. — De misiv, vei lucra la mater­nitatea de scroafe, te instalezi în camera din spatele în­grășătoriei și vezi, ai grijă!... Pe aici, pe la gospodărie mai ve­niseră oameni ca Gelu, dar uneori, mai dădeau bir cu fugiții. El n-avea de gînd să facă așa ceva. Se stabi­li repede pe noile meleaguri și se împrieteni cu localnicii.. In scurt timp a reușit să se facă cunoscut a­­­­tit în gospodărie cît și-n sat, ca un îngrijitor destoinic și să devină om de încredere. Noua meserie a tre­buit învățată și din cărți, iar Tu­dor a făcut aceasta cu multă con­știinciozitate. Mai știa el este ceva despre creșterea porcilor, dar n-a fost îndeajuns. Acum, scroafele ca­re intră în maternitatea sa, se bu­cură de o îngrijire corespunzătoa­re. Interiorul este menținut într-o perfectă curățenie. Purceilor le schimbă paiele ori de cite ori este nevoie, așa că ei se simt tare bi­ne, cresc și se dezvoltă repede. Ți­­nînd cont de toate indicațiile bro­șurilor și brigadierului­­ zootehnist, el a reușit să reducă mortalitatea purceilor la zero. Majoritatea tim­pului, Gelu și-l petrece în materni­tate. Mereu sînt probleme noi. Cînd înțarcă purceii de la o scroafă, cînd o altă scroafă lată și apoi, hrana servită la timp, stă permanent în a­­tenția îngrijitorului. Acestea, au făcut ca Gelu să predea din mater­nitatea sa numai purcei frumoși și sănătoși, care îngrășați și valori­ficați, vor aduce mari venituri gos­podăriei. Acum, Tudor Gelu se nu­mără printre fruntașii gospodăriei colective și este mult apreciat de tovarășii săi de muncă, în fața că­rora apare întotdeauna, ca exemplu pozitiv în muncă. C. CORA Inițiative noi în producție Procedeu avansat de recondiționare a pieselor . Foaia de constatare este un document intern al Uzinei de reparații din Năvodari, în care sunt consemnate toate observa­țiile privind starea de „sănăta­te“ a tractorului odată intrat pe poartă pentru reparație. Pe această foaie, se găsesc înșiru­ite într-o anumită ordine toa­te piesele uzate ce urmează să fie înlocuite­­ sau recondiționa­­te.Pînă la sfîrșitul anului 1961, din totalul axelor și pinioane­­lor uzate ale tractoarelor în­scrise pe această foaie, 30—35 la sută erau prevăzute a fi a­­runcate la fier vechi și înlocu­ite cu altele noi. Restul de 65—70 la sută erau recondițio­nate prin încărcare cu sudură, strunjire, frezare, rectificare etc. Piese ca „axul camă pen­tru pompe de injecție“, „axul secundar“ și „axul ambreaju­­lui“, care costă împreună 512 lei, precum și multe altele ca­re se aruncau la fier vechi, in­fluențau negativ asupra prețu­lui de cost al reparației tracto­rului. Acestea erau, în general, piese pretențioase ce nu permi­teau recondiționarea prin încăr­care cu sudură. Dar, iată că la sfîrșitul anu­lui 1961, în atelierul de recon­diționare al uzinei a fost dată în folosință instalația care per­mite încărcarea suprafeței pie­sei uzate printr-un alt procedeu decit prin sudură. Acest nou pro­cedeu nu este altul decit re­condiționarea prin „cromare dură“. Metoda constă în depu­nerea pe suprafețele uzate ale pinioanelor și axelor (suprafe­țe mult solicitate în timpul funcționării tractorului) a u­­nui strat dur de crom pe cale electrolitică. Marele avantaj al acestei metode constă în aceea că nu modifică cu nimic struc­tura materialelor și calitatea tratamentului termic al piesei, aceasta păstrîndu-și după­­ re­condiționare caracteristicile­ a­­vute anterior. In plus, la piese­le recondiționate prin cromare dură, dimensiunile se realizează în limitele toleranțelor admise, înlăturînd în acest fel toate o­­perațiile de prelucrări mecani­ce necesare în cazul încărcării suprafețelor uzate cu sudură. De la începutul anului și pînă în prezent, la Uzina de repara­ții din Năvodari, s-a aplicat cu succes acest nou procedeu de recondiționare a pieselor. Acum o mare parte a axelor și pini­oanelor uzate ale tractoarelor în reparație, aruncate înainte la fier vechi, sunt refolosite cu cele mai bune rezultate după ce au trecut pe la atelierul de recondiționare. Aici, la baia de cromat, printre numeroși frun­tași în producție, lucrează cu multă tragere de inimă și co­munistul Impărățelu Nicolae. Tot în cadrul atelierului de re­condiționare, muncitori ca Ba­­ciu Constantin, mecanic, Vlad Valeriu, strungar și alții, depun eforturi susținute pentru a a­­limen­ta ritmic cu piese recon­diționate banda de montaj a tractoarelor. La încărcarea suprafețelor u­­zate ale pieselor prin cromare dură, un sprijin eficient este dat de serviciul tehnic și ser­viciul de producție al uzinei, care stabilesc operativ, pe ba­ze științifice, ce piese trebuie recondiționate prin acest pro­cedeu înaintat. Aplicarea în producție a me­todelor înaintate de muncă stă în atenția colectivului de mun­citori al Uzinei de reparații din Năvodari, care, sub conducerea biroului organizației de partid a obținut însemnate succese în muncă de la începutul anului și pînă în prezent. FS. BUCUR :/vwtA/ww\= Zootehnie dezvoltată-venituri mari . De la un an la altul, gospo­dăria agricolă colectivă din Traianu, raionul Macin, se dez­voltă și se întărește tot mai mult. Pe lingă cultivarea plan­telor de cîmp, (grîu, porumb, sfeclă de zahăr, orz etc.) co­lectiviștii de aici se ocupă și de creșterea animalelor de pro­ducție. Vacile de lapte, scroa­fele, oile și păsările, găsesc aici cele mai bune condiții de cre­ștere. Ca urmare a măsurilor luate de organizația de partid și de consiliul de conducere, colectiviștii din Traianu au construit pentru animale adă­posturi trainice, au asigurat fu­raje din belșug. Din rîndul ce­­lor mai harnici colectiviști, con­siliul de conducere a repartizat să lucreze în zootehnie mem­bri și candidați de partid pri­cepuți in creșterea animalelor. Pentru pregătirea lor profesio­­nală, organizația de partid consiliul de conducere al gos­și­podăriei au organizat în fieca­re an cursuri zootehnice, iar o parte din îngrijitorii de vaci, porci și păsări au fost trimiși să învețe la diferite cursuri or­ganizate pe plan regional. Ca urmare a acestor măsuri luate, gospodăria și-a mărit me­reu efectivul de animale. As­tăzi în grajdurile ei sunt adă­postite 344 taurine, din care 114 vaci cu lapte, 800 porcine din care 91 de scroafe, 4.780 de ovine și numeroase păsări. în­grijite și furajate după indica­­țiile­ date de zootehnistul gos­podăriei, aceste animale răsplă­tesc pe colectiviști cu producții mari. Bunăoară, de la cele 114 vaci, pînă la 1 noiembrie au fost obținuți cite 1.970 1 lapte pe cap de vacă furajată din cei 2000 1 planificați. îngrijitoa­rele Ștefan Florica, Miță Ioana și Evdochia Maria au realizat de la vacile pe care le jese cea mai mare producție de lapte. Și îngrijitorii de porci au ob­ținut succese frumoase. De pil­dă, cei de la scroafe au reali­zat câte 8 purcei de la fiecare la o singură fătare. îndeplini­rea planului de purcei planifi­cați a permis gospodăriei să îngrașe și să livreze statului, pe bază de contract, peste 280 de capete. Producția de ouă este de asemenea destul de ma­re la această gospodărie în com­parație cu celelalte din raion. Mai slab, stau colectiviștii din Traianu cu producția de lină, miere și lapte de oaie. Din vînzarea produselor rea­lizate de la animale gospodăria colectivă Traianu a încasat în fiecare an venituri mari, ce au contribuit la ridicarea valorii zilei-muncă. La sfîrșitul acestui an, gospodăria are planificat să­ obțină peste 1.300.000 lei zootehnie. Pînă acum, au din, și fost încasați aproape 700.000 lei. CONSTANTIN LAMBA O parte din scrofițele de prăsilă pe care le are gospodăria E/VWVAA/WV Cu 29 de zile înainte de termen Colectivul de muncitori, tehnicieni și funcționari din cadrul în­treprinderii poligrafice din Constanța, avîntat în întrecerea socialistă, s-a angajat ca, luptînd pentru creșterea necontenită a productivității muncii și folosirea cît mai rațională a capacității mașinilor, să înde­plinească planul anual de producție cu 10 zile mai devreme. El a reu­șit în ziua de 27 noiembrie să realizeze în întregime, cu 29 de zile înainte de termen, deci mai curînd de cum se angajase, sarcina anuală la producția globală și marfă. S-au calificat pentru finală Cu două săptămîni în urmă, cele mai bune formații artistice de a­­matori din cadrul cămi­nelor culturale și case­lor de cultură din regiu­nea noastră, selecționa­te în faza regională a celui de-al treilea Festi­­val bienal de teatru­­ de amatori „I.L. Caragiale", s-au prezentat la faza interregională la Sinaia să­ jii. A­ sprite măiestria, talentul și pregătirea cu artiștii amatori fruntași din raza orașului Bucu­rești și regiunile Bucu­rești, Argeș, Ploiești. . Juriul concursului dat bune aprecieri echi­­­pei de teatru a Casei ra­ionale de cultură din Tulcea, care a prezentat piesa „Zări necuprinse“ de N. Virta și echipei căminului cultural din Viile Noi — orașul Constanța, cu piesa „Un iaz și o poveste cu haz“. Acum, cele două echi­pe fac pregătiri intense pentru a reprezenta cu cinste regiunea noastră și la finala pe țară. Contribuția oamenilor de știința Sectorul de cercetare din ca­drul secției Murfatlar a Stațiunii experimentale Dobrogea își aduce an de an o contribuție tot mai mare la dezvoltarea viticulturii în regiunea noastră. In perioada anilor 1951-1961, la dispoziția practicii viticole, au fost puse 47 de rezultate ale cer­cetărilor științifice, în domenii ca : extinderea celor mai­ valo­roase soiuri de struguri pentru masă din sortimentul mondial, cultura viței de vie pe terenuri în pantă terasate, irigarea viței de vie, chimizarea viticulturii etc. In afară de acestea, în cursul anului 1962, la sesiunea de re­ferate, au fost prezentate 6 re­ferate și 7 comunicări științifice cu privire la aplicarea în com­plex a principalelor operațiuni în verde la soiul Pinot gris, stabili­rea momentului optim de cules la principalele soiuri din podgoria Murfatlar și altele. De asemenea, în cursul acestui an, cercetătorii din cadrul secției Murfatlar au ținut 2*3 de secții la diverse cursuri de specialitate, au acordat 241 de consultații știin­țifice colectiviștilor, tehnicienilor și inginerilor din regiune etc. Fier vechi oțelăriilor Biroul organizației de bază U.T.M. de la S.E.S.D.D. Maliuc, mobilizând tinerii la acțiunile pa­triotice, printre care și la cea de colectare a fierului vechi a obți­nut rezultate bune. Astfel, în luna noiembrie au fost colectate 11.754 kg fier vechi ce a fost predat I.C.M. pentru a fi expediat către oțelăriile patriei. S-au evidențiat Vasile Soldea, Ion T. Gheorghe, Ananei Savu, Adrian Belacurencu și alții. Asemenea acțiuni, biroul organizației U.T.M. își are progra­mate și pe viitor. , N. NICHIFOR, coresp. ★ Comitetul organizației U.T.M. de la Fabrica de ciment din Cer­navoda, preocupat de a da oțe­lăriilor cît mai mult fier vechi, a mobilizat întregul tineret la ac­țiunea de strîngere a fierului vechi. Printr-o bună mobilizare și desfășurarea unei intense munci politice în rîndu­l tineretului, s-a reușit să se predea către I.C.M. cantitatea de 200 tone fier vechi. In această acțiune s-au eviden­țiat în mod deosebit tov. Teod­o­­rescu Georgeta, Sulică Elena, Că­lin Anastase, Mocanu Ion și alții. M. NICOLAE, coresp. ★ In adunarea generală de U.T.M. din cadrul G.A.C. Veteranii, fie­care utemist și-a luat angajamen­tul de a strînge cite 20 kg fier vechi. Imediat, tinerii utemiști in frunte cu tovarășii Bolat Irfan și Prică Stelian au început acțiunea de strîngere a fierului vechi. Pînă în prezent s-a strîns o cantitate de 1.200 kg care urmează a fi pre­dată. Din colectivul de utemiști s-au evidențiat, în acțiunea de strîngere a fierului vechi, Al­ Ismet și Bolat Saidan. MOCANU AUREL, coresp. Un aspect de lucru din­­,axa mașinei presipan de la fabrica de celuloză din Con­stanța. (Foto : G. CIOROBEA) Din activitatea U.R.C.C. Dobrogea Reducerea cheltuielilor de circulație preocuparea colectivului nostru Sub îndrumarea permanentă a Comitetului regional de par­tid și cu sprijinul efectiv al Sfatului popular U.R.C.C. Dobrogea a regional, desfășu­rat, de la începutul anului și pînă acum, o susținută muncă în ceea ce privește mobilizarea lucrătorilor ce deservesc unită­țile comerciale de la sate, pri­vind buna aprovizionare a ma­gazinelor cu mărfuri potrivit fiecărui sezon. O altă sarcină pe care a urmărit-o în activi­tatea sa a fost și aceea a redu­cerii cheltuielilor de circulație. In urma măsurilor luate, ca­ de pildă, concentrarea activității de aprovizionare în două cen­tre cu caracter interraional la Constanța și Tulcea, precum și dirijarea unor mărfuri d­e la furnizori direct la unitățile de desfacere cu amănuntul și alte asemenea măsuri, au dus la reducerea cheltuielilor de cir­culație pe perioada celor trei trimestre ce au trecut din a­­nul acesta. Astfel, față de 9,59 lei cît se cheltuia în anul 1959 pentru fiecare sută de lei mar­fă desfăcută, în perioada la ca­re ne referim am cheltuit cu 900.000 lei mai puțin decât sar­cina planificată. La obținerea acestui succes și-au adus con­tribuția multe din cooperative­le noastre de consum din re­giune, care au gospodărit cu grijă fondurile ce le-au fost puse la dispoziție, întărindu-și astfel situația econom­ico finan­­ciară a unităților. Dintre aces­tea amintim cooperativele de consum din comuna Jurilovca, care a cheltuit pentru desface­re numai 2,75 la sută, Cobadin cu 3,16 la sută, Mahmudia cu 3,42 la sută, , Beilic cu 3,77 la sută și multe altele. Din analiza făcută pe trei trimestre din acest an a reie­șit că în cadrul unităților noa­stre mai există multe rezerve care ar putea asigura o și mai mare reducere a cheltuielilor de circulație. Pînă în prezent, sunt multe cooperative de con­sum la care nivelul cheltuieli­lor de circulație a scăzut sub 4 la sută, în schimb mai sunt și unele, ce-i drept puține la nu­măr, la care cheltuielile depă­șesc procentul de 5. Exemple în această direcție pot fi coo­perativele de consum din co­munele Ioan Corvin, care a în­registrat în perioada celor trei trimestre cheltuieli de circula­ție de 6,16 la sută, Dumbrăvenii cu 5,86 la sută, Rahmanu­lui 5,52 la sută, Horia din raionul­ Măcin cu 5,38 la sută și altele.­ Pe drept cuvînt conducerile U.LC.C. Constanța și Tulcea nu s-au preocupat în suficientă măsură de luarea celor mai e­­ficace măsuri în vederea co­masării unor unități mici, ne­rentabile, precum și în direc­ția mobilizării lucrătorilor din unitățile comerciale în ceea ce privește buna gospodărire a fondurilor. De asemenea, nici conducerea întreprinderii cu ridicata din raionul Tulcea nu a făcut totul în ceea ce pri­vește reducerea cheltuielilor de circulație. Așa se explică că, de la începutul anului și pînă în prezent, această întreprindere și-a depășit cheltuielile de cir­culație. Ce-i drept, au fost și unele cauze obiective, dar cre­dem că se putea face mult mai mult, dacă conducerea acestei întreprinderi lua măsuri cores­­­punzătoare în vederea valorifi­cării tuturor rezervelor ce­xistă aici. E necesar ca în tim­­­­pul care a mai rămas pînă la sfîrșitul acestui an, membrii comitetelor executive ale U.I.C.C. Constanța și Tulcea să sprijine mai operativ conduce­rile cooperativelor de consum­ și totodată să efectueze un con­trol permanent asupra felului cum sînt folosite mijloacele de transport, precum și felul cum sînt gospodărite fondurile uni­tăților. Valorificînd în întregime re­zervele existente și mobilizîn­­du-și mai mult propriile forțe, lucrătorii din cooperativele de consum din regiunea noastră­ vor reuși să-și îmbunătățească activitatea în ceea ce privește folosirea judicioasă a fonduri­lor, contribuind astfel la conso­lidarea economico-financiară a organizațiilor noastre comercia­le. OPRIȘAN GHEORGHE, contabil șef la U.R.C.C. Dobrogea Folosirea­ boabelor de sorg în hrana animalelor Datorită faptului că sorgul are o rezistență excepțională la se­cetă și arșiță, precum și cerințe mai mici față de sol, putîndu-se cultiva pe locuri mai sărace, ni­sipoase, terenuri in pantă și chiar pe locuri sărăturoase, acesta dă în regiunile secetoase producții de boabe mai mari și mai sigure decât porumbul. La Stațiunea experimentală Do­brogea producția de boabe de sorg a variat între 5.741 kg și 9.413 kg la ha, în timp ce po­rumbul dobrogean a dat 3.767 kg la ha, iar porumbul Min hibrid 511 — 4.099 kg la ha. Capacitatea mare de producție a sorgului și valoarea lui alimen­tară rezultă din faptul că la o producție medie de 7.200 kg de boabe la ha se obțin 8.783 U.N. și 566 kg de proteină digestibilă. Pentru producerea acestui număr de U.N. se cer 7.310 kg de po­rumb-boabe la un ha care, în re­giunile secetoase, se obține des­tul de greu. In ceea ce privește compoziția chimică a sorgului, aceasta este asemănătoare cu a porumbului : proteină 7-12 la sută, grăsime 3 la sută, amidon 70 la sută. Ca și porumbul alb, sorgul nu conține caroten. Din cercetările întreprinse la Stațiunea experimentală Dobro­gea, valoarea alimentară a boa­belor de sorg este de 1,22 U.N. și 60-70 gr proteină digestibilă la 1 kg de boabe. Din experiențele întreprinse in țara noastră a rezultat că sorgul hibrid ps­te fi cultivat _ prentm masă verde, siloz și boabe. Din­tre toate aceste forme, cea ma largă folosire o au boabele. Deoarece în regiunea noastră sub îndrumarea Comitetului re­gional de partid și al organele tehnice agricole s-au semănat su­prafețe întinse de sorg, rezultînd o cantitate însemnată de boabe în cele ce urmează vom da cîteva îndrumări privitoare la folosirea lor în hrana animalelor și păsă­rilor. La Baza experimentală Fundu­­lea — București, cercetările efec­tuate pe tineret taurin pus la în­grășat cu sorg și porumb au de­monstrat că lotul în care sorgul a înlocuit complet porumbul din rație (34 la sută din valoarea a­­limentară a rației) a avut un spor zilnic în greutate de 928 gr. ICe a Stoia is to'e?a- 9 u-aj

Next