Dobrogea Nouă, decembrie 1962 (Anul 15, nr. 4456-4482)
1962-12-01 / nr. 4456
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VAI Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4456 Sîmbăta 1 decembrie 1962 4 pagini 20 bani PROIECTE LA TIMP PEMTMU 1963 în repetate rînduri și cu diferite ocazii s.a vorbit de necesitatea elaborării proiectelor cu mult înainte de începerea lucrărilor de către întreprinderile de construcții. Acest lucru duce la avizarea lor în termen și dă posibilitatea constructorilor să se studieze pentru însușirea lor temeinică și dacă e cazul, să ceară unele modificări de soluții, detalii etc. Decalajul care trebuie să existe între faza de proiectare și cea de execuție duce la îmbunătățirea calitativă a lucrărilor, pentru că altfel se lucrează după un proiect complet și astfel se lucrează după proiecte parțiale care, de cele mai multe ori, fiind făcute în grabă, conțin omisiuni, greșeli etc. Pe această linie, colectivul de la D.S.A.P.C. a înregistrat în acest an succese față de anii precedenți, succese ce se concretizează în faptul că majoritatea proiectelor pentru obiectivele care urmează să se construiască în prima parte a anului viitor, fie că sunt terminate, fie că sunt într-o fază înaintată de elaborare. Pentru satisfacerea acestei nevoi imperioase și pentru a se evita lipsurile anilor precedenți, proiectanții de la D.S.A.P.C. au fost îndrumați de organele de partid și de stat să asigure în primul rînd, documentația pentru prima fază de lucru a anului viitor. Și la ora actuală, întreprinderea nr. 1 a T.C.E.H. este in posesia proiectelor complete ale blocurilor A.3, A.4, A.5 și A.6 care urmează să se construiască în primul trimestru al anului 1963, în complexul Gara veche. Aceasta înseamnă că întreprinderea are front de lucru deschis și se poate lucra încontinuu. Există documentație pentru continuarea frontului de lucru în primul trimestru al anului 1963 și pe șantierele blocurilor de locuințe de la Medgidia și Tulcea. S-au predat, de asemenea, documentațiile pentru continuarea amenajării rețelei de troleibuze și pentru canalizarea orașului Tulcea, sunt gata proiectele pentru alimentarea cu apă a 13 străzi din cartierul Anadolchioi din Constanța și se află în ultima fază de execuție unele proiecte pentru obiective ce se vor construi tot în prima fază a anului viitor. Printre acestea, se numără și complexul de blocuri de la Eforie Sud pentru care s-a predat deja documentația a 2 blocuri, urmînd ca restul să fie gata pînă la finele acestui an. în prezent, problema principală de care se ocupă colectivul D.S.A.P.C. este asigurarea documentației pentru etapa următoare de construcție din anul viitor. Aceasta implică în primul rînd, elaborarea proiectelor de sistematizare, atît a ansamblului de locuințe din zona cazărmilor de pe bulevardul Tomis din Constanța, cit și a centrelor orașelor Tulcea (la care lucrează arh. Corneliu Dan) și Medgidia (la care lucrează arh. Franț Ion). Totuși, socotind că între faza proiectului de sistematizare și execuția obiectivelor respective care trebuie să înceapă în anul viitor există un volum mare de lucru pentru proiectanți și un timp destul de scurt, se impune urgentarea acestor lucrări mai ales, că situația existentă nu este deloc satisfăcătoare. In această privință, este necesar un sprijin mai consistent din partea sfaturilor populare orășenesc și regional, și a beneficiarilor noilor construcții. Dacă lucrările nu vor fi urgentate și se vor tărăgăna, s-ar putea să se repete situația de la șantierul Gara veche, cînd, proiectele și detaliile blocurilor au fost elaborate pe faze, ducînd la consecințe dăunătoare în privința calității, a prețului de cost și a termenului de execuție. In acest sens, va trebui să ia unele măsuri și organizația de partid și conducerea D.S.A.P.C. G. MIHAESCU CU CAPENE MINDPIM Tudor Gelu Tudor Gelu nu este băștinaș din Dobrogea. A venit din Ardeal în urmă cu aproape doi ani, adus de un prieten și s-a stabilit la gospodăria colectivă din Gura Dobrogei, raionul Medgidia. Gospodăria avea nevoie de oameni. A cerut să lucreze în sectorul zootehnic. Președintele gospodăriei l-a măsurat insistent din priviri. — De misiv, vei lucra la maternitatea de scroafe, te instalezi în camera din spatele îngrășătoriei și vezi, ai grijă!... Pe aici, pe la gospodărie mai veniseră oameni ca Gelu, dar uneori, mai dădeau bir cu fugiții. El n-avea de gînd să facă așa ceva. Se stabili repede pe noile meleaguri și se împrieteni cu localnicii.. In scurt timp a reușit să se facă cunoscut atit în gospodărie cît și-n sat, ca un îngrijitor destoinic și să devină om de încredere. Noua meserie a trebuit învățată și din cărți, iar Tudor a făcut aceasta cu multă conștiinciozitate. Mai știa el este ceva despre creșterea porcilor, dar n-a fost îndeajuns. Acum, scroafele care intră în maternitatea sa, se bucură de o îngrijire corespunzătoare. Interiorul este menținut într-o perfectă curățenie. Purceilor le schimbă paiele ori de cite ori este nevoie, așa că ei se simt tare bine, cresc și se dezvoltă repede. Ținînd cont de toate indicațiile broșurilor și brigadierului zootehnist, el a reușit să reducă mortalitatea purceilor la zero. Majoritatea timpului, Gelu și-l petrece în maternitate. Mereu sînt probleme noi. Cînd înțarcă purceii de la o scroafă, cînd o altă scroafă lată și apoi, hrana servită la timp, stă permanent în atenția îngrijitorului. Acestea, au făcut ca Gelu să predea din maternitatea sa numai purcei frumoși și sănătoși, care îngrășați și valorificați, vor aduce mari venituri gospodăriei. Acum, Tudor Gelu se numără printre fruntașii gospodăriei colective și este mult apreciat de tovarășii săi de muncă, în fața cărora apare întotdeauna, ca exemplu pozitiv în muncă. C. CORA Inițiative noi în producție Procedeu avansat de recondiționare a pieselor . Foaia de constatare este un document intern al Uzinei de reparații din Năvodari, în care sunt consemnate toate observațiile privind starea de „sănătate“ a tractorului odată intrat pe poartă pentru reparație. Pe această foaie, se găsesc înșiruite într-o anumită ordine toate piesele uzate ce urmează să fie înlocuite sau recondiționate.Pînă la sfîrșitul anului 1961, din totalul axelor și pinioanelor uzate ale tractoarelor înscrise pe această foaie, 30—35 la sută erau prevăzute a fi aruncate la fier vechi și înlocuite cu altele noi. Restul de 65—70 la sută erau recondiționate prin încărcare cu sudură, strunjire, frezare, rectificare etc. Piese ca „axul camă pentru pompe de injecție“, „axul secundar“ și „axul ambreajului“, care costă împreună 512 lei, precum și multe altele care se aruncau la fier vechi, influențau negativ asupra prețului de cost al reparației tractorului. Acestea erau, în general, piese pretențioase ce nu permiteau recondiționarea prin încărcare cu sudură. Dar, iată că la sfîrșitul anului 1961, în atelierul de recondiționare al uzinei a fost dată în folosință instalația care permite încărcarea suprafeței piesei uzate printr-un alt procedeu decit prin sudură. Acest nou procedeu nu este altul decit recondiționarea prin „cromare dură“. Metoda constă în depunerea pe suprafețele uzate ale pinioanelor și axelor (suprafețe mult solicitate în timpul funcționării tractorului) a unui strat dur de crom pe cale electrolitică. Marele avantaj al acestei metode constă în aceea că nu modifică cu nimic structura materialelor și calitatea tratamentului termic al piesei, aceasta păstrîndu-și după recondiționare caracteristicile avute anterior. In plus, la piesele recondiționate prin cromare dură, dimensiunile se realizează în limitele toleranțelor admise, înlăturînd în acest fel toate operațiile de prelucrări mecanice necesare în cazul încărcării suprafețelor uzate cu sudură. De la începutul anului și pînă în prezent, la Uzina de reparații din Năvodari, s-a aplicat cu succes acest nou procedeu de recondiționare a pieselor. Acum o mare parte a axelor și pinioanelor uzate ale tractoarelor în reparație, aruncate înainte la fier vechi, sunt refolosite cu cele mai bune rezultate după ce au trecut pe la atelierul de recondiționare. Aici, la baia de cromat, printre numeroși fruntași în producție, lucrează cu multă tragere de inimă și comunistul Impărățelu Nicolae. Tot în cadrul atelierului de recondiționare, muncitori ca Baciu Constantin, mecanic, Vlad Valeriu, strungar și alții, depun eforturi susținute pentru a alimenta ritmic cu piese recondiționate banda de montaj a tractoarelor. La încărcarea suprafețelor uzate ale pieselor prin cromare dură, un sprijin eficient este dat de serviciul tehnic și serviciul de producție al uzinei, care stabilesc operativ, pe baze științifice, ce piese trebuie recondiționate prin acest procedeu înaintat. Aplicarea în producție a metodelor înaintate de muncă stă în atenția colectivului de muncitori al Uzinei de reparații din Năvodari, care, sub conducerea biroului organizației de partid a obținut însemnate succese în muncă de la începutul anului și pînă în prezent. FS. BUCUR :/vwtA/ww\= Zootehnie dezvoltată-venituri mari . De la un an la altul, gospodăria agricolă colectivă din Traianu, raionul Macin, se dezvoltă și se întărește tot mai mult. Pe lingă cultivarea plantelor de cîmp, (grîu, porumb, sfeclă de zahăr, orz etc.) colectiviștii de aici se ocupă și de creșterea animalelor de producție. Vacile de lapte, scroafele, oile și păsările, găsesc aici cele mai bune condiții de creștere. Ca urmare a măsurilor luate de organizația de partid și de consiliul de conducere, colectiviștii din Traianu au construit pentru animale adăposturi trainice, au asigurat furaje din belșug. Din rîndul celor mai harnici colectiviști, consiliul de conducere a repartizat să lucreze în zootehnie membri și candidați de partid pricepuți in creșterea animalelor. Pentru pregătirea lor profesională, organizația de partid consiliul de conducere al gosșipodăriei au organizat în fiecare an cursuri zootehnice, iar o parte din îngrijitorii de vaci, porci și păsări au fost trimiși să învețe la diferite cursuri organizate pe plan regional. Ca urmare a acestor măsuri luate, gospodăria și-a mărit mereu efectivul de animale. Astăzi în grajdurile ei sunt adăpostite 344 taurine, din care 114 vaci cu lapte, 800 porcine din care 91 de scroafe, 4.780 de ovine și numeroase păsări. îngrijite și furajate după indicațiile date de zootehnistul gospodăriei, aceste animale răsplătesc pe colectiviști cu producții mari. Bunăoară, de la cele 114 vaci, pînă la 1 noiembrie au fost obținuți cite 1.970 1 lapte pe cap de vacă furajată din cei 2000 1 planificați. îngrijitoarele Ștefan Florica, Miță Ioana și Evdochia Maria au realizat de la vacile pe care le jese cea mai mare producție de lapte. Și îngrijitorii de porci au obținut succese frumoase. De pildă, cei de la scroafe au realizat câte 8 purcei de la fiecare la o singură fătare. îndeplinirea planului de purcei planificați a permis gospodăriei să îngrașe și să livreze statului, pe bază de contract, peste 280 de capete. Producția de ouă este de asemenea destul de mare la această gospodărie în comparație cu celelalte din raion. Mai slab, stau colectiviștii din Traianu cu producția de lină, miere și lapte de oaie. Din vînzarea produselor realizate de la animale gospodăria colectivă Traianu a încasat în fiecare an venituri mari, ce au contribuit la ridicarea valorii zilei-muncă. La sfîrșitul acestui an, gospodăria are planificat să obțină peste 1.300.000 lei zootehnie. Pînă acum, au din, și fost încasați aproape 700.000 lei. CONSTANTIN LAMBA O parte din scrofițele de prăsilă pe care le are gospodăria E/VWVAA/WV Cu 29 de zile înainte de termen Colectivul de muncitori, tehnicieni și funcționari din cadrul întreprinderii poligrafice din Constanța, avîntat în întrecerea socialistă, s-a angajat ca, luptînd pentru creșterea necontenită a productivității muncii și folosirea cît mai rațională a capacității mașinilor, să îndeplinească planul anual de producție cu 10 zile mai devreme. El a reușit în ziua de 27 noiembrie să realizeze în întregime, cu 29 de zile înainte de termen, deci mai curînd de cum se angajase, sarcina anuală la producția globală și marfă. S-au calificat pentru finală Cu două săptămîni în urmă, cele mai bune formații artistice de amatori din cadrul căminelor culturale și caselor de cultură din regiunea noastră, selecționate în faza regională a celui de-al treilea Festival bienal de teatru de amatori „I.L. Caragiale", s-au prezentat la faza interregională la Sinaia să jii. A sprite măiestria, talentul și pregătirea cu artiștii amatori fruntași din raza orașului București și regiunile București, Argeș, Ploiești. . Juriul concursului dat bune aprecieri echipei de teatru a Casei raionale de cultură din Tulcea, care a prezentat piesa „Zări necuprinse“ de N. Virta și echipei căminului cultural din Viile Noi — orașul Constanța, cu piesa „Un iaz și o poveste cu haz“. Acum, cele două echipe fac pregătiri intense pentru a reprezenta cu cinste regiunea noastră și la finala pe țară. Contribuția oamenilor de știința Sectorul de cercetare din cadrul secției Murfatlar a Stațiunii experimentale Dobrogea își aduce an de an o contribuție tot mai mare la dezvoltarea viticulturii în regiunea noastră. In perioada anilor 1951-1961, la dispoziția practicii viticole, au fost puse 47 de rezultate ale cercetărilor științifice, în domenii ca : extinderea celor mai valoroase soiuri de struguri pentru masă din sortimentul mondial, cultura viței de vie pe terenuri în pantă terasate, irigarea viței de vie, chimizarea viticulturii etc. In afară de acestea, în cursul anului 1962, la sesiunea de referate, au fost prezentate 6 referate și 7 comunicări științifice cu privire la aplicarea în complex a principalelor operațiuni în verde la soiul Pinot gris, stabilirea momentului optim de cules la principalele soiuri din podgoria Murfatlar și altele. De asemenea, în cursul acestui an, cercetătorii din cadrul secției Murfatlar au ținut 2*3 de secții la diverse cursuri de specialitate, au acordat 241 de consultații științifice colectiviștilor, tehnicienilor și inginerilor din regiune etc. Fier vechi oțelăriilor Biroul organizației de bază U.T.M. de la S.E.S.D.D. Maliuc, mobilizând tinerii la acțiunile patriotice, printre care și la cea de colectare a fierului vechi a obținut rezultate bune. Astfel, în luna noiembrie au fost colectate 11.754 kg fier vechi ce a fost predat I.C.M. pentru a fi expediat către oțelăriile patriei. S-au evidențiat Vasile Soldea, Ion T. Gheorghe, Ananei Savu, Adrian Belacurencu și alții. Asemenea acțiuni, biroul organizației U.T.M. își are programate și pe viitor. , N. NICHIFOR, coresp. ★ Comitetul organizației U.T.M. de la Fabrica de ciment din Cernavoda, preocupat de a da oțelăriilor cît mai mult fier vechi, a mobilizat întregul tineret la acțiunea de strîngere a fierului vechi. Printr-o bună mobilizare și desfășurarea unei intense munci politice în rîndul tineretului, s-a reușit să se predea către I.C.M. cantitatea de 200 tone fier vechi. In această acțiune s-au evidențiat în mod deosebit tov. Teodorescu Georgeta, Sulică Elena, Călin Anastase, Mocanu Ion și alții. M. NICOLAE, coresp. ★ In adunarea generală de U.T.M. din cadrul G.A.C. Veteranii, fiecare utemist și-a luat angajamentul de a strînge cite 20 kg fier vechi. Imediat, tinerii utemiști in frunte cu tovarășii Bolat Irfan și Prică Stelian au început acțiunea de strîngere a fierului vechi. Pînă în prezent s-a strîns o cantitate de 1.200 kg care urmează a fi predată. Din colectivul de utemiști s-au evidențiat, în acțiunea de strîngere a fierului vechi, Al Ismet și Bolat Saidan. MOCANU AUREL, coresp. Un aspect de lucru din,axa mașinei presipan de la fabrica de celuloză din Constanța. (Foto : G. CIOROBEA) Din activitatea U.R.C.C. Dobrogea Reducerea cheltuielilor de circulație preocuparea colectivului nostru Sub îndrumarea permanentă a Comitetului regional de partid și cu sprijinul efectiv al Sfatului popular U.R.C.C. Dobrogea a regional, desfășurat, de la începutul anului și pînă acum, o susținută muncă în ceea ce privește mobilizarea lucrătorilor ce deservesc unitățile comerciale de la sate, privind buna aprovizionare a magazinelor cu mărfuri potrivit fiecărui sezon. O altă sarcină pe care a urmărit-o în activitatea sa a fost și aceea a reducerii cheltuielilor de circulație. In urma măsurilor luate, ca de pildă, concentrarea activității de aprovizionare în două centre cu caracter interraional la Constanța și Tulcea, precum și dirijarea unor mărfuri de la furnizori direct la unitățile de desfacere cu amănuntul și alte asemenea măsuri, au dus la reducerea cheltuielilor de circulație pe perioada celor trei trimestre ce au trecut din anul acesta. Astfel, față de 9,59 lei cît se cheltuia în anul 1959 pentru fiecare sută de lei marfă desfăcută, în perioada la care ne referim am cheltuit cu 900.000 lei mai puțin decât sarcina planificată. La obținerea acestui succes și-au adus contribuția multe din cooperativele noastre de consum din regiune, care au gospodărit cu grijă fondurile ce le-au fost puse la dispoziție, întărindu-și astfel situația economico financiară a unităților. Dintre acestea amintim cooperativele de consum din comuna Jurilovca, care a cheltuit pentru desfacere numai 2,75 la sută, Cobadin cu 3,16 la sută, Mahmudia cu 3,42 la sută, , Beilic cu 3,77 la sută și multe altele. Din analiza făcută pe trei trimestre din acest an a reieșit că în cadrul unităților noastre mai există multe rezerve care ar putea asigura o și mai mare reducere a cheltuielilor de circulație. Pînă în prezent, sunt multe cooperative de consum la care nivelul cheltuielilor de circulație a scăzut sub 4 la sută, în schimb mai sunt și unele, ce-i drept puține la număr, la care cheltuielile depășesc procentul de 5. Exemple în această direcție pot fi cooperativele de consum din comunele Ioan Corvin, care a înregistrat în perioada celor trei trimestre cheltuieli de circulație de 6,16 la sută, Dumbrăvenii cu 5,86 la sută, Rahmanului 5,52 la sută, Horia din raionul Măcin cu 5,38 la sută și altele. Pe drept cuvînt conducerile U.LC.C. Constanța și Tulcea nu s-au preocupat în suficientă măsură de luarea celor mai eficace măsuri în vederea comasării unor unități mici, nerentabile, precum și în direcția mobilizării lucrătorilor din unitățile comerciale în ceea ce privește buna gospodărire a fondurilor. De asemenea, nici conducerea întreprinderii cu ridicata din raionul Tulcea nu a făcut totul în ceea ce privește reducerea cheltuielilor de circulație. Așa se explică că, de la începutul anului și pînă în prezent, această întreprindere și-a depășit cheltuielile de circulație. Ce-i drept, au fost și unele cauze obiective, dar credem că se putea face mult mai mult, dacă conducerea acestei întreprinderi lua măsuri corespunzătoare în vederea valorificării tuturor rezervelor cexistă aici. E necesar ca în timpul care a mai rămas pînă la sfîrșitul acestui an, membrii comitetelor executive ale U.I.C.C. Constanța și Tulcea să sprijine mai operativ conducerile cooperativelor de consum și totodată să efectueze un control permanent asupra felului cum sînt folosite mijloacele de transport, precum și felul cum sînt gospodărite fondurile unităților. Valorificînd în întregime rezervele existente și mobilizîndu-și mai mult propriile forțe, lucrătorii din cooperativele de consum din regiunea noastră vor reuși să-și îmbunătățească activitatea în ceea ce privește folosirea judicioasă a fondurilor, contribuind astfel la consolidarea economico-financiară a organizațiilor noastre comerciale. OPRIȘAN GHEORGHE, contabil șef la U.R.C.C. Dobrogea Folosirea boabelor de sorg în hrana animalelor Datorită faptului că sorgul are o rezistență excepțională la secetă și arșiță, precum și cerințe mai mici față de sol, putîndu-se cultiva pe locuri mai sărace, nisipoase, terenuri in pantă și chiar pe locuri sărăturoase, acesta dă în regiunile secetoase producții de boabe mai mari și mai sigure decât porumbul. La Stațiunea experimentală Dobrogea producția de boabe de sorg a variat între 5.741 kg și 9.413 kg la ha, în timp ce porumbul dobrogean a dat 3.767 kg la ha, iar porumbul Min hibrid 511 — 4.099 kg la ha. Capacitatea mare de producție a sorgului și valoarea lui alimentară rezultă din faptul că la o producție medie de 7.200 kg de boabe la ha se obțin 8.783 U.N. și 566 kg de proteină digestibilă. Pentru producerea acestui număr de U.N. se cer 7.310 kg de porumb-boabe la un ha care, în regiunile secetoase, se obține destul de greu. In ceea ce privește compoziția chimică a sorgului, aceasta este asemănătoare cu a porumbului : proteină 7-12 la sută, grăsime 3 la sută, amidon 70 la sută. Ca și porumbul alb, sorgul nu conține caroten. Din cercetările întreprinse la Stațiunea experimentală Dobrogea, valoarea alimentară a boabelor de sorg este de 1,22 U.N. și 60-70 gr proteină digestibilă la 1 kg de boabe. Din experiențele întreprinse in țara noastră a rezultat că sorgul hibrid pste fi cultivat _ prentm masă verde, siloz și boabe. Dintre toate aceste forme, cea ma largă folosire o au boabele. Deoarece în regiunea noastră sub îndrumarea Comitetului regional de partid și al organele tehnice agricole s-au semănat suprafețe întinse de sorg, rezultînd o cantitate însemnată de boabe în cele ce urmează vom da cîteva îndrumări privitoare la folosirea lor în hrana animalelor și păsărilor. La Baza experimentală Fundulea — București, cercetările efectuate pe tineret taurin pus la îngrășat cu sorg și porumb au demonstrat că lotul în care sorgul a înlocuit complet porumbul din rație (34 la sută din valoarea alimentară a rației) a avut un spor zilnic în greutate de 928 gr. ICe a Stoia is to'e?a- 9 u-aj